Cartarea ecologica a solurilor constă din studierea solurilor în strînsă legătură cu
condițiile naturale (de relief, rocă, clima); și de producție (modul de folosire, masuri aplicate), completarea caraterizării lor cu ajutorul analizelor de laborator; elaborarea de hărților de sol și alte hărți (geomorfologice, hidrogeologie, litogeologice) și de cartograme ( conținutul în substanțe nutritive, reacția solului), sintetizarea tuturor datelor obținute într-un material final, denumit agropedologic. Punctul de plecare în cartarea solului în constituie profilele de sol. Gruparea în unități a profilelor cu caractere și proprietăți asemănătoare – problema de bază
Unitățile de clasificare în funție de proprietățile profilului de sol și caracterele acestuia se
numesc unități taxonomice
Prin indentificarea, localizarea și delimitarea pe hartă a unităților taxonomice se obțin
unitățile cartografice de sol. (poate conține 1 sau mai multe unități taxonomice) În funcție de scara de cercetare: • Hărți de scară mică • Hărți de scară mijlocie • Hărți la scare mare • Hărți detailate Hărți de scară mică Scara: 1 : 200 000 - Tipurile și subtipurile de sol pe teritoriul țării Hărți de scară mijlocie Scara: 1 : 100 000 - 50 000 -Evidență generală a fondului funciar al diferitor unități naturale sau administrative Hărți de scară mare Scara: 1 : 25 000 – 10 000 -Caraterizarea solurilor și a celorlalte condiții naturale pentru teritorii mai restrînse. Hărți detailate Scara: 1 : 5 000 – 2 000 -Organizarea de cîmpuri experimentale, înființări de plantații viticole și pomicole. Fazele cartării
Faza de pregătire – adunarea de materiale, informații, cartari
anterioare.
Faza de teren – cercetarea profilelor de sol, caracterizarea
unităților de sol, recoltarea probelor.
Faza de laborator și încheierea lucrărilor – cercetarea probelor
și efectuarea analizelor și elaborarea complexului de măsuri agrotehnice, agrochimice sau amliorative ce trebuie aplicate