CUPRINS

1.IMPORTANTA CULTURII VERZEI………….…………………………………………1pag

2.ORIGINEA SI RASPANDIREA………………………………………………………….1pag
3.PARTICULARITATI BIOLOGICE……………………………………………………….1pag
4.RELATII CU FACTORII DE MEDIU……………………………………………………1pag
5.TEHNICA CULTURII……………………………………………………………………….1pag
6.BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………..1pag
 Importanta culturii verzei

Varza este o leguma foarte importanta din punct de vedere

alimentar. In tara noastra se situeaza pe un loc de frunte, atat in
ceea ce priveste suprafata cultivata, cat si a ponderii pe care o
are in alimentatie. De la varza se consuma capatana care, nu
este altceva decat o dezvoltare uriasa a mugurului terminal al
plantei. In masura mai redusa se consuma si frunzele de varza
care au intrebuintari similare cu ale capatanii. Din cauza
raspandirii sale in toate regiunile tarii si a calitatilor nutritive, varza
are cele mai multe intrebuintari in alimentatie. Trebuie sa
subliniem si importanta zemei de varza acra, care este o
admirabila bautura racoritoare, bogata in acid lactic, saruri
minerale si vitamine. Din varza uscata se prepara aceleasi
mancaruri ca din cea cruda, dup ace mai intai a fost tinuta cateva
ore in in apa calduta pentru a-si recapata turgescenta.
Varaza este in general o legume bogata in hidrati de carbon,
saruri minerale, substante azotose si vitamine.
 Originea si raspandirea culturii de varza

Varza are ca stramosi planta salbatica Brassica oleracea var.

silvestris, care creste in mod spontan in jurul Marii Mediterane.
Inceputul utilizarii in hrana omului a acestei verze salbatice se
pierde in negura vremurilor. Scrierile vechi ne arata ca varza a
fost cultivate pe scara larga de catre greci, romani si chinezi.
Materialul faptic este atat de bogat, incat nu mai este necesar sa
insistam asupra verzei. De la greci si romani, varza s-a raspandit
si in alte regiuni ale Europei – la inceput in tari din vestul Europei
(secolul al XI lea), iar mai tarziu in cele din rasaritul continentului
(secolul al XII lea). Se presupune ca si la noi in tara a inceput sa
se cultive in aceeasi perioada. Astazi, varza alba este raspandita
in aproape toate regiunile de pe glob cu clima temperata sau
chiar in regiunile mai calduroase. Valoarea alimentara ridicata,
intrebuintarile multiple, agrotehnica destul de simpla pe care o
reclama si cerintele reduse fata de caldura, fac ca aceasta planta
sa constituie legume de baza in multe tari.
In tara noastra, varza este raspandita peste tot, cu exceptia
regiunilor inalte de munte si a unor regiuni aride, cu posibilitati
reduse de irigare din sud-estul tarii. In general, regiunile
favorabile pentru cultura verzei sunt zonele unde exista lunci ale
unor rauri importante. Fireste ca, aplicandu-se o agrotehnica
adecvata, cu irigari la timp, varza se poate cultiva si in Baragan
sau Dobrogea.
 Caractere botanice si particularitati biologice ale verzei

Ca si celelalte legume din aceasta grupa, varza de capatana este

o planta bienala, la care in primul an deosebim o tulpina scurta si
o rozeta de frunze. Acesta din urma sunt foarte dezvoltate si se
acopera strans un ape cealalta, formand in jurul mugurelui central
o capatana mai mult sau mai putin indesata. Frunzele exterioare
sunt de culoare verde, indeplinind procesul de asimilatie. Cele
interioare sunt albe si servesc ca deposit pentru substantele de
rezerva. Forma capatanii este diferit-sferica, sferic-turtita, sferic-
alungita, conica, etc. constituind un caracter de soi. In anul al
doilea, varza formeaza tulpini florifere care ajung la inaltimea de
peste 1 metru pe care sunt inserate frunze mici, flori de culoare
galbena si apoi fructele (silicve cu un rostru foarte scurt) cu
semintele. Semintele de varza sunt de forma rotunda, de culoare
rosie-brunie, cu suprafata neteda, uneori reticulate. Un gram de
seminte de varza cuprinde 250-400 seminte cu facultate
germinativa de 85-90%. Facultatea germinativa se pastreaza 4-5
ani. Semintele de varza incoltesc foarte repede, aproximativ 3-4
zile de la semanat, dand nastere la rasaduri cu 2 cotiledoane in
forma de lira.
 Relatiile cu factorii de mediu la cultura de varza

