Poluarea in agricultura

Cuprins
Evolutia agriculturii pg 3

Poluarea solului pg 3

Poluarea solului cu îngrășăminte chimice si organice pg 6

Poluarea cu pesticide si reziduuri ale acestora pg 8

Poluarea solului cu reziduuri zootehnice pg 9

Poluarea atmosferei din cauza emisiilor de la motoarele cu ardere

internă ale utilajelor agricole pg 10
Căi de reducere a poluării din cauza emisiilor de CO2 pg 11
Concluzie pg 12
Bibliografie
pg 14

1
 Evolutia agriculturii.
În urmă cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluție în
dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului că
hrana se obține nu doar prin strângerea plantelor sălbatice și vânarea
animalelor ci şi prin cultivarea plantelor din semințe și prin creșterea în
captivitate a anumitor animale, astfel a apărut agricultura.
Agricultura este știință, artă sau practică care se ocupă cu procesul
producerii de hrană vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale
utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante și creșterea animalelor.
Aceasta este una dintre cele mai vechi ocupaţii ale omenirii care a favorizat
apariţia primelor oraşe.
In trecut, o condiţie necesară pentru dezvoltarea unui oraş era existenţa
unui surplus agricol. Iar pentru a realiza acest lucru, oamenii îşi extindeau
terenurile agricole, păşunile în defavoarea pădurilor. Având în vedere rolul
pădurilor în menţinerea echilibrului ecosistemului putem afirma că dezvoltarea
agriculturii prin extindere a repzentat primul pas în poluarea mediului
înconjurător.
Este primul pas pe care omul l-a facut pentru a stapani mediul
inconjurator in cadrul caruia isi ducea existenta, caci prin cultivarea
pamantului si cresterea anumalelor, a reusit sa-si asigure resursele de hrana. O
dată cu dezvoltarea agriculturii intensive prin folosirea de ingraşaminte,
pesticide, aceasta a devenit o activitate tot mai poluantă. Din această cauza se
militează la revenirea agriculturii traditionale.
Datorită agriculturii intensive, folosirea de pesticide, ingraşăminte
chimice, solul este principalul afectat. Majoritatea solurilor îsi pierd din
elementele nutritive si materia organica în proportie mai mare decât are loc
procesul de completare a acestora, ceea ce în final duce la epuizarea lor.

Poluarea solului.

2
 Poluarea solului înseamna orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata în cadrul
ecosistemelor naturale sau antropice.
Dereglările solului pot fi:
a) fizice: fenomenul de compactare si stricarea structurii generate de
lucrari necorespunzatoare;
b) chimice: generate de poluarea solului cu metale grele, pesticide,
îngrasaminte, modificarea pH-ului solutiei solului;
c) biologice: enerate de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile
plantelor si animalelor.
d) radioactive: solurile capteaza foarte usor poluarile radioactive pe care le
transmit plantelor si animalelor pentru timp îndelungat.

Poluarea solului cu îngrăşaminte chimice şi organice

Agricultura intensivă practicată pe scară largă in toate ţările lumii,
presupune administrarea de ingrăşăminte chimice in scopul măririi
productivităţii plantelor de cultură. Prin acest procedeu se urmareste
restituirea in sol a echivalentului cantităţilor de elementele nutritive extrase
din acesta de către plante. Cele mai importante şi mai utilizate sunt
ingrăşămintele pe bază de azot (azotaţii de amoniu, de calciu şi de potasiu), de
sulf (sulfatul de amoniu şi superfosfatul) şi de potasiu. Efectul poluant este

3
determinat in principal de cantităţile excesive utilizate, cu mult peste cele
necesare utilizate repetat de-a lungul anilor şi, in secundar, de introducerea in
sol a unor impurităţi toxice conţinute de ingrăşăminte.

Efectele poluante sunt date de:

- impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie;
- dezechilibrele anumitor cicluri biogeochimice, care conduc la
degradarea solurilor;
- contaminarea apelor freatice;
-lipsa purificarii si curatirii îngrasamintelor industriale din motive de
costuri de productie; acestea contin metale si metaloizi toxici (arsenic,
cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc) cu risc pentru contaminarea solurilor apoi a
alimentelor;

-excesul de nitrati datorat superfertilizarii cu îngrasaminte azotate în

circuitul biosferei, estimat la 9 milioane tone pe an si care se acumuleaza în
hidrosfera prin procesele de levigare a solurilor degradate prin superfertilizare
(folosirea abuziva a îngrasamintelor azotate)

Folosirea abuzivă a ingrăşămintelor chimice are urmatoarele efecte

negative:
- modifică circuitul biogeochimic al azotului şi fosforului;
- inhibă sau blochează reciclarea substanţelor organice şi a humusului;
procesul determina scăderea acestora, iar faptul se manifestă prin declinul
complexului absorbant argilo-humic;
- produce poluarea apelor subterane şi de suprafaţă şi prin aceasta
induce scăderea biodiversitatii ecosistemelor acvatice şi productivitatea lor
biologică.

