Sunteți pe pagina 1din 15

Fertilizarea

Floarea soarelui este o planta exigenta fata de aprovizionarea cu azot, mijlociu


pretentioasa la fosfor si foarte exigenta la potasiu. Ingrasarea de baza trebuie gandita tinand cont
de gradul de fertilitate al solului, rotatie, cantitatile de fosfor si potasiu extrase din sol prin
recolta.
Fertilizarea cu azot ridica probleme deosebite pentru floarea soarelui deoarece atat
deficitul cat si excesul, mai ales in fazele timpurii de crestere, au repercusiuni negative asupra
proceselor de crestere si de dezvoltare si implicit asupra productiei de seminte si a continutului
de ulei. La insuficienta azotului, plantele de floarea-soarelui raman subtiri, cu internodiile lungi,
cu frunze putine si deci cu suprafata de asimilatie redusa. Plantele au culoare verde-palid, iar
daca insuficienta este mai accentuata , frunzele de la baza plantei se usuca. Inflorescentele raman
mici si au un procent ridicat de seminte seci, iar continutul in ulei al semintelor este redus.
Azotul in exces determina manifestari diferite in functie de faza de vegetatie cand se
inregistreaza. Astfel, in primele 4-5 saptamani de vegetatie excesul de azot duce la piticirea
plantelor, deoarece in aceasta faza tanara plantele acumuleaza azot, in cantitati mai mari, ce nu
poate fi transformat in totalitate in azot organic, ramanand in forma minerala fiind astfel toxic
pentru planta. Dupa aceasta perioada excesul de azot determina o crestere luxurianta a tulpinilor
si frunzelor, se prelungeste perioada de vegetatie a plantelor, creste sensibilitatea plantelor la
seceta si la boli,la cadere, iar procentul de ulei in seminte se reduce.
Bine inradacinata, planta de floarea-soarelui este capabila de a absorbi azotul levigat in
straturile mai profunde ale solului. Din acest motiv, adesea se constata ca floarea-soarelui
valorifica putin eficient azotul din ingrasaminte. Avand in vedere implicatiile directe ale azotului,
in special in procesele de crestere si formare a productiei, pentru optimizarea nutritiei cu azot
este necesar a se cunoaste dinamica azotului in cursul vegetatiei in diferitele organe vegetative.
Fosforul este elementul chimic capabil de a stoca si furniza energia necesara in procesele
de metabolism, joaca un rol important in dezvoltarea plantelor, fiind componentul principal al
acizilor nucleici, fosfolipidelor, fosfoproteinelor si a multor enzime implicate in sinteza si
vehicularea glucidelor si in metabolismul lipidelor.

La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa, fructele raman mici, iar maturarea lor
intarzie. Insuficienta are efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor.
Dupa rasarire plantele fertilizate unilateral cu azot se dezvolta si cresc incet, in timp ce la
cele fertilizate cu numai 40 de kg fosfor/ha, alungirea si ingrosarea tulpinii, precum si formarea
si cresterea frunzelor se desfasoara intr-un ritm intens. In cazul accentuarii carentei de fosfor apar
simptome de suferinta pe frunze: pete necrotice, internervuriene sub forma de cercuri
concentrice, dispersate catre varful frunzelor, simptome care seamana cu atacul de Alternaria si
de Septoria.
Cu toate ca floarea-soarelui extrage fosfor din sol de la inceputul si pana la sfarsitul
vegetatiei, in perioada de la aparitia butonului floral si pana la inflorirea maxima absoarbe 60
70 % din totalul fosforului necesar. Fosforul influenteaza puternic procentul de ulei, iar in
anumite conditii determina si o sporire a productiei de samanta, chiar mai accentuata decat
azotul. Floarea-soarelui nu se cultiva in nici un caz fara fertilizare cu fosfor. Pe de alta parte, in
tara noastra regimul precipitatiilor si temperatura in cultura neirigata din perioada de inflorire si
fructificare nu permit o valorificare superioara a rezervelor de fosfor din sol.
Absorbtia fosforului urmeaza un ritm apropiat de cel al azotului si depinde mai mult de
explorarea solului de catre radacinile florii-soarelui. Pentru floarea-soarelui cele mai indicate
ingrasaminte cu fosfor sunt cele complexe. Dintre ingrasamintele simple se va folosi cu mai bune
rezultate superfosfatul concentrat pe soluri usor acide si superfosfatul simplu pe soluri neutre si
alcaline.
Epoca de administrare este vara sau toamna, inainte de aratura de baza, cu incorporare sub
brazda. O parte din fosfor circa 1/3 din doza se poate aplica pe rand odata cu semanatul, cel mai
bine sub forma de ingrasaminte NP. Acest mod de fertilizare favorizeaza o buna inradacinare si
crestere initiala a plantei, conferindu-i rezistenta la seceta si facand posibile economii la
cantitatea de fosfor cu 15 20 %..
Potasiul este foarte important in tehnologia de cultivare deoarece floarea-soarelui absoarbe
mult potasiu, pe care il restituie intr-o proportie foarte mare de 90 %, prin resturile vegetale
ramase dupa recoltare. Acesta este un element esential pentru sinteza in plante a proteinelor,

