DETERMINAREA SUMEI CATIONILOR BAZICI SCHIMBABILI (SBK)

PRIN METODA KAPPEN

J
r Principiul extracfiei. Extrac{ia cationilor bazici schimbabili se face prin tratarea solului,
tn exces, cu o solulie diluatd de acid clorhidric 0,I N in metoda Kappen (1929) sau 0,05 N in
metoda Kappen-Schoefield-ChirifA (1941). Are loc o extracfie la echilibru, sol - solufie. Ionii
de hidrogen, Ff, rcz:ultali din disocierea acidului clorhidric in solufia apoasd de extracfie,
inlocuiesc prin schimb cationii schimbabili, pe care-i trec in solufie:
a21
nHCl --> [CA]6H. + CaClz + MgCl2 + NaCl + KCI + (n-6)HCl
frp,'1ft-t
Un mE de ca<tioni este schimbat de I me Ff, care se gdseqte intr-un mE HCl, deci pentru
extragerea unui mE de cationi bazici schimbabili se consum6 1 me HCl.
intrucat este o extrac{ie la echilibru, nu se asigurl in toate situaliile extragerea completd a cationilor bazici
schimbabili (R. Bogaci, l98l), rezultatele fiind afectate in aceste cazuri de erori in minus.
Pe de altl parte, acidul clorhidric atacl parfial 9i mineralele argiloase gi solubilizeazl parfial oxizii de fier
hidratali din sol (Ramberts gi Livens, 1954,8. Gap gi Gh. GatA, 1959, cita,ti de Gh. GdlA qi V. Paqa, 1964),
oblindndu-se erori ?n plus. De asemenea (R. Bogaci, l98l), pe solurile scheletice cu schelet alcltuit din minerale
in curs de alterare (cum sunt solwile din zona subalpinE gi alpin6), precum gi pe solurile cu carbonat de calciu
sau/gi de magneziu, acidul clorhidric se consum[ gi in reaclii de solubilizare par,tialI a mineralelor scheletului,
respectiv a carbonafilor, rezultatele privind SB-ul fiind mai mari decdt cele reale.
De aceea, pe solurile cu carbonali liberi Si pe cele scheletice menlionate nu se folosesc valorile SBy,
determinate prin metoda Kappen, la calculul capacitdlii totale de schimb cationic.
Erori in plus, de supradimensionare a rezultatelor, pot sd apar[ gi pe solurile debazificate (Gh. Ga16 $i V.
Paqa, 1964), deoarece o datf, cu intensificarea debazificdrii cregte gradul de dispersie a substanlelor humice gi de
solubilizare a lor, trec in solulie 9i coloreazd extractul. De aceea, pentru a reduce la minim erorile care pot sd
aparl la extraclie trebuie folosit un raport mare solulie de extracfie:sol gi un timp redus de interacliune intre sol gi
solufia de extracfie.
" Principiul dozirii. Dozarea se face prin volumetrie, qi anume prin titrimetrie. Excesul de
HCI neconsumat in reaclia de schimb cationic se titreazd cu hidroxid de sodiu in prezenld de
fenolftaleind. Volumul de NaOH consumat la titrare este drect propo4ional cu volumul de
HCI aflat in exces (neconsumat) li invers proporlional cu volumul de HCI consumat tn
procesul de schimb, asadar invers propor[ional cu concentralia de cationi bazici schimbabili
din sol. Reacfia la titrare este:
HCI+NaOH:NaCl+HzO
Reactivi. -Acidctorhidic4TN(invariantalCPAl, 1981). 1000m| solulieconlin8,2ml HClconc.p.a.Se
determind factorul soluliei.
- Hidroxid de sodiu Q 1N. intr-un balon cotat de 1 I se dizolvd in api distilatd 4 g NaOH p.a. Dupi dizolvare,
balonul se aduce la semn cu apd distilatd gi se omogenizeazd. Factorul soluliei de hidroxid se stabilegte cu acid
oxalic sau cu ftalat acid de potasiu. Cdnd se stabilegte cu acid oxalic, pentru NaOH 0,1N se folosegte o solufie
exactd 0,1 N de acid oxalic' (care conline 4,5 g acid oxalic solid la 1000 ml solulie).
- Fenolftaleind (indicator), solulie 1 % in alcool etilic 96 o/o s2u70 o/o.
Modul de lucru (fig. 1) (adaptare dup6 R. Bogaci, 1981, metodica ICPA). Extrac{ia.
lntr-un flacon de extraclie de 250 ml, din plastic, prevdzutcu dop, se introduc 10 g sol uscat la
aer $i 50 ml acid clorhidric Q1N pentru solurile cu mai pulin de 20 o/o arglld sub 2 microni gi
care conlin sub 2 7o humus, sar 100 ml HCI 0,1 N pentru solurile cu mai mult de 20 o/o argilit
gi cu peste 2 Yo httrctus. Se agitd timp de I ord cu un agitator, dupd care se lasl 24 de ore tn
repaus. Dupi o prealabili agitare a flaconului, se trece suspensia pe filtru, avAnd griji sd se
treacd gi sol pe filtru. Filtrarea se face prin hdrtie de filtru calitativd, cu porozitate medie.
Primii 10 ml de filtrat se aruncd.