Din cantitatea totală de ingrăşăminte aplicate pe o suprafaţa agricolă, in

masa vegetală se regăsesc maxim 50%; restul rămane in sol sau este antrenat in
apele subterane şi de suprafaţă. Prin intermediul unor verigi ale lanţurilor
trofice azotaţii din masa vegetală sunt preluaţi de animale şi om. Prin procese
metabolice azotaţii sunt transformaţi in azotiţi care au o mare afinitate la
hemoglobina, impreună cu care formează methemoglobina, produs stabil care
reduce drastic capacitatea de oxigenare a ţesuturilor.

4
 Superfertilizarea cu îngrasaminte fosfatice face ca excesul de fosfor
antrenat an de an de catre apele continentale în lacuri si mari sa duca la
fenomenul de eutrofizare care prin acţiunea sa pe termen lung, acest fenomen
face ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna
acvatică.

Poluarea cu pesticide si reziduuri ale acestora.

Poluarea solului cu pesticide ocupă un rol important. Spre deosebire de
alte substanţe poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural
pentru a distruge anumiţi paraziţi ai omului, animalelor domestice sau ai
culturilor agricole.
Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substanţe organice de
sinteză. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor dăunatoare
(insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi
(ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide).
Insecticidele de sinteza actuale se repartizează in trei grupe principale:
organoclorurate, esteri şi carbonaţi. Contaminarea solurilor şi a vegetaţiei cu
pesticide are importante consecinţe asupra speciilor şi biocenozelor.

Cu toate avantajele importante pe care le prezintă folosirea pesticidelor

in agricultură (cresterea producţiei, reducerea mâini de lucru etc.) utilizarea
lor pe scară largă şi in doze mari şi repetate provoacă numeroase incovenienţe

5
de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificări in ecosistemele
in care au fost introduse printre care se amintesc:
- prezintă un spectru de toxicitate foarte intens atât pentru organismele
animale cât şi pentru cele vegetale;
- grupa au un grad de selectivitate destul de redus şi se folosesc adeseori
contra populaţiilor şi nu contra indivizilor;
- efectul lor nu depinde de densitate deşi aplicare lor are in vedere
densitatea; multe dintre ele au un grad de persistenţâ ridicat in sol care poate
fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor;
- parte din pesticide se dispersează la distanţe foarte mari şi sunt
incorporate in biomasă, in apele oceanelor sau in sol.
- prin actiunea lor biologica, distrug nu numai organismele tinta, ci si
unele utile;
- persistenta în mediu, acumularea unora dintre ele si penetrarea lor în
lanturile trofice.
Aceste efecte pot fi de natură demoecologică adică cele care afectează
populaţiile şi in special densitatea acestora şi de natură biocenotică – cele care
provoacă rupturi ale echilibrelor biocenotice.
Fiind toxice pentru buruieni, boli şi dăunatori, pesticidele reprezintă un
risc de nocivitate pentru om, animale domestice, vânat şi păsari.
In acest scop se apelează la diverse procedee, cum sunt:
- incorporarea in sol de cărbune activ;
- cultivarea de plante ( porumb, sorg ) care au capacitatea de a depolua
solul de atrazin prin absorbţie organică in sol in cantităţi mari;
- combaterea integrală a bolilor si dăunătorilor ca măsură de prevenire a
poluării solului cu pesticide.
Datorită riscurilor mari se recomanda utilizarea pesticidelor care especta
urmatoarele reguli:
- sa se utilizeze produsele cele mai putin toxice;
- sa se evite introducerea în ecosistem a pesticidelor greu degradabile
biologic, a celor cu rezidualitate ridicata;

6
 - sa se evite folosirea produselor usor levigabile, care ajung mai repede
în apa freatica;

Poluarea solului cu reziduuri zootehnice

Dejecţiile animale aplicate excesiv ca ingrăşămant afectează
proprietăţile solurilor. Acestea pot conţine NaCl, biostimulatori, uree,
medicamente, agenţi patogeni, care produc poluarea chimică şi biologică a
solurilor, scad permeabilitatea şi pot difuza până la panzele de ape freatice,
transformându-le in focare de substanţe chimice, virusuri, etc. Tot din
zootehnie pot rezulta substanţe de igienizare a grajdurilor, care contribuie la
poluarea solurilor şi apelor. In privinţa calităţilor, dejecţiile de porcine deţin
cantitaţile cele mai mari.

