Cultura de salata verde

Salata este cultivata pentru

pentru capatanile sale, este
consumata mai ales in stare
proaspata sub forma de diferite
salate.Are continut ridicat in in
vitamine, saruri minerale si
substante hranitoare.Frunzele de
salata contin: fosfor, fier, calciu,
posasiu precum si vitamine ca:
vitamina C, vitamina A, Vitamina
B1, B2.

Salata are perioada scurta de

vegetatie (45-50 de zile), este
rezistent la frig, se cultiva mai ales
primavara devreme si toamna
tarziu, prin sistemul culturilor
succesive, micsorand deficitul de
aprovizionare cu legume in
aceasta perioada.

Cultura de salata este putin pretentioasa fata de caldura, semintele rasar la

temperaturi de 2-3 grade Celsius.Semintele germineaza la 5-10 grade Celsius si
plantele rasar in 6-10 zile de la semanat.Unele soiuri de salata la temperatura de
peste 25 grade Celsius nu mai rasar.

In faza de rozeta frunzele rezista la temperaturi de -5,-6 grade Celsius fara a pieri
iar in faza de formare a capatanilor si de emitere a tulpinilor florale chiar si
temperaturile de -2,-3 grade Celsius pot fi daunatoare.

Temperatura optima de crestere a frunzelor si formarea capatanilor

este de 16 grade Celsius iar pentru formarea tupinilor florale si a florilor de
20-22 grade Celsius.

Salata este o planta de zi lunga, in aceste conditii are o perioada scurta

de vegetatie si formeaza tulpini florale inainte de a forma capatani
normale.In conditii de zi scurta, formeaza un aparat foliar bogat si capatani
mari.

In cazul in care se seamana primavara tarziu sau cand culturile vegeteaza

datorita insuficientei de hrana si umiditate, in conditii de zi lunga, plantele intra in
vegetatie si emit tulpini florale inainte de formarea normal a capatanilor.

Salata este o planta pretentioasa fata de umiditate, mai ales in timpul rasaririi si
formarii capatanilor, nivelul optim este de 70-80 % din capacitatea de camp a solului
pentru apa.Insuficienta umiditatii din sol si temperaturile ridicate duc la obtinerea de
productii mici si formarea mai devreme a tulpinilor florale.

Salata prefera solurile mijlocii bogate in humus si cu valoarea

pH-ului de 6-7,2.Ingrasamintele organice si cele azotoase
influenteaza pozitiv vegetatia, ducand la obtinerea unor productii
ridicate.Fosforul contribuie la grabirea formarii capatanii iar potasiul
contribuie la obtinerea de capatani bine indesate.

Tehnologia culturii.
Cultura salatei in camp.

In camp salata se cultiva prin rasad sau prin

semanat direct.Premergatoare pentru cultura
salatei sunt culturile prasitoare care au fost ingrdate
in anul culturii cu gunoide grajd care lasa terenul
curat de burueni.

Pregatirea terenului
pentru salata presupune
un sol bine maruntit si
nivelat.Inaintea nivelarii
terenului se inlatura toate
resturile vegetale de la
cultura anterioara si se
mobilizeaza solul la o
adancime de 8-10 cm, se executa nivelarea de exploatare dupa care se trece la
fertilizarea de baza cand se administreaza 50-60 t gunoi de grajd semidescompus,
100 kg P2O5 si 75 kg K2O dupa care se efectueaza o aratura adanca de 28-32
cm.Daca modelatul terenului se face toamna, pentru insamantarile sau plantarile din
toamna sau primavara devreme, o data cu aratura se face si maruntirea solului.

Inaintea infiintarii culturii cu 10-12 zile se pot aplica erbicidari pentru mentinerea
terenului curat.Se pot efectua erbicidari pre si post emergente cu Kerb 50 W in
cantitate de 2,0-3,0 kg/ha impotriva buruenilor monocotiledonate di dicotiledonate
anuale si perene.Kerb 50 W se poate aplica preplant sau la 7-10 zile de la
transplantare inainte de aparitia buruenilor.

