1.Care sunt calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca un ingrasamant?

-continut ridicat de elemente nutritive majore(N,P,K)

-continut in microelemente scazut
-sa fie utilizat cand mai complet de plante in cursul perioadei de vegetatie
-sa fie usor de fabricat
-sa se pastreze usor si sa se raspandeasca usor
-sa aiba un prt scazut
2.Metode de aplicare a ingrasamintelor chimice si factorii care
influenteaza eficenta acestora
Un mare rol in sporirea eficientei ingrasamintelor il au metodele si epoca de
aplicare.Se disting 3 metode principale:
-fertilizarea inainte de semanat(plantat) numita si fertilizare de baza-se imbina
cu sistemul de lucrare al solului.Odata cu aratura adanca,sub brazda, se
incorporeaza cea mai mare parte din doza de ingrasaminte fosfatice,potasice si cu
azot amoniacal.
-fertilizarea odata cu semanatul(plantatul)-pentru plantele care se seaman in
randuri sau in cuiburi,ingrasamintele se aplica cu semanatori special,care lasa pe
acelasi rand cu samanta atat semintele cat si ingrasamintele.Se folosesc
ingrasamintele cu fosfor.
-fertilizarea in timpul vegetatiei-cunoscuta si sub numele de fertilizarea
suplimentara are ca scop sa completeze nevoile plantelor in elemente nutritive in
anumite perioade critice ale nutritiei acestora.
-Irigatia
fertilizanta este metoda care consta in aplicarea ingrasamintelor chimice odata cu
apa de irigare.

3.Prezenta N in natura.Rolul N in cresterea si dezvoltarea plantelor.Efectele

carentei si excesului in N.Formele de azot accesibile plantelor.
-Prezenta in natura:in atmosfera azotul in stare gazoaza se gaseste in proportie de 78%
socotit in volume.
-in solul arabil cantitea de azot total variaza in medie pe adancimea de la 0 la 20cm intre
0,1-0,4%(2,5-10t/ha).
- in planta cantitatea de azot variaza in medie(socotit la substanta uscata) intre 0,2 si 4,5%
Rolul N in cresterea si dezv. Plantelor:-rol plastic
-favorizeaza inmultirea celulelor
-intra in constitutia tuturor proteinelor
-element conducator al procesului de crestere
Efectele carentei:plantele raman mici
-constitutie firava
-ramificarea este slaba
-suprafata frunzelor mica
Excesul de azot -perioada de vegetatie se prelungeste si este intarziata ajungerea la
maturitate
-cresterea luxurianta a frunzelor
Formele de azot accesibile plantelor:Forma nitrica,amoniacala si amidica.

4.Ingrasamintele cu azot amoniacal(preparare,proprietati si folosire)

-Amoniac anhidru
Preparare:din azot molecular si hidrogen la presiune si temeraturi ridicate
Proprietati:gaz incolor cu miros intepator;se lichefiaza usor.
Folosire: se poate introduce direct in sol cu apa de udare.
-Sulfat de amoniu
Preparare: amoniac si acid sulfuric
Proprietati:cristale mici,albe
Folosire:Restictiv pentru solurile cu reactive acida.

5.Ingrasaminte cu azot nitric(preparare,proprietati,folosire)

-Azotat de sodiu
Preparare:din acid azotic;Proprietati:Cristale albe;Folosire:se gaseste in stare naturala in
Chile.
Azotat de calciu
Preparare: din acid azotic;Proprietati:cristale albe;Folosire:excellent pt. plante decorative si
de sera

6.Ingrasaminte cu azot nitric si amoniacal(preparare,prop,folosire)

-Azotatul de amoniu
Preparare:din acid azotic si amoniac; Proprietati:cristalizat sau granulat ,culoare alba sau
galbuie; Folosire:Cu restrictii pe solurile cu reactie acida.
-Nitrocalcar
Preparare:din azotat de amoniu in stare topita si carbonat de calciu pulbere.
Proprietati:granule de forma neregulata de culoare alba.
Folosire:se utileaza pe soluri cu reactie acida.