Pentru a putea fi utilizate in agricultură se analizează conţinutul lor de

metale grele şi de viruşi, mai ales ca unii virusi, cum sunt cei enterici pot
persista şi 9 luni. Prin fermentaţie timp de 3 luni vara, sau 4 luni iarna,
dejectiile de porcine libere de agenti patogeni se transforma intr-un
ingrăşămant valoros, numit compost. Nămolurile din zootehnie se mai pot stoca
6 luni, inainte de a fi utilizate pentru fertilizarea paşunilor, sau 3 luni pentru
câmp, sau o luna pentru câmpul arat şi ingrăşământat cu plante furajere.
Nămolurile separate din apele uzate provenite din zootehnie conţin
substanţe organice. Se pot aplica in agricultură numai dacă conţinuturile de
metale grele şi nemetale sunt sub limitele admise de standarde. Unele culturi,
cum sunt cele de cartofi, morcovi pot suporta un conţinut mai ridicat de
metale grele, dar altele, cum este salata nu accepta.

Agenţii patogeni din nămol pot persista in sol şi in legume. Ex:

Salmonelele persista 250 zile, Strectococus faecalis 80 zile, Ascaris ova peste
2000 zile. Nămolul se aplică cu o lună inainte de insămânţare, pentru a da
posibilitatea solului să reţină unii compuşi. La paşuni, animalele sunt aduse
dupa ce nămolul a fost spălat de ploaie de pe frunze şi iarbă. Plantele sunt
influenţate diferit de nămolul aplicat.

Aplicarea dejecţiilor zootehnice in doze excesive, care depaşesc

cerinţele plantelor, poate afecta negativ fertilitatea solului prin influenţa
negativă pe care o are asupra stării fizice, permeabilităţii, capacităţii de

7
reţinere a apei, conţinutului de oxigen. In cazul aplicării dejecţiilor in cantităţi
mai mari, conţinuturile in săruri solubile din sol devin excesive şi pot impiedica
creşterea plantelor sau pot fi levigate in apele freatice.

Poluarea atmosferei din cauza emisiilor de la motoarele cu

ardere internă ale utilajelor agricole.
Prin arderea motorinei se degajă CO2 şi monoxid de carbon, carbon, oxizi
de sulf, oxizi de azot, precum şi alte substanţe, cum sunt anumite hidrocarburi
aromatice. Substanţele din gazele de ardere provoacă atât poluarea globală a
atmosferei, cât şi poluarea locală.

Dintre efectele poluante ale executării mecanizate a lucrărilor în

agricultură, emisia de CO2 constituie factorul poluant cel mai grav. Dioxidul de
carbon rezultă inevitabil prin ardere şi ajunge, după un anumit timp, în
straturile superioare ale atmosferei, povocând, împreună cu alte cantităţi de
CO2 rezultat din activităţi din diferite domenii, la agravarea efectului de seră,
cu consecinţe negative serioase asupra climei globului.

Căi de reducere a poluării din cauza emisiilor de CO2

Principala cale de reducere a emisiilor de CO2 o constituie reducerea
consumurilor de combustibil.

8
 Reducerea consumurilor specifice de motorină la lucrări agricole
mecanizate, poate fi realizată prin: alegerea corectă a tehnologiilor, dând
prioritate celor care necesită consumuri reduse de energie, renunţarea la
lucrări care nu sunt obligatorii şi nu aduc sporuri de producţie; folosirea
raţională a utilajelor de mecanizare, la capacitatea lor normală, evitarea
subîncărcării; întreţinerea şi reglarea corectă a motoarelor de tractor şi ale
maşinilor agricole autopropulsate: reglarea corectă a pompei de injecţie şi a
injectoarelor, folosirea de filtre curate de aer şi de combustibil.

Reducerea consumurilor de motorină contribuie la protejarea mediului

global prin reducerea emisiilor de CO2 şi în acelaşi timp contribuie la menajarea
resurselor, ambele avantaje având un impact ecologic pozitiv deosebit de
important.
La reducerea consumului de motorină în agricultură şi prin aceasta şi
reducerea emisiilor de CO2 contribuie atât măsurile tehnice, cât şi cele
agrotehnice şi de management.