Modelarea solului se face toamna pentru culturile care urmeaza sa se infiinteze

primavara devreme, sau cu cateva zile inaintea semanatului sau plantatului pentru
culturile care urmeaza sa se infiinteze primavara mai tarziu, vara sau toamna, astfel
ca solul sa fie bine maruntit.Modelarea solului se efectueaza sub forma de straturi
inaltate cu coronament de 104 cm.
Cultura salatei prin rasad.

Pentru infiintarea culturii se

folosesc rasaduri viguroase in
varsta de 25-30 de zile, care sa fie
uniform dezvoltate si excluzand
plantele bolnave sau slabe.

Rasadurile sunt produse prin

semanare in sere inmultitor, solarii
cu substratul incalzit pe cale
biologica, rasadnite sau brazde
amenajate in camp deschis in
functie de momentul semanatului
si epoca de plantat.

Semanarea se face esalonat in 2-3 serii la interval de 10 -15 zile

folosind 2-3 grame seminte la m2 de sera sau rasadnita.Pentru
culturile timpurii este recomandat ca rasadul sa se repice in cuburi
nutritive cu latura de 3 sau 5 cm.Inaintea plantarii in camp,
rasadurile se pregatesc in mod obisnuit, ca si cele ale altor specii
legumicole.

Epoca de plantare variaza cu destinatia culturilor, momentul semanatului s varsta

rasadului.Pentru obtinerea de productii esalonate pe o perioada cat mai indelungata
se planteaza etapizat la interval de 10-15 zile.

Pe stratul inaltat se planteaza 4 randuri echidistante, sau in benzi de cate doua

randuri, distanta intre benzi este de 40 cm, intre randuri este de 20 cm iar distant
intre plante pe rand este de 13-18 cm.Norma de plante pe hectar este de 150-200 de
mii de plante.

Rasadurile sunt plantate cu plantatorul cand sunt nerepicate sau

lingura de plantat sau cusapaliga, cand sunt produse in cuiburi
nutritive.Se planteaza la aceeasi adancime la care rasadul a fost in
rasadnita (cu partea superioara a cubului nutritive la suprafata
solului).

Cultura prin semanat direct in

camp.

Cultura prin semanat direct in camp se

efectueaza mecanizat, la aceleasi distante intre
randuri la si la plantarea rasadurilor.Adancimea de
semanat este de 1-2 cm pana la 3 cm, in functie de
epoca si umiditatea solului, norma de samanta
utilizata este de 2-2,5 kg pe hectar.
 In cazul culturilor insamantate sau plantate din toamna pentru consum de
primavara devreme, plantele iernand in stare de rozeta de frunze, se recomanda
instalarea de parazapezi care retin zapada pe cultura, o protejeaza impotriva frigului
in timpul iernii si care prin topire in primavera asigura apa necesara cresterii
plantelor. Pe suprafete mici culturile sunt protejate prin acoperirea cu gunoi paios,
frunze sau pleava, care primavera devreme se aduna pentru ca solul sa fie incalzit si
plantele sa vegeteze normal.

O lucrare speciala pentru culturile prin rasad este completarea golurilor, care se
efectueaza in 2-3 zile dupa plantare cu rasad din acelasi soi rezervat in acest scop.In
perioada de vegetatie salata se praseste mecanizat de 2-3 ori si daca este cazul se
praseste manual pe randurile de plante.

La cultura semanata direct in camp o data cu prima prasila se face si raritul,

lasand plantele cele mai viguroase la distant de 13-18 cm una de alta.Pentru
asigurarea umiditatii in sol de 70-75 % din intervalul umiditatii active la adancimea de
30-40 cm, culturile se iriga de 2-3 ori, cu o norma de udare de 200-300 m3 apa pe
hectar.