7.Ingrasaminte cu azot sub forma nitrica-Ureea

Preparare: din amoniac si bioxid de carbon la presiune si temperatura
Proprietati fizice: Cristale sau granule de culoare alba
Folosire:Nu trebuie sa contina biuret mai mult de 1,5-2%

8.Tentinde in sortimentul ingrasamintelor cu azot.Ingrasaminte cu azot greu

solubil.
In cadrul eforturilor pentru economisirea energiei se incadreaza aparitia sortimentului de
ingrasaminte lichide cu azot. Economia provine atat la fabricarea lor cat si la reducerea
energiei necesare pentru transport,raspandire si incorporare in sol.
Ingrasaminte cu azot greu solubile-pentru a evita munca suplimentara legata de
raspandire si pierderile prin spalare mai ales la culturile irigate,s-a produs acest nou
ingrasamant cu azot cu o noua forma de conditionare.

9.Factorii care conditioneaza aplicarea ingrasamintelor cu azot in raport cu

planta,sol,etc.
Planta: specia si varsta plantei;
Solul: pH-ul solului,capacitatea de retinere a solului
Felul ingrasamantului: gradul de aprovizionare cu ingrasaminte al unitatii agricole.

10.Prezenta a P in natura.Rolul P in cresterea si dezvoltarea plantelor.Efectele

carentei si excesului de P.Formele de fosfor accesibile plantei.
In sol:fosforul provine din roca-mama pe care acesta sa format.
In planta:continutul de fosfor variaza in medie in diferite organe intre 0,2% in tulpini si
frunze si 0,8%-1,5% P2O5 in seminte.
Rolul:este esential pentru cresterea plantelor,in diviziunea celulara,in dezvoltarea sistemului
radicular
Efectele carentei:cresterea plantei este afectata,sistemul radicular nu se dezvolta,sinteza de
proteine redusa
Exces:poate produce simptome de toxicitate;iar in cazuri severe de toxicitate planta moare
Formele de fosfor accesibile: sub forma ionului h2po4

11.Ingrasaminte cu fosfor greu solubile in apa

Fosfati naturali-se extrage din zacaminte naturale-se foloseste pe soluri cu
reactie acida.
Faina de oase-se obtine prin macinarea oaselor,dupa ce s-a extras grasimea si
cleiul-se foloseste pentur soluri cu reactie acida

12.Ingrasaminte cu fosfor solubile in solventi conventionali

Precipitat-se obtine prin descompunerea fosfatilor naturali cu acid azotic;se utilizeaza si ca
adaos in hrana tineretului bovin
Zgura lui Thomas-produs secundar de la industria energetica-pe terenuri cu reactie acida.

13.Ingrasaminte cu fosfor solubile in apa,accesibile plantelor

Superfosfat simplu-tratarea fosfatilor anturali cu acid sulfuric;se foloseste pe toate tipurile
de sol si la toate plantele
Superfosfat concentrat-tratarea fosfatilor naturali cu acid fosforic-idem
Metafosfat de calciu-calcinarea la 1000C a rocii fosfatice impreuna cu P2o3;se foloseste la
fabricarea ingrasamintelor complexe
14.Factorii care conditioneaza aplicarea ingrasamintelor cu fosfor in raport cu
planta,solul.
Planta-specia,varsta,capacitatea de a lua calciu din sol
Solul:pH-ul,gradul de saturatie in baze
Felul ingrasamintului:Gradul sau de maruntire,modul de incorporare si forma chimica.

15.Prezenta K in natura.Rolul K in cresterea si dezvoltarea plantelor.Efectele

caractei si excesului de P.Forme de fosfor accesibile plantei.
In sol:potasiul provine din rocile pe care acesta a luat nastere,mai bogate fiind solurile ce
au la baza roci magmatice.
In planta:continutul de potasiu variaza cu specia,varsta si partile sau organele acesteia.Cea
mai mare cantitate de potasiu se gaseste in organele tinere in frunze si apoi in fructe.
Rol:joaca un rol important in reglarea regimul hidric in celula;rol in sinteza si depunerea
glucidelor
Carenta: -cloroze de-a lungul marginilor frunzei,urmate de rasucirea si brunificarea
varfului;deficienta este localizata pe frunzele de la baza
Exces: este un fenomen rar intalnit,se manifesta mai ales prin dezechilibrele determinate in
nutritia cu Ca si Mg.
Forme accesibile:provine din sarurile din sol solubile in apa sub forma de ioni.