I in descrisrea GaF
$i Pa$a (196a) la extraclie se folosegte HCI 0,05 N iar dozarea se face cu NaOH 0,05N. 1000 ml solufie HCI 0,05 N
confin 4,1 ml HCI conc. p.a., iar 1000 ml solufie NaOH 0,05 N conJin 2 g NaOH.
2
Pentru sabilirea factorului solutiei de NaOH 0,05N se folose$te o solutie exactd 0,05 N de acid oxalic (conline 2 ,25 g acid oxalic solid la
1000 ml solutie).
 Dozarea. tntr-un vas de titrare Erlenmeyer
de 100 ml se introduc 25 ml extract, m6surali
cu pipeta. Se pune vasul pe foc pe sitd de
azbest, iar dupS aducere la fierbere se fierbe I
minut pe flacdrd nu foarte energicd. Se adaugd
apoi 3-4 picdturi de fenolftaleind gi se titreazd 25 V) -> in vas de titrare
ml extact fu =
la cald (fiLrbinte) cu NaOH 0,1Nr. Titrarea este Fierbere I min.
terminatd cAnd culoarea vireazd in roz, stabil 34 oic. fenolftaleini
timp de 1-2 minute. Titrare cuNaOH0.lN -> virai roz stabilU)
Calculul qi exprimarea rezultatelor. SBr
se exprimd in mE/100 g sol uscat la aer. Fig. I- Schema operaliilor analitice

Formula de calcul este:

SBr' : (vr'Fr'Nr - vz'Fz'Nz'

' mE/100 g sol
+#
unde::
. Vr volumul de HCI folosit la extracfie corespunz[tor cotei pA4i de extract folosit la dozare, in ml
(practic Vr : v);
F1 = factorul soluliei de HCt;
N1 : normalitatea soluliei de HCI;
V2 = volumul de NaOH folosit la titrarea excesului de HCI din cei v ml extract, in ml;
F2 : factorul solufiei de NaOH;
N2 : normalitatea solufiei de NaOH;
(Vr.Fr.Nl - V2'F2.N2) : numdrul de mE de HCI (consumat pentru extragerea bazelor) corespunzdtor celor v
ml extract, respectiv numdrul de mE de cationi bazici care se glsesc in cei v ml extract;
:
V volumul de solu,tie de extraclie (HCl), in ml;
v : volumul de exfract Iuat la dozare, in ml;
(Vr:Fr'Nr - V2'F2'N2)'V/v : numlrul de mE de HCI consumat pentru extagerea cationilor bazici
schimbabili din cele z g sol luate la analiz6, respectiv numdrul de mE de cationi bazici de schimb
extragi din cele rz g sol;
m : masa probei de sol, in g (prin implr,tire la m se obline numIrul de mE de HCI consumaVl g sol,
respectiv numirul de mE de bazell g sol);
100 : factor de raportare a rezultatelor din mE/lg in mE/I00 g sol.
Interpretarea qi utilizarea datelor analitice. Interpretarea rezultatelor se face prin
metoda limitelor (tabelul 1). Tabelul l
586 servegte, alAturi de aciditatea hidroliticd,
Ah, pentru calculul capacitdlii totale de schimb Interpretarea valorilor sumei cationilor
bazici schimbabili, SB11
cationic a solului dupb Metodolosia ICPA, 1967
Ta1, mE/I00 g sol: Ah + SBr SBr,
Interpretarea SBx
pentru calculul gradului de saturalie cu baze mE/100 e sol
<"4 extrem de micd
SBr :
S&
.100 41 foarte micd
Y r.u-yo: mici
SB* + Ah Tetr 8-15
t6-25 miilocie
gi pentru stabilirea dozelor de amendamente 26-35 mare
in funcfie 36-60 foarte mare
calcaroase -.100de SBr $i V,qr'. >60 &a*e mare
L &

t
Cand la extracfie s-a folosit HCI 0,05N titrarea se face cu NaOH 0,05N (in descrierea Gh. GtfA $i V. Pa94 1964)
Interpretarea V6 se face conform tabelului 2.
Tabelul2

Interpretarea gradului de satura{ie cu baze a solului, Va5

Saturafia cu baze a solului Tip sol
Y *,vo (duol Budoi. 2003) (duod Metodoloeia ICPA. 1987)

<40 sol foarte puternic debazificat olisobazic

4t-70 sol outernic debazificat olieomezobazic
7l-80 sol moderat debazificat mezobazic
8l-90 sol slab debazifrcat eumezobazic
91-100 sol inaintat sau total saturate cu baze eubazic