Prima irigare se efectueaza imediat dupa infiintarea culturii in vederea asigurarii

unei rariri uniforme sau pentru o prindere cat mai buna a rasadurilor.A doua irigare
se efectueaza cand plantele incep sa lege capatani, iar a treia in timpul cresterii
intensive.

Cand plantele au o rozeta de 8-10 frunze se aplica fertilizarea cu azotat de

amoniu 200 kg/ha, azotul stimuleaza cresterea capatanilor si sporeste productia.

Recoltarea se efectueaza manual prin taierea capatanilor la circa

1 cm de colet, cand acestea au ajuns la marimea si indesarea
specifica soiului.Se recolteaza pe timp racaros si uscat, deoarece
daca frunzele sunt umede, acestea se altereaza.

Dupa recoltare se elimina frunzele necorespunzatoare (rupte,

patate si uscate) dupa care se sorteaza si se ambaleaza in ladite
una langa alta cu taietura in sus.

Cultura salatei in sere.

Cultura de salata se cultiva atat in

cultura pura, cat si asociata cu tomate,
ardei, fasole, castraveti.Pregatirea serei
si a solului se face ca si pentru celelalte
culturi (fertilizarea de baza, afanarea,
maruntirea si nivelarea solului.

Producerea rasadului se poate

produce in sere esalonat in toata
perioada de toamna-iarna-primavara, la
producerea rasadurilor se va tine cont de data plantarii, soiul folosit si intensitatea
luminii in prioada respective, astfel ca momentul plantarii rasadul sa aiba 4-5 frunze
adevarate.

Semanatul se face in sere inmultitor, pe substrat sau direct in ghivece, compozitia

substratului utilizat este: doua parti turba cernuta si o parte nisip (pentru semant) si
50-60 % turba, 10 % mranita, 20 % pamant telina, 10 % nisip (pentru umplerea
ghivecelor sau pentru repicat).

Semanatul se face in etape, de la 15 august-20 ianuarie, folosind

200-300 g seminte la 100-150 m2 sera inmultitor, pentru producerea
rasadurilor la un hectar de cultura sunt necesare 150-250 de mii de
fire.

Pana la plantare rasadurilor se aplica lucrari de ingrijire cum ar fi:

udatul ori de cate ori este necesar, pentru a mentine umiditatea
moderata, temperature se mentine la valori de 10-12 grade Celsius noaptea, 12-14
grade Celsius in zile noroase si 16-18 grade Celsius in zilele insorite, repicacarea se
face dupa 6-8 zile de la rasarire in cuburi nutritive de 5x5x5 cm.

Plantarea salatei se face manual, folosind diferite scheme in functie

de soi, modul de cultura si momentul plantarii.Plantarea se face cu
ajutorul lingurei plantatoare, se fac copci in care se distribuie rasadul
care prin plantare se ingroapa pana la ½ din inaltimea cubului
nutritiv.Dupa plantare se o afanare usoara a solului dupa care se aplica
o irigare prin aspersiune cu o norma de udare de 100-120 m3 pe
hectar.

Lucrarile de intretinere sunt putine avand in vedere perioada scurta de

vegetatie.Completarea golurilor se efectueaza in primele 10 zile dupa plantare, cu
rasad rezervat in acest scop. In permanent se verifica cultura si se elimina plantele
bolnave sau insuficient dezvoltate.

In cursul perioadei de vegetatie se aplica 2-3 fertilizari cu azot administrandu-se

solutii in concentratie de 4-4,5 %.In total se administreaza 200-250 kg/ha azotat de
potasiu sau 300-400 kg/ha azotat de amoniu.

Recoltarea se face pe
masura ce capatanile ajung
la completa dezvoltare.

Cultura salatei in
solarii.
Salata se cultiva in sistemul culturilor
asociate si succesive in vederea
rentailizarii solariilor, si pentru a pune la dispozitia consumatorilor salata proaspata
primavera devreme.