16.Saruri potasice brute.

Silvinit-extragere din zacamant prin lucrari de minerit;se gaseste in jud.Neamt.
Carnalit-idem
Cainit-idem
Polihalit-idem

17.Clorura de potasiu ca ingrasamant-prin prelucarea silvinitului pe principiul

solubilitatii diferita a KCl si a NaCl in raport cu temperatura;utilizat direct ca
ingrasamant sau la fabricarea ingrasamintelor complexe.

18.Sulfatul de potasiu:- prin prelucrarea sarurilor natural pe cale termica sau

schimbi de ioni;recomandat la culturile din sere si cele ce nu suporta clor

19.Factorii care conditioneaza aplicarea ingrasamintelor cu potasiu in

raport cu planta solul etc.
-capacitatea plantelor de a lua potasiu din sol sau din ingrasaminte difera de la o
specie la alta;capacitatea de asimilare a potasiului din sol din forme greu solubile
creste odata cu varsta.
-coeficientul de folosire a potasiului de catre plante mai este influentat de prezenta
in Solutia solului a altor substante nutritive.Aprovizionarea plantelor cu azot nitric
imbunatateste asimilarea potasiului.

20.Rolul sulfului in metabolismul plantelor si produsele din sulft utilizate

ca ingrasamant
-Rol: este essential in sinteza proteinelor;intra in compozitia aminoacizilor esentiali
Sulf elementar;Sulf inoculat;Gips produse din sulft utilizate ca
ingrasamant

21.Rolul magneziului in metabolismul plantelor si produsele cu Mg utilizate

ca ingrasamant
Rol: - este vital in procesul de fotosinteza;este implicat in transferul de
energie;favorizeaza productia de protein.
Produse:Dolomit
Sulfat de magneziu.

22.Rolul Fe in metabolismul plantelor si produsele cu Fe utilizate ca

ingrasamant.
Rol:in sinteza clorofilei,carbohidratilor,respiratia celului,are rol in sinteza auxinelor
Produse: Sulfatul de fier , Chelati cu fier , Fosfat feros de amoniu.

23.Ingrasamintele cu microelemente.Importanta,rolul,eficienta si modul de

aplicare.
Importanta:acestea au o actiune specifica,directa,iar insuficienta lor in mediu de
nutritive impiedica indeplinirea ciclului vital al plantei.
Rol:intra in alcatuirea unor enzime,au rol in stabilitatea substantelor coloidale din
plasma celulara

24.

25.

26.-

27.-

28. Ingrasaminte complexe cu 2 elemente.

33.Conditii de pastrare a ingrasamintelor chimice,depozitul,caracteristici.

-ele trebuiesc pastrate astfel incat sa nu-si piarda insusirile fizico-chimice si nici
elementele nutritive;pentru asta se tine cont de gradul de
higroscopicitate,continutul in acizi liberi si insusirea de a face explozie.
Depozitul:locul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru ca
ingrasamintele sa nu isi inrautateasca insusirile fizice-chimice:
-temperatura-nu trebuie sa aiba variatii mari de la zi la noapte;temp. scazuta si fara
variatii este cea mai potrivita
-inaltimea de asezare a ingrasamintelor sa nu depaseasca 2m.
-umiditatea in depozit trebuie sa fie scazuta.
-volumul spatiului de depozitare
-peretii-se gudroneaza pana la intaltimea de 2m.
-ingrasamintele higroscopice se depoziteaza in sacii in care sunt ambalate,asezati
culcati
-acoperisul depozitului nu se recomanda sa se faca din table,ci din tigla

34.Pretirea ingrasamintelor chimice inainte de aplicare.