glucidelor, grasimilor si contribuie la vehicularea metabolitilor intre organe si tesuturi. Din cauza
influentei pozitive asupra presiunii osmotice si turgescentei celulelor, prin micsorarea
transpiratiei, potasiul favorizeaza rezistenta plantelor la seceta. De asemenea, potasiul mareste
rezistenta la cadere si boli si influenteaza pozitiv cresterea continutului de ulei in seminte.
Ca ingrasaminte cu potasiu, produse industrial, se recomanda sarea potasica, administrata
toamna sub aratura, ingrasamintele complexe de tip NPK care se vor administra inainte sau
concomitent cu semanatul. In cultura irigata potasiul va trebui folosit in toate conditiile.
Dintre microelemente, borul este mentionat ca deosebit de important pentru floareasoarelui. Borul participa in procesele respiratorii la translocarea zaharurilor si altor metabolite,
iar in dezvoltarea florii-soarelui influenteaza indeosebi procesul de fecundare, fiind necesar
pentru germinarea polenului si pentru cresterea tubului polenic. Insuficienta borului influenteaza
nefavorabil metabolismul fosforului, fapt cu consecinte negative asupra productiei si a
continutului de ulei in seminte.
Un alt microelement, important pentru floarea-soarelui este si molibdenul care serveste ca
purtator de electroni in sistemele enzimatice care opereaza reducerea nitratilor si a azotului
elementar in amoniu.
Rezultate bune in restabilirea echilibrului normal al nutritiei minerale in situatiile de
carenta il dau tratamentele foliare cu solutii complexe de bor si molibden. Tratamentele se
efectueaza imediat dupa aparitia primelor simptome de carenta sau in lipsa acestora, preventiv in
faza cand plantele de floarea-soarelui au 6-8 frunze.
Avand in vedere toate cele relatate, precum si incadrarea unitatii APF Dumitru Radu
Ionut in zona strudiata, luand in considerare si posibilitatile financiare, s-a ales varianta
fertilizarii cu ingrasaminte complexe la semanat, de tipul N20P20K0. Ingrasamintele complexe au
fost aplicate concomitent cu semanatul, cu semanatoarea SPC 6, echipata cu dispozitiv de
aplicare a ingrasamintelor chimice. Doza de produs substanta activa a fost de 16,8 kg/ha,
folosind o cantitate de 84 kg/ha produs comercial. Mentionam ca ingrasamintele au fost aplicate
numai pe randul de plante, sporind astfel eficacitatea lor. Daca ar fi sa calculam doza de