In solarii salata se cultiva de obicei inaintea culturilor principale cum ar fi: ardei
gras, castraveti, vinete, tomate folosindu-se soiuri rezistente.

Rasadul se produce ca si in cazul salatei in sere cu mentiunea ca pe langa

semanatul in sere inmultitor acesta lucrare se mai poate face si in solarii sau in camp
adapostit.

Epoca de semanat se stabileste astefel incat pana la plantare rasadul sa formeze

5-6 frunze.

Pregatirea terenului se face inca din toamna, se pregateste

terenul executandu-se inclusiv modelarea tinand cint de cultura de
baza care urmeaza sa se planteze primavara in solar.

Epoca de plantare se stabileste astfel incat, pana la venirea

inghetului plantele sa aiba posibilitatea sa se inradacineze. Pentru
plantare se folosesc rasaduri cu 5-6 frunze bine formate si calite.

Rasadurile se planteaza astfel incat partea superioara a cubului nutritiv sa fie la

nivelul solului iar dupa plantare se uda cu apa calduta.Numarul de plante folosite pe
hectar este de 175-250 de mii de plante.

Lucrarile de intretinere consta din: toamna inainte de venirea frigului se executa p

prasila la adancimea de 5-6 cm, daca timpul este frumos se aplica si o origare de
aprovizionare.

Primavara se fertilizeaza cu 100-120 kg/ha azotat de amoniu in amestec cu 1-2

tone mranita uscata cernuta, apoi se face o prasila in afanarii solului si incorporarii
ingrasamintelor.Pana la recoltare se fac 1-2 pana la 3-4 udari, in vederea mentinerii
umiditatii solului.

Recoltarea are loc in ultima decada a lunii martie si primele zile din
aprilie.

Descrierea si combaterea bolilor la salata.

Descrierea si combaterea rizoctoniozei la salata.

Rizoctonioza se manifesta inca din faza de rasad, ataca si plantele care au peste
4-6 frunze.Coletul plantelor se atrofiaza in diferite masuri care provoaca ofilirea
plantei.

Prevenirea aparitiei rizoctoniozei se poate realiza prin: asolament rational (dupa o

cultura infectata nu se infiinteaza o noua cultura cu plante care fac parte din cercul
de plante gazda al ciupercii), plantarea optima si in soluri usoare, sistem de nutriţie
echilibrat in NPK.

Combaterea chimica se poate realiza prin dezinsectia solului cu Basamid Granule

in cantitate de 3-5 kg/100 mp, se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in
sol.In conditii de umiditate produsul se descompune in gaz sterilizant cu efect
nematocid. Se aplica inainte de infiintarea culturii cu 10 pana la 35 de zile, inainte de
semanat sau plantat in functie de temperatura solului.

Combaterea chimica in timpul perioadei de vegetatie se poate realiza cu ajutorul

fungicidelor cum ar fi: Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % ( 15 g in 10 l apa pe
2 mp), Merpan 80 WDG in concentratie de 0,1% (15 g in 10 l apa).

Descrierea si combaterea la mana salatei (Bremia lactuceae).

Mana salatei produce pagube atat in culturile in camp, cat mai ales la culturile in
spatii protejate (sere, solarii, rasadnite).Atacul se manifesta initial pe frunzele
apropiate de sol, si apoi se extinde si asupra celorlalte frunze.Pe frunzele atacate se
formeaza pete galbui cu puf alb, care treptat devin brune.

Frunzele atacate se zbarcesc si se usuca pe vreme calduroasa, iar in conditii de

umiditate ridicata putrezesc si se innegresc in intregime.

Agentul patogen se numeste Bremia lactuceae, oosporii transmit infectia pentru

anul urmator iar umiditatea ridicata a aerului si prezenta apei pe frunze favorizeaza
aparitia infectiei.In timpul iernii, ciuperca rezista prin oosporii formati in plantele
atacate.

Prevenirea aparitiei manei la salata se realizeaza prin: folosirea de samanta

sanatoasa, adunarea si distrugerea resturilor de plante dupa recoltare, la aparitia
bolii, frunzele atacate se vor elimina si distruge.