-maruntirea ingrasamintelor-se face cu maiul sau cu zdrobitoarea mecanica
-amestecarea ingrasamintelor-in practica se recomanda de multe ori sa se aplice in
acealsi timp doua,trei ingrasaminte pt. a face economie la energie la transport si la
aplicare precum si opentru o raspandire cat mai uniforma este bines a se amestece
intre ele.

Restrictii de amestecare:nu se amesteca azotatul de amoniu cu

superfosfat,precipitat,zgura lu Thomas,termofosfat,var,dolomit deoarece au pierderi
de azot amoniacal,iar amestec se transforma intr-o pasta greu de imprastiat
-ureea nu se amesteca cu superfosfat sau precipitat deoarece se produc pierderi
sub forma de amoniac
-superfosfat nu se amesteca cu ingrasaminte care contin CaO sau CaCoO3 deoarece
devine mai greu asimilabil
-sarurile potasice nu se amesteca cu termofosfati,zgura lui Thomas,azotat de calciu

35.GUNOIUL DE GRAJD.(COMPOZITIE CHIMICE,IMPORTANTA)

-este in amestec alcatuit din dejectii consistente si lichide ale animalelor domestice
si din asternut
-este considerat in ingrasamant complet deoarecere contine majoritatea
elementelor nutritive necesare plantelor ca
azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu,bor,mangan,zinc,cupru;cu toate
acestea,raporturile formele accesibile in care se afla aceste elemente nu satisfac
intotdeauna cerintele plantelor,necesita aplicarea in completare si a ingrasamintelor
chimice.
-Gunoiul de grajd-ridicarea starii de fertilitate,mareste permeabilitatea
pentru apa si aer,contribuie la cresterea continutul de humus,imbogateste
solul cu microorganisme folositoare
Compozitie chimica: apa,materie organice,azot,fosfor,potasiu,calciu

36.Transformarile principalelor substante azotate,a substantelor

celulozice si a lipidelor din gunoiul de grajd.
-in timpul pastarii gunoiul de grajd se produc numeroase transformari care modifica
compozitia chimice si insurile fertilizante
-dupa durata de depozitare si gradul de descompunere se deosebesc 4 feluri de gunoi de
grajd:
-gunoi de grajd proaspat-cand paiele sunt tari,rezistete si isi pastreaza culoare galbena
-gunoi de grajd semifermentat-culoare paielor devine cafenie-inchis,insa nu mai sunt tari si
se rup
-gunoi de grajd fermentat o masa bruna-negricioasa si cu un aspect unsuros,structura
paielor nu se mai cunoaste.
-foarte bine fermentat(mranita)-o masa pamantoasa,afanata de culoare negricioasa.
-componentele azotate(urea,acidul uric,acidul hipuric,creatinina) din dejectiile lichide sufera
o fermentare cu degajare de amoniac
-lipidele care se gasesc in tesuturile vegetale sufera la randul lor transformari sub actiunea
unor bacterii aerobe si a unor ciuperci,dand nastere in final la bioxid de carbon si apa

37.Conditii de pastrare si pregatire a gunoiului de grajd.

-in gunoiul de grajd proaspat substantele nutritive,in afara de azotul amoniacal din urina, se
afla in cea mai mare parte in forme din care nu pot fi luate cu usurinta de catre plante;in
afara de asta,gunoiul de grajd proaspat fiind paios,daca se introduce in sol infoiaza pamantul
si favorizeaza pierderea umezelii in sol
-gunoiul de grajd devine un bun ingrasamant atunci cand dupa scoaterea din grajd el este
depozitat in mod rational pentru a suferi o anumita fermentare(descompunere)
Se deosebesc 4 procedee de colectare a dejectiilor animale:
-impreuna cu asternutul;
-separat dejectiile solide si separate cele lichide
-spalarea dejectiilor din grajd cu apa,intr-un raport de -1/3
-pe asternut permanent,ce se completeaza pe masura ce se murdareste
FERMENTAREA GUNOIULUI DE GRAJD SE FACE IN PLATFORMA(constructia cat si
depozitul de gunoi ce se aseaza pe aceasta)
-fermentarea este conditionata de umiditatea materialului,aeratie si temperatura
-descompunerea cea mai energica se face la o umiditate de grajd cuprinsa intre
55 si 75%.