ingrasamant de care benefiaciaza plantele numai in zona randului, atunci aceasta ar fi de 50,4
kg/ha substanta activa.
In timpul vegetatiei au fost aplicate ingrasaminte foliare, de tip NPK + microelemente. S-a
ales varianta de fertilizare cu ingrasamantul foliar de tip Agrofeed, care contine N19P19, iar dintre
microelente 2 % Mg +B. Aplicarea s-a facut cu masina de erbicidat MET, care acopera la o
trecere 13 intervale dintre randuri. S-a facut amestecul a 4 kg de substanta comerciala in 220 l
apa (vezi anexa).
Lucrarile solului
Floarea-soarelui necesita un sol bine afanat, fara hardpan si structurat, care sa permita o
rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al buruienilor. Aceasta
este o garantie a unei bune alimentari cu apa si elemente nutritive a plantelor, dar si a unei bune
rezistente la cadere.
Aratura este principala lucrare a solului care influenteaza procesele fizice, chimice si
biologice din sol. Pentru a se asigura rasarirea rapida si uniforma a culturii, inradacinarea
profunda, precum si un control eficient al buruienilor, este necesar ca solul sa fie bine afanat,
structurat si fara hardpan. Daca solul este pregatit neglijent, samanta stagneaza in sol nereusind
sa strabata stratul compact de sol de la suprafata iar pivotul radacinii are tendinta de a se dezvolta
superficial in cazul in care intalneste un strat prea compact.
Pregatirea patului germinativ se face primavara, pe sol zvantat. Terenurile bine lucrate inca
din toamna, fara resturi vegetale si nivelate se lucreaza cu combinatorul sau cultivatorul pentru
cultivatie totala; cele arate in toamna, dar prezinta denivelari si resturi vegetale neincorporate, se
lucreaza cu grapa cu discuri usoara in agregat cu grapa cu colti reglabili si lama nivelatoare.
Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se executa cu combinatorul, in ziua sau preziua
semanatului. Daca se executa mai devreme, atunci terenul se inburuieneaza inainte de rasarirea
culturii. Prin folosirea combinatorului se executa mai multe lucrari printr-o singura trecere,
inclusiv lucrarea de incorporare a ingrasamintelor si erbicidelor, evitandu-se astfel trecerea pe
teren cu agregatele de mai multe ori. Se va evita afanarea excesiva, intoarcerea si rascolirea
energica a solului, prin care se favorizeaza pierderea apei prin evaporare intr-o perioada in care

aceasta este accelerata de temperaturile in crestere si vanturile care bat cu intensitate (Cr. Hera si
colab., 1989).
Luand in consideratie toate cele relatate mai sus, dupa recoltarea plantei premergatoare
(graul de toamna), s-a efectuat lucrarea de dezmiristire, cu GDG 5,2 la data de 15 iunie.
Aratura s-a efectuat la adancimea de 22 cm, cu plugul reversibil cu 4 trupite, in agreagat cu
tractorul AGROTRON 150 CP. Aratura s-a efectuat la inceputul lunii septembrie, avand in
vedere caracterul secetos al anului. Inainte de intrarea in iarna am efectuat o lucrare de discuit cu
GDG 5,2 la data de 30 noiembrie, cu scopul de a nivela terenul, pentru a permite in primavara
intrarea pe teren cat mai devreme posibil.
Samanta si semanatul
Pentru semanat este admisa samanta la care puritatea este de cel putin 98% iar capacitatea
germinativa este de minimum 85%. Este indicat ca la semanat sa se foloseasca samanta cu masa
a o mie de boabe cat mai mare. Odata cu cresterea masei semintelor se mareste puterea lor de
strabatere, creste capacitatea de germinatie in camp, iar rasaritul plantelor si vegetatia decurg
uniform. Samanta trebuie sa fie din anul precedent si sa apartina unor categorii biologice
superioare, fara sparturi sau fisuri, lipsita de boli, cu o integritate fizica deosebita. Astfel se vor
obtine plante viguroase printr-o rasarire uniforma si rapida.
Samanta de floarea-soarelui obtinuta de pe loturi semincere fertilizate cu microelemente
(bor, molibden) initiaza evident o planta mai riguroasa, o cultura uniforma de la rasarire,
asigurand in final sporuri de productie de 7-12% (275-460 kg/ha).
Inainte de semanat semintele se trateaza contra putregaiului alb (Sclerotinia Sclerotiorum)
si a putregaiului cenusiu (Botrytis Cinerea), cu Apron 35 SD (4kg/t), precum si impotriva manei
(Plasmopara Helianthi).
Dintre daunatorii cei mai periculosi pentru floarea-soarelui sunt ratisoara porumbului
(Tanymecus dilaticollis) si viermii sarma (Agriotes spp). Prin atacul pe care acesti daunatori il
provoaca la inceputul vegetatiei chiar in faza de plantula, se reduce densitatea optima iar uneori

cultura se compromite. Si in cazul acestori daunatori rotatia are importanta deosebita. Pentru a
preveni atacul acestor daunatori se fac tratamente la samanta.