Varza este una dintre legumele cele mai putin pretentioase fata
de factorii climatici. Da rezultate bune chiar cand se cultiva la
altitudini mari (1500 metri si mai mult) Din aceasta cauza o gasim
cultivate in numerose regiuni din munti. Din cauza sensibilitatii
reduse fata de temperature, varza se cultiva de la tropice pana la
latitudini nordice. Daca varza rezista la temperaturi scazute de -6
grade Celsius, aceasta legume este deosebit de pretentioasa fata
de umiditate , ata fata de cea a solului , cat si fata de umiditatea
atmosferica.
In lipsa unei cantitati suficiente de apa , varza nu leaga capatani
sau leaga capatani foarte mici. In conditiile din tara noastra, varza
trebuie sa fie in general, irigata . Una dintre conditiile de baza
pentru reusita culturii de varza este irigarea la timpul optim,
aceasta mai ales in faza cresterii capatanii. In multe regiuni,
numarul udarilor in cursul perioadei de vegetatie ajunge la 10-15.
Fata de lumina, varza este de asemenea foarte exigenta. Rasadul
de varza se etioleaza cu multa usurinta, daca nu primeste
suficienta lumina in rasadnita. Culturile de varza efectuate in
locuri umbroase nu dau rezultate bune, obtinandu-se capatani de
dimensiuni mici sau chiar plante neinvelite.
Varza este o legume pretentioasa fata de sol, din care extrage
cantitati mari de substante nutritive . Solurile grele si cele prea
uscate sunt mai putin favorabile pentru cultura de varza. Foarte
bune rezultate se obtin in urma cultivarii verzei pe luncile apelor
curgatoare. Datorita pretentiilor ridicate fata de substantele
nutritive din sol, varza rasplateste bine aplicarea ingrasamintelor
organice , mai ales a gunoiului de grajd. Aplicarea concomitenta
a ingrasamintelor organice si a celor minerale da rezultate foarte
bune.
Calciul se introduce in sol cu un an inainte de cultura
verzei. Balegarul se introduce de obicei toamna, o data cu aratura
adanca, aplicandu-se cantitati mari de 30-50 tone la hectar.
Numai in cazul culturilor tarzii se poate aplica si primavara. In
pamanturile nisipoase, usoare, varza cere multe ingrasaminte si
cantitati mari de apa, des aplicate. Ingrasamintele minerale cele
mai potrivite pentru cultura verzei sunt: azotatul de amoniu,
sulfatul de amoniu, sarea potasica si superfosfatul. Spre sfarsitulk
perioadei de vegetatie se evita ingrasarea cu doze mari de azot,
deoarece poate determina neinvelirea capatanii si o sla pastrare a
acestora peste iarna.
 Tehnica culturii verzei

Solul pe care se cultiva varza

trebuie arat adanc din toamna
(la 30 cm adancime), cu care
ocazie se incorporeaza si
balegarul. Este recomandabil
ca plugul sa fie prevazut si cu
piese de subsolaj. Primavara
se da cu cultivatorul sau cu
grapa cu discuri, iar in caz ca
terenul este prea tasat sau
imburienat, se aplica o aratura
superficiala dupa care se
grapeaza. Modelarea terenului
in biloane (brazde simple) se
executa cu ajutorul cultivatoarelor, prevazute cu organe de rarita.
Varza se cultiva in parcele proaspat ingrasate cu balegar. Nu
exista nicio greutate la stabilirea rotatiei, deoarece varza, ca si
celelalte legume din grupa, se poate cultiva dupa orice planta, cu
exceptia varietatilor din cadrul grupei. Datorita perioadei de
vegetatie relativ scurta, pe terenul destinat culturii verzei, se pot
face culturii successive. Se obtin rezultate foarte bune in urma
cultivarii verzei tarzii dupa recoltarea cartofilor timpurii sau invers:
plantarea cartofului vara, dupa recoltarea verzei timpurii. Dupa
recoltarea verzei timpurii, terenul poate fi utilizat pentru cultura
unor legume , care se recolteaza in timpul toamnei, cum
sunt castravetii pentru conserve, fasolea pentru
pastai, salata verde, spanacul , etc.
Varza se inmulteste pe doua cai: prin rasad si prin semanatul
direct in camp. Cea mai obisnuita metadata este metoda cultivarii
prin rasad.

BIBLIOGRAFIE

1. varza - Bing images

2. 1 mesaj nou (semplus.ro)
3. CULTURA VERZEI - Bing images
4. tehnica culturii verzei - Bing images