38.Conditii de utilizare a gunoiului de grajd

-se poate incorpora in sol in principiu in orice timp al anului;dar cel mai bine este insa atunci
cand incorporarea se face odata cu lucrarile solului din vara-toamna
-transportul la camp este bines a se faca pe o vreme racoroasa si noroasa si trebuie
imprastiat cat mai uniform
-a nu se lasa in gramezi mici deoarece este uscat de vant
-incorporarea gunoiul de grajd se face la 20-24 cm pe solurile nisipoase,solurile de
padure,cat sip e cele secetoase
-pe cele argiloase,cu umezeala suficienta-16-20 cm
-in primul an este mai bine folosit de plantele cu perioada lunga de vegetatie

39.Mranita.Compostul(pregatire,compozitie,utilizare).
Mranita-rezulta printr-o descompunere foarte avansata a gunoiului de grajd ce se
foloseste mai ales in rasadnite,in sere,in floricultura
-eficienta creste daca se umecteaza cu ingrasaminte lichide
-se foloseste cu multa eficienta prin aplicarea la cuib sau facerea de amestecuri
de pamanturi
Compozitie-N,P2O5,K2O si apa.

Compostul:constituie un ingrasamant organic sau organo-mineral ce se obtine

prin fermentarea diferitelor resturi vegetale si animale din gospodarie,singure
sau in amestec cu diferiti compusi minerali(cenusa,var,namol) pana cand
substantele nutritive trec in forma accesibile plantelor.
-ca resturi organice ce intra in alcatuirea compostului se folosesc deseuri de la
bucatarie,oase,copite,deseuri de lana,insecte,Frunze,tulpini tocate,fecale ,apa de
la spalatul rufelor
Utilizare:poate fi folosit ca ingrasamant la orice planta avand actiune rapida
-se utilizeaza cel mai frecvent la fertilizarea culturilor de legume si a pomilor
roditori
-actiune antibiotic asupra unor bacaterii,ciuperci,virusuri

40.Turba ca ingrasamant(importanta,sortiment,eficienta)
Importanta:-este substratul natural cu cea mai mai mare extindere datorita
insusirilor sale fizico-chimice care permit o rasarire rapida si uniforma a plantelor
respective o dezvoltare viguroasa a sistemului radicular.Turba are o capacitate de
retinere pentru apa de 10 ori greutatea sa.
Sortiment:-eutrofa (turba joasa sau neagra) pH neutru sau slab alcalin cu un continut de
substante minerale mai ridicat
-oligotrofa(turba inalta rosie sau blonda)-pH acid si continut redus de substante minerale
-mezotrofa(turba intermediara)-are un pH natural intre 4,5-5,5
Eficienta:se foloseste la fel ca si gunoiul de grajd ,insa in doze duble,eficienta fiind
asemanatoare cu a acestuia.
-rezultate mai bune decat gunoiul de grajd da atunci cand se foloseste in sere la plantele
legumicole sau la cele decorative.

41.Urina animalelor si mustul de gunoi de

grajd(cantitate,compozitie,pastrare,folosire)
-Mustul de gunoi de grajd-prin fermentarea gunoiul de grajd rezulta un lichid denumit
must de gunoi de grajd
Cantitatea ce se acumuleaza variaza in raport cu metoda de pastrare a gunoiului de
grajd,durata de fermentare si posibilitatea ca apa de precipitatii sa patrunda in platform
Compozitie:N ,P2O5, K2O.
-Urina animalelor-care nu este retinuta de asternut se dirijeaza din grajd in bazina special
construite in afara grajdului.
Cantitatea de urina ce se poate acumula este in legatura cu specia animalelor,varsta,natura
si cantitatea hranei,temperatura mediului,starea de sanatate a animalelor.
Urina contine azot,fosfar,potasiu.
Pastrare: in bazine acoperita pentur a impiedica pierderile de azot.
Au actiune rapida,cea mai rationala este utilizarea in doza mici si repetate des.
Utilizare: ca ingrasaminte de baza sau suplimentare