Tabel 13
Hibrizi de floarea soarelui recomandati pentru cultivare in Romania

Hibrid

Tip

Toleranta la boli

Densitatea recomandata (mii


plante/ha)

Alexandra PR

Clasic-lino

Excelenta

45-55

Arena PR

clasic-lino

Foarte buna

45-50

Pedro PR

clasic-lino

Buna

45-50

NK Rocky

clasic-lino

Buna

45-50

NK Armoni

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

NK Brio

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

Jazzy

Clasic-lino

Buna

45-55

Opera PR

Clasic-lino

Buna

45-50

Melody

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

NK Delfi (NOU)

Clasic-lino

Foarte buna

45-55

NK Dolbi (NOU)

Clasic-lino

Foarte buna

45-55

NK Kondi (NOU)

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

Bonita (NOU)

Clasic- HO

Foarte buna

45-55

NK Countri

Clasic- HO

Foarte buna

45-50

NK Ferti

Clasic- HO

Foarte buna

45-50

NK Meldimi

Clearfield

Foarte buna

45-50

Sanay

Clearfield

Medie

45-50

NK Alego (NOU)

Clearfield

Foarte buna

45-50

NK Neoma (NOU)

Clearfield

Foarte buna

45-50

Dintre hibrizii de floarea soarelui recomandati pentru cultivare in Romania, am ales pentru
experimentare un numar de 2 hibrizi, respectiv Arena PR si NK Brio.
Hibridul Arena PR este un hibrid simplu, cu talia plantelor de 152-156 cm, diametrul
calatidiului de 21-22 cm. Samanta este de marime medie, rotund-ovoida, de culoare neagra cu
dungi gri. MMM este in medie de 25-62 g, continutul mediu de ulei este de 44-48 %. Este un
hibrid semitimpuriu, perioada de vegetatie de 114-117 zile. Manifesta rezistenta fata de lupoaie.
Hibridul NK Brio este un hibrid de floarea soarelui semi-timpuriu, perioada de vegetatie
de 114-117 zile. Este tolerant la Orobanche rasa E, cu o toleranta buna la boli (Phomopsis si
Sclerotinia), o excelenta reactie la fertilizare si sol fertil. Talia plantei este semi-inalta, potentialul
de productie este ridicat. Are o buna adaptabilitate pentru toate zonele de cultura a florii soarelui
din tara. Continutul de ulei variaza intre 48-50 %, uleiul fiind de tip linoleic.
Epoca de semanat a culturilor de floarea-soarelui incepe atunci cand in sol se realizeaza
pragul minim de 7 grade celsius la adancimea de incorporare a semintei si vremea este in curs de
incalzire. Sunt asigurate astfel conditii favorabile pentru germinarea rapida si uniforma a
semintelor si rasarirea plantelor. Calendaristic, semanatul florii-soarelui se cuprinde intre
ultimele zile ale lunii martie (25 martie in zonele cu desprimavarare mai timpurie) si mijlocul

lunii aprilie (15 aprilie). Intarzierea semanatului in a doua jumatate a lunii aprilie sau inceputul
lunii mai determina scaderi importante de productie.
In Campia Romana dupa cercetarile efectuate de specialistii in domeniu, semanatul floriisoarelui trebuie sa inceapa la sfarsitul lunii martie-inceputul lunii aprilie si sa se termine la 15-20
aprilie.
Semanatul florii-soarelui prea timpuriu (la desprimavarare) nu este indicat deoarece durata
perioadei semanat-rasarirea plantelor se prelungeste prea mult, acesta poate atinge 20 zile, timp
in care terenul se poate imburuiena si multe seminte mucegaiesc, acest lucru fiind favorizat de
continutul mai ridicat in ulei si cojile mai subtiri ale acestora. Toate aceste conditii nefavorabile
duc in final la nerealizarea densitatii, iar plantele rasarite prezinta o sensibilitate ridicata la boli,
fapt datorat debilitarii acestora din cauza duratei mari a perioadei de rasarire si a parcurgerii in
ritm incetinit a primelor faze de vegetatie.
Semanatul in afara epocii este insotit de scaderi de productie ce pot fi evitate fara nici un
efort suplimentar, semanatul prea devreme prezinta riscuri mai ridicate in zonele cu regim hidric
deficitar, iar intarzierea semanatului provoaca pierderi mari de productie in zona de sud a tarii,
unde prin depasirea epocii optime, samanta se incorporeaza de regula in sol uscat, ceea ce
intarzie rasarirea si reduce densitatea plantelor.
Pregatirea patului germinativ s-a efectuat cu combinatorul, in ziua semanatului. Semanatul
s-a efectuat cu SPC 6 cu echipament pentru distribuirea ingrasamintelor chimice, cand in sol, la
adancimea de semanat s-au inregistrat 7C. Semanatul s-a inceput la data de 5 aprilie si a fost
incheiat la data de 11 aprilie. Distributia la semanatoare a fost de 9-22-16 (=3).
Densitatea optima a culturii s-a stabilit de-a lungul timpului in urma multor cercetari
privind folosirea soiurilor si hibrizilor in cultura. In urma acestor cercetari s-a stabilit ca plantele
de floarea soarelui isi modifica puternic componentele de productie. Rezultatele experimentale
obtinute in tara noastra in peste 30 de ani cu soiuri si hibrizi au pus in evidenta o amplitudine de
variatie a densitatii foarte redusa, indiferent de zona de cultura si genotipul cultivat. Din sinteze
s-a desprins ca in cultura neirigata densitatea optima este cuprinsa intre 45.000 - 50.000 plante