Poluarea mediului înconjurator cauzată de activitățile

agricole din România
Agricultura practicată în Romania este în mare parte poluantă, iar
fenomenul de poluare este în mare măsură cunoscut de către specialistii în
domeniul protecției mediului.

Principalele aspecte ale poluării mediului înconjurator cauzate de

activitățile agricole din România pot fi rezumate în:

- Evacuarea a câtorva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate

sau incomplet epurate, provenite de la complexurile de creștere în sistem
industrial al porcilor, păsărilor și bovinelor, în apele de suprafață și în rețeaua
de desecare. La acestea se adaugă și infiltrarea apelor uzate în adâncime, în
cursul perioadei de stocare în iazuri, batale și bazine, cu afectarea calității

9
apelor freatice folosite ca sursă de alimentare cu apă potabilă în multe
localităti rurale.

- Folosirea pe terenuri agricole, în scop dublu, a fertilizării și irigării, a

nămolurilorși a apelor uzate provenite de la crescătorii de animale, având
conținut de săruri nocive si agenti patogeni contaminanti pentru sol, plante,
animale si on.

- Administrarea pe terenurile agricole limitrofe complexurilor zootehnice

a unor norme exagerate de dejecții (peste 100 t/ha), la intervale de 2-3 ani,
care depășesc cu mult nevoile plantelor și determină acumularea de nitrați în
furaje, precum și levigarea nitraților în apele freatice.

- Folosirea îngrășămintelor chimice (îndeosebi cu azot) în doze mult prea

mari și în momente necorelate cu consumul în diferite faze de dezvoltare a
plantelor cultivate. Adeseori, aplicarea acestora se face pe terenul înghețat și
cu strat gros de zăpadă, din care cauză, la topirea bruscă și favorizat de panta
terenului, ajung, prin spalare, în apele curgătoare utilizate ca surse de apă
potabilă.

- Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor,

insectelor, rozătoarelor, nematozilor și a buruienilor din culturile agricole și
plantațiile pomi-viticole, de către persoane slab instruite. Aplicarea unor
cantități și concentrații prea mari, la momente nepotrivite și prin folosirea
unor produse cu grad ridicat de toxicitate și remanență îndelungată are
multiple efecte negative asupra plantelor, animalelor și omului. Nu sunt deloc
de neglijat aspectele legate de prepararea soluțiilor de pesticide, spălarea și
deversarea în locuri nepermise a soluțiilor rămase din aparatele și utilajele
agricole folosite la administrarea lor.

- Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd și lipsa bazinelor

amenajate de colectare a mustului de grajd de la animalele aparținătoare
numeroaselor gospodării particulare au ca efecte negative scurgerea acestora
în firele de apă curgătoare, precum și infestarea cu nitrați a apelor freatice.

- Degradarea stării fizice a solurilor (structură, porozitate,

permeabilitate, rezistență la arat) ca urmare a scăderii conținutului de materie

10
organică și a traficului exagerat pe teren cu utilaje agricole, la o umiditate
necorespunzătoare a solului.

Concluzie
In concluzie agricultura intensivă care utilizează cantităţi mari de
pesticide, de îngraşăminte afectează mediului. Exploatarea nerationala a
terenurilor are efecte precum degradarea solului si pierderea unor suprafete
din circuitul agricol. Poluarea solului, a apelor, fragmentarea habitatelor si
pierderea vietii salbatice sunt de cele mai multe ori consecintele unor practice
agricole inadecvat, iar omul ar trebui sa tina seama de efectele pe care le
produce asupra mediului Din această cauza se promoveaza întoarcere la
agricultura traditională dar mecanizată. Si Uniunea Europeană prin politica
Agricola comună promoveaza agricultura durabilă. Dar din cauza creşterii
populaţiei, implicit creşterea nevoii de hrană agricultura se va confrunta în anii
ce urmează cu o mare provocare: să asigure mancare pentru populaţie dar să
nu polueze mediul incojurator.

11
 Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83

http://www.icpa.ro/Coduri/Optimizarea_lucrarilor_solului_pentru_menti
nerea_unei_bune_stari_agrofizice_a_solului.pdf

http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2012/12/poluarea-mediului-
inconjurator-cauzata.html

http://www.precis.ro/modules.php?
name=News&file=article&sid=75

12