42.Gunoiul de pasari ca ingrasamant(cantitate,compozitie,folosire)

Provenit din dejectiile acestora ,in amestec cu produsele folosite ca asternut pe pardoseala
constituie un ingrasamant cu actiune rapida si cu un continut aproape dublu de azot,fosfor si
potasiu fata de gunoiul de grajd.
Pana la folosire,gunoiul de pasari trebuie sa se zvante.
-Se poate folosi ca atare prin maruntire,la legume,pomi sau sub forma unei suspensii in apa
ce se aplica la rasaturi sau culture pomicole in timpul vegetatiei.

43.Namoluri si ape uzate ca

ingrasamant(compozitie,avantaje,inconveniente,folosire)
Namolurile organo minerale se obtin de la statiile de epurare a apelor uzate,de la
crescatoriile de animale,fabricile de zahar,companiile de salubritate.
Contine:Azot,Fosfor,Potasiu
-pentru a putea fi aplicate ca fertilizant sunt supuse unei fermentatii aerobe si sunt utilizate
pe terenuri cu textura usoara,prin introducere sub brazda in special pentru plante furajere .
-Apele uzate:apele de canal provenite de la intreprinderi industrial,ingrasatorii de
porci,complexe de taurine ,ca si din colectarea apelor menajere,intretinerea oraselor au si
inseminate cantitati de elemente nutritive sub forma organic si mineral.
-Se practica curatirea lor prin procedee mecanice,chimice,biologice.

45. Controlul starii de fertilitate prin analiza agrochimica.Diagnosticul foliar al

starii de nutritive,dupa semen exterioare aparente.
-pentru diagnoza starii de nutritive a plantelor este necesar sa se faca mai intai o examinare
a starii de vegetatie,fapt ce implica ca specialistul sa cunoasca bine,sa distinga starea
normal in raport cu soiul,varsta fata de cea anormala de crestere si dezvolte ,dupa care,cu
ajutorul unor teste biologice si chimice stabileste cauza si trece la actul decisional privind
masurile ce trebuie aplicate.
-cand plantele nu absord in cantitate suficienta unul sau mai multe elemente
pentru a satisface minimul necesar proceselor metabolice,pot sa prezinte semne
pe partile exterioare,care arata o creste si dezvoltare anormala.
-inainte de a face alte investigatii,trebuie sa se termine pH-ul solului in extract
apos;rezultatul obtinul se compara cu un interval optim cerul de speciala la care
s-a observant dereglarea.
Carenta in azot-partea aeriana se reduce,plantele se opresc din
crestere,radacinile se dezvolta mult in cautare de hrana
Carenta in fosfor-radacinile raman mici si scurte comparativ cu partea aeriana
Carenta in potasiu-duce la o slabire a dezvoltarii sistemului radicular si la o
scadere puternica a numarului perisorilor radiculari
Carenta in calciu-face ca radacinile primare sa ramane scurte,iar cele secundare
sa nu se dezvolte
POZITIA PE PLANTE A FRUNZELOR CU SIMPTOME:3 POZITII TIPICE:
Cand simptomele apar preponderant pe frunzele mature de la baza este vorba de elemente
care au o mare mobilitate in plante(K,MG)
-cand apar pe frunzele tinere de la varf este vorba de elemente care nu au o mobilitate mar
ein plante(B,Ca)
-cand apar atat de la varf cat si de la baza
Culoare frunzelor constituie un criteriu de baza in aprecierea simptomelor
-verde pal-galben(N,S,MG)
-in verde inchis-albastrui-violet-rosiatic(p)
Albirea marginilor frunzei,care devin apoi cenusii,se chimba in galbui iar
decolorarea se extinde si spre interiorul frunzei(K)
-culoarea devine marmorata(carenta in calciu)
-aparitia de pete necrotice in varfurile de crestere(B,Ca)

46.Controlul starii de fertilitate prin analiza agrochimica.Diagnosticul prin analiza

chimica a plantei.Interpretarea rezultatelor analizei chimice a plantelor.
Recoltarea probelor vegetale pentru analiza in efectuarea analizelor chimice de planta un
moment important il reprezinta modul de recoltare a probelor alegerea lor astfel incat sa fie
cat mai representative sis a exprime media starii de nutritie a plantelor.
-alegerea organului de referinta nu se face la intamplare,ci pentru fiecare specie de plante
vor fi alese organelle representative,caracteristice,care pot sa fie petiolul,nervure mediana
sau limbul frunzei.