recoltabile/ha, limita superioara fiind pentru hibrizii cu talia mai redusa. In cultura irigata,
limitele se cuprind intre 50.000 -60.000 plante /ha recoltabile.
Foarte important este ca repartizarea semintelor pe rand la semanat sa fie uniforma, pentru
asigurarea cresterii si dezvoltarii armonioase a tuturor plantelor.
Referitor la densitatea de semanat si cea a plantelor recoltabile, rezulta o diferenta de 4-13
%, reprezentata de pierderile ce se inregistreaza la rasarirea plantelor si ulterior datorita bolilor si
daunatorilor, precum si distrugerii plantelor cu ocazia lucrarilor de intretinere. Pentru realizarea
densitatilor la recoltare este necesara cresterea densitatii la semanat cu 10-15 % si luarea
masurilor de combatere a bolilor si daunatorilor, de efectuare corecta a prasilelor pentru a reduce
la minimum diferenta dintre densitatea la semanat si cea de la recoltare.
O importanta deosebita o are, la aceeasi densitate, distributia uniforma in spatiu a plantelor.
De aceea randurile fara goluri, cu plante echidistante, al caror numar corespunde densitatii
optime, permite valorificarea cu eficienta maxima a energiei solare si a fertilitatii solului,
reflectata apoi intr-un nivel ridicat al productiei.
Densitatea aleasa pentru experimentare a fost de 58 000 plante germinabile/m2.
Cantitatea de samanta folosita la hectar corespunzatoare densitatilor optime variaza intre
3,5 si 5,0 kg/ha, in functie de densitate si indicii calitativi ai semintelor.
Cantitatea de samanta utilizata a fost de 3,7 kg/ha la hibridul Arena si 3,5 kg/ha la NK
Brio.
Distanta intre randuri este de 70 de cm atat la cultura irigata cat si la cultura neirigata. La
aceasta distanta lucrarile de ingrijire se executa fara pierderi mari de plante si asigura conditii
corespunzatoare pentru valorificarea luminii. In climatul mai umed din vestul Europei, culturile
de floarea-soarelui sunt semanate la 60 de cm intre randuri, distanta care asigura o mai buna
distribuire pe teren a plantelor.
Distanta intre randuri a fost de 70 de cm, iar intre plante pe rand de 24 cm.

Adancimea de semanat variaza cu textura si gradul de umiditate al solului de la 5 la 8 cm.


Se poate semana la 4-5 cm pe solurile mai grele, mai umede si numai daca nu se folosesc
erbicide triazinice, care la adancimi mici de semanat vin in contact cu samanta in curs de
germinare si provoaca pagube importante cu atat mai mari cu cat solul este mai usor. Adancimea
de semanat a fost de 6 cm.
Respectarea vitezei de semanat este importanta deoarece o viteza redusa de 4,5 km/h
permite o repartitie optima a semintelor pe rand si uniformitatea adancimii, ceea ce va asigura a
rasarire uniforma a plantelor.
In prezent exista tendinta de a se semana la o adancime cat mai mica, pentru a obtine o
rasarire rapida si uniforma a plantelor. Reducerea adancimii de semanat cere o grija deosebita la
pregatirea patului germinativ in scopul realizarii unui teren cat mai nivelat si a conservarii apei in
sol, factori care asigura uniformitatea adancimii de semanat si respectiv rasarirea rapida si
completa a plantelor.
Adancimea de semanat a fost de 5 cm, la ambii hibrizi luati in studiu.
Lucrarile de ingrijire
Floarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi
de frunze. Intr-un interval de 30-40 de zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie protejata prin
tratamente cu erbicide si prin prasit. Principalele lucrari de ingrijire la cultura florii-soarelui
constau in: combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor si irigarea.

Lucrarile de ingrijire
Floarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi
de frunze. Intr-un interval de 30-40 de zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie protejata prin
tratamente cu erbicide si prin prasit. Principalele lucrari de ingrijire la cultura florii-soarelui
constau in: combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor si irigarea.
Combaterea buruienilor la cultura florii-soarelui se face fie prin erbicidare, fie prin
prasit. Floarea-soarelui pana in faza de aparitie a butonului floral are un ritm mai lent de crestere
a partii epigee si de aici pericolul imburuienarii culturii in aceasta perioada de timp de 30 - 40 de
zile de la rasarit. Dupa aceasta faza pericolul de imburuienare a culturii dispare, deoarece
plantele acopera foarte bine solul, prin umbrire, impiedicand rasarirea buruienilor, floareasoarelui fiind o planta cu o pronuntata insusire de inabusire a oricarei specii de buruieni.

Daca perioada de la semanat la rasarirea plantelor se prelungeste din cauza temperaturilor


scazute, exista pericolul imburuienarii si se impune distrugerea acestora printr-o lucrare cu sapa
rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti reglabili inclinati inapoi, perpendicular pe
directia randurilor. Lucrarea se poate efectua numai in cazul in care cotiledoanele se gasesc la o
adancime de 3cm.
Lucrarea de baza pentru combaterea buruienilor o constituie prasitul. Sunt recomandate
trei prasile mecanice intre randurile de plante si doua prasile manuale pe rand.

Prasitul are un rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor (in numeroase cazuri
erbicidele nu asigura distrugerea completa a buruienilor) si de a ameliora structura solului si a
favoriza dezvoltarea tinerei culturi. Prasitul culturii influenteaza hotarator cresterea plantelor si
nivelul recoltei.
Prima prasila se face imediat ce randurile de floarea-soarelui se disting bine si s-au format
primele doua frunze adevarate. Mai intai se praseste mecanizat si apoi se praseste manual, a
doua prasila mecanica trebuie facuta la interval scurt (10-12 zile) imediat ce apar buruienile. La

interval de circa 15 zile se face a treia prasila mecanica. Ultimul prasit se efectueaza la inaltimea
plantelor de 60-70 cm, intarzierea facand imposibila intrarea in lan cu cultivatorul deoarece se
lovesc plantele, iar acestea sunt foarte sensibile la rupere.
Cat priveste contributia prasilelor la reducerea imburuienarii si sporirea productiei, se arata
in urma cercetarilor efectuate ca numai prasilele mecanice fara aplicarea erbicidelor, sporesc
productia de floarea-soarelui cu 470-800 kg/ha, o prasila manuala aduce in continuare un spor de
inca 430-470 kg/ha iar a doua prasila manuala o crestere suplimentara de inca 200-370 kg/ha.
Combaterea buruienilor care pot infesta cultura de floarea-soarelui trebuie avuta in vedere
chiar de la planta premergatoare (grau, orz, porumb), prin folosirea unor erbicide cu spectru larg
de actiune cum este erbicidul Icedin Forte. De asemenea, trebuie combatute buruienile
dicotilodenate perene si Sorghum halepense.
Combaterea buruienilor s-a efectuat numai prin prasile mecanice.
Inainte de prima prasila a fost efectuata o lucrare cu sapa rotativa, cu scopul distrugerii
crestei si a buruienilor aflate in curs de rasarire.
S-au efectuat 2 prasile mecanice, prima cand floarea soarelui era in stadiul de 4 frunze, cu
cultivatorul cu 7 sectii, adancimea de lucru 4 cm, viteza de deplasare 3 km/h. Toate sectiile
cultivatorului sunt reglate sa lucreze la aceeasi adancime. S-a lasat o zona de protectie a
randurilor de 10 cm, lateral stanga-dreapta fata de randurile de plante.
A doua prasila s-a efectuat cu acelasi utilaj, adancimea de lucru fiind de 3 cm, viteza de
lucru 6 km/h, zona de protectie fata de randurile de plante fiind mai mare, respectiv 14 cm.
Deoarece toate masurile tehnologice aplicate pana in aceasta faza au fost corecte,
buruienile s-au mentinut sub pragul economic de daunare, combaterea mecanica a buruienilor
fiind suficienta, nemaifiind nevoie de aplicarea erbicidelor.