Testarea chimica a partilor vegetative

Analiza chimica a plantei sa poate face : pe tesuturi vegetale in intregime,in seva extrasa
prin presare,in extract cu diferiti reactivi.
In raport cu scopul testarii probele medii recoltate pot fi analizate astfel:
-probe proaspete
-probe uscate la aer in etuva
-probe conservate(frigider)
-probe conservate la temperature joase(0-2)
-probe convervate prin inghetare rapida (-20)
Analizele pot fi calitative sau cantitative.
Interpretarea rezultatelor:la baza interpretarii rezultatelor analizelor calitative trebuie sa stea
-cunoasterea particularitatilor de nutritie a fiecarei specii,eventual soi,a ritmului
de absorbtie,a fazelor critice de nutritie
-cunoasterea relatiilor cantitative intre elementele absorbite crestere si
fructificare
-corelarea cu factorii ecologici
La interpretarea se pot folosi o serie de diagrame,nomograme

47.Testarea fertilitatii prin analiza chimica a solului.

Determinarea continutului solului intr-un element nutritive nu constituie decat o prima
secventa de estimare a starii de aprovizionare.Analiza solului singura nu poate stabili
potentialul de productie,care este legat de specie,soi,conditii climatic
Etapele testarii solului sunt urmatoarele:
-ridicarea probelor representative si conditionarea lor
-analiza propriu-zisa
-interpretarea rezultatelor
_Faza de teren:
Recunoasterea terenului ce urmeaza a fi analizat in vederea impartirii lui in
unitati analitice.
Marimea unitatii analitice difera(culture de camp pe teren plan-10ha ; culturi de
camp pe teren in panta 2-5ha)
Proba medie care se ridica de pe fiecare unitate analitica este alcatuita din 15-20
probe partiale,ele se ridica cu sonde agrochimice.
Faza de laborator:probele aduse in laborator de dezambaleaza,se numeroteaza
dupa registrul de magazine si se trec la analiza.

Interpretarea rezultatelor:orice metoda de analiza chimica a solului presupune o

etalonare a limitelor de interpretare pe baza unor experiente de lunga durata facute pe
camp cu diferite plante
-rezultatele analizelor de sol exprimate in ppm sau mg la 100 g sol se inscriu in buletinele de
analiza,iar dupa se interpreteaza

48.Controlul periodic al fertilitatii solului-cartea agrochimica.

-controlul se face de laboratoare de specialitate sau de femier cu trusa agrochimica de teren
-trusa permite determinarea in teren a pH,precum si a formelor solubile de azot,fosfor si
potasiu
-interpretarea se face cu ajutorul unor scale colorimetrice

49.Metode de stabilire a dozelor de ingrasaminte.Directe ,intermediare si

indirecte.
Directe-rezultatele experientelor in conditii de camp,cu doze si repetitii,variabile
interpretate statistic prin analiza dispersionala sau a variantei
-rezultatele experientelor in casa de vegetatie
Intermediare-suprafetele de raspuns si ecuatiile de regresie ce rezulta din interpretarea
unor experiente in camp
-recolta exprimata in valori relative si unele insusiri agrochimice
-metoda bilantului elementelor nutritive

Indirecte- fertilizarea la vedere

-retete standardizate,practicate de uni ingineri
-analiza solului si a plantei-testarea starii de fertilitate
-cartea agrochimica a solului

50.Stabilirea dozelor de ingrasamint cu azot,fosfor si potasiu prin metoda

bilantului elementelor nutritive.