Centurion Plus
Mod de aciune
Centurion Plus este un erbicid postemergent selectiv pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale i perene. Este un erbicid cu spectru larg de aciune cu aplicare n timpul
perioadei de vegetaie. Formularea conine un adjuvant care mbuntete gradul de absorbie al
substanei active de ctre buruieni prin frunze. Erbicidul are aciune sistemic, este preluat prin
frunzele buruienilor graminee i transportat acropetal i bazipetal pn la rdcini i rizomi.
Aciunea este imediat, dar primele simptome sunt evidente dup 8-10 zile de la aplicare.
Mod de utilizare:
Se aplic postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale
i perene din cultura de floarea-soarelui, rapi, soia, cartof, sfecl, in, lucern, mazre, nut,
pepiniere pomicole, cpun i arbuti fructiferi. Erbicidul se aplic n perioada de cretere
intens a buruienilor, atunci cnd acestea au minim 3 frunze formate (buruieni anuale cu nlime
medie 5-10 cm i perene 15-20 cm). n zonele secetoase se aplic imediat dup irigare sau dup
cderea ploilor, imediat ce se poate intra n cmp. Pentru eficien maxim trebuie evitat
aplicarea atunci cnd sunt condiii de apariie a ploilor i nici nu se irig timp de 2 ore dup
aplicare. Nu se recomand praila mecanic sau manual cu 5-7 zile nainte i dup tratament
pentru combaterea mai eficient a buruienilor perene, evitnd astfel rspndirea rizomilor de
buruieni.
Cultur / Organism int / Doz
Arbuti fructiferi, cpun i pepiniere pomicole / Buruieni monocotiledonate anuale / 1,0 l/ha
Arbuti fructiferi, cpun i pepiniere pomicole / Buruieni monocotiledonate perene / 1,5-2,0 l/ha
(300 l apa/ha)
Cartof / Buruieni monocotiledonate anuale / 0,8-1,0 l/ha
Cartof / Pir trtor / 2,0 l/ha
Cartof / Costrei din rizomi / 1,6-2,0 l/ha
Floarea-soarelui / Buruieni monocotiledonate anuale / 0,6-1,0 l/ha
Floarea-soarelui / Costrei din rizomi / 1,5-2,0 l/ha
In / Buruieni monocotiledonate anuale / 0,8-1,0 l/ha / 1,5-2,0 l/ha (Sorghum halepense din
rizomi)
Nut / Buruieni monocotiledonate / 0,8-1,0 l/ha; 1,5-2,0 l/ha (Sorghum halepense din rizomi)
Rapi / Buruieni monocotiledonate anuale / 0,8 l/ha
Sfecl furaj, fasole cmp, soia, mazre, lucern / Costrei din rizomi / 1,5-2,0 l/ha
Sfecl furaj, fasole cmp, soia, mazre, lucern / Buruieni monocotiledonate anuale / 0,6-1 l/ha
Temperatura: minim 8C i maxim 25C. Umiditate: minimum 65%. Nu se aplic tratamente n
perioade de stres hidric. Centurion Plus este foarte bine tolerat de cultur. La floarea soarelui se
poate utiliza la hibrizii rezisteni la erbicide sulfonilureice i imidazolinone, dar erbicidul se
aplic singur; nu se aplic n amestec cu produse pe baz de imazamox sau tribenuron pentru a
evita scderea eficacitii produsului.
*Centurion este marc nregistrat aparinnd Arysta LifeScience Group