Doza de ingrasaminte cu azot(DN) in kg/ha

Dn(kg/ha)=(Nex-Nt)* 100/Cu

Nex=cantitatea de azot ce se indeparteaza odata cu recolta probabila

Nex=Y*Csp
Y=productia scontata t/ha
Csp=consumul specific de azot pe tona de produs principal ,kg N/t
Nt-rezerva totala de N din sol
Cu-coeficientul de utilizare a azotului din ingrasaminte(38-71%)

Rezerva totala de azot care sta la dispozitia plantelor rezulta din insumarea
urmatoarelor surse: Nt(Np+Nb+Ns+Nh+Nr+No)-Nl

Np=azotul provenit din precipitatii , Np(kg/ha)= p *kp in care p= cantitatea

anuala de precipitatii in mm; kp= 0,02-0,03 coeficient al continutului
precipitatiilor in azot si de transformare
Nb=azotul din activitatea bacteriilor nesimbiotice fixatoare, Nb= Z*kp ; Z=nr. De
zile cu temperature peste 8C; kp= coeficientul de acumulare zilnica 0,2-0,3 kg/ha
N
Ns=azotul din activitatea bacteriilor simbiotice se estimeaza : 60-80g/ha
mazare,65-95 g/ha fasole,80-90 mazariche , 100-120 soia.
Nh= azotul provenit din mineralizarea humusului ; Nh=Gs*H/100 * Cn/100 * Kh
Gs- greutatea stratului arabil
H-continutul solului in humus in %
Cn-continutul humusului in azot %
H=coeficientul de descompunere anuala a humusului 0,012 pt neprasitoare si
0,018 pt prasitoare
Nr=azotul residual de la cultura plantei premergatoare care se calculeaza
astfel:15% din azotul preluat cu recolta de planta premergatoare(pt
neleguminoase); 30%(pt leguminoase)
No-azotul din ingrasaminte organice No=Dg*Cng*Ku
Dg=doza de gunoi de grajf
Cng=continutul de azot al unei tone de gunoi de grajd
Ku=coeficientul mediu de utilizare al azotului din gunoi 0,20-0,25 in primul an si
0-30-0,35 in al doilea an.
Nl=azotul pierdut prin levigare(spalare) se estimeaza la 1-34 kg/ha annual.

52.Sistemul de fertilizare.Principii.Importanta in tehnologia de cultura.

Principalele obiective- reinnoirea rezervei de elemente nutritive din sol extrase cu recolta
-aprovizionarea microflorei cu material energetic
-reglarea compozitiei ionice a solului si corectarea pH-ului in raport cu cerintele platelor
Irigatia fertilizanta este metoda care consta in aplicarea ingrasamintelor chimice
odata cu apa de irigare

53.Particularitatile sistemul de fertilizare in conditii de irigare.Fertiligarea

-In conditii de irigare plantele se dezvolta mai bine,in special aparatul
foliar,consumul de elemente nutritive creste,iar necesarul plantei nu se poate
satisface pe baza rezervei naturale a solului.
-prin aportul apei de udare are loc o intensificare a solubilizarii elementelor
nutritive din sol,dar si o deplasare a acestora in afara zonei active a radacinilor
-conditiile de irigare ca urmare a unui effect de staganare a apei duc la cresterea
mobilitatii unor elemente cu effect benefic asupra mobilizarii fosforului din
rezerva solului si se asigura astfel necesarul plantei

54.Sistemul de fertilizare la culturile de camp(principii)

Consideratii generale-aplicarea amendamentelor si a ingrasamintelor se face tinand cont de
particularitatile plantelor,fertilitatea solului
Aplicarea amendamentelor este o masura care se ia in cazul corectarii reactiei solurilor acide
si saline-alcalice
Fertilizarea organica este recomandata in cazul cultuilor agricole de camp pentru solurile cu
continut redus in humus,dozele sunt calculate si aplicate conform cerintelor plantei cultivate
Fertilizarea minerala- se face respectand principiile aplicarii ingrasamintelor in urma
evaluarii starii de fertilitate a solului realizate pintr-o cartare agronomica si calcului dozelor
optime.