Combaterea chimica se realizeaza prin utilizarea de fungicide in timpul perioadei

de vegetatie cu: Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25% (2,5 kg/ha),
Acrobat MZ 90/600 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Aliette 80 WG in
concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha),
Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %(20 g in 10 l apa), Topsin M 70 in concentratie
de 0,1% (10 g in 10 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l
apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5 -2,0 l/ha (20 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea putregaiul alb al salatei (Sclerotinia sclerotiorum).

Plantele afectate prezinta simptome de ingalbenire si ofilire.Atacul evolueaza pe

partea inferioara a tulpinii, unde apar zone de culoare alba sau galben-deschis la
inceput, care ulterior devin brune.Putregaiul alb apare atat in sere cat si in solarii.

Primele simptome apar la sfarsitul iernii cand frunzele devin translucide si

cad.Primavara frunzele infectate pot contamina si restul plantei care in final va muri.
 Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de
dezinfectie, igiena cultural, aerisirea frecventa, cultivarea de soiuri rezistente.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de

vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10
l apa), Teldor 500 SC in concentratie de 0,1% (10 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea la putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva, la un atac puternic

toata capatana se acopera cu un praf cenusiu si frunzele putrezesc.

Prevenirea aparitiei putregaiului alb se poate realiza prin: tratamente generale de

dezinfectie, igiena cultural, aerisirea frecventa, cultivarea de soiuri rezistente, udarea
numai prin rigole dupa formarea capatanii.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente in timpul perioadei de

vegetatie cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10
l apa), Teldor 500 SC in concentratie de 0,1% (10 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea daunatorilor la salata.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult,
hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet,in care isi
incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea

lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii
august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin
adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua,si asa se
reia ciclul biologic.

 Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza

intre doua si patru saptamani.

  Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman
nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala
si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul  este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul

producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane). 

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau
alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de
ciuperci sau bacterii.
 Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa
ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi:

Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau
se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si
Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

Descrierea si combaterea la Afide (Hypermyzus lactucae) (Nasonovia).

Nasonovia (afidele) este o specie migratoare care apare in gradini, sere si

solarii.Formeaza colonii masive pe parta inferioara a frunzelor.Acesta dezvolta 8-12
generatii pe an si produce pagube in stadiile de larva si adult prin inteparea si
sugerea substantei din plante.

Frunzele atacate se necrozeaza si se rasucesc formand pseudocecidii.Plantele

atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Afidele sunt vectorii a multor virusuri si boli cum ar fi putregaiul cenusiu.

Afidele au o culoare verde opac, avand picioarele subtiri.Adultul are aripile de

aproximativ 2,0 – 3,2mm lungime, si in general iau forma unui ax.Antenele sunt de
culoare neagra, iar picioarele si trompele sunt de culoare maro.

Combaterea chimica se realizeaza in timpul perioadei de vegetatie, cu insecticide

cum ar fi Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa).

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides

paporariorum).

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri
ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor
ciuperci patogene.

Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este
acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt
deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra.

Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer
liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea
inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o
temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale,
cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile.In stadiul de pupariu
insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca

generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti,
eficienta insecticidelor scade.
 Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu
insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).

Coropisnita are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in

sol.Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu
doi cerci.Capul este rotunjit, pronot globulos.Picioare anterioare adaptate pentru
sapat.

Femela depune ouale intr-un cuib la adancime de 30 40 cm in sol, in numar de

400-600 oua.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie este de culoare alba.

Modul de daunare.

Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor, radacinile subtiri sunt
retezate. Uneori ataca si semintele in curs de rasarire.

Prezenta daunatorilor se recunoaste cu usurinta dupa galeriile practicate in stratul

superficial al solului, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la
suprafata solului.Pagubele produse de coropisnita poate ajunga pana la 40 %.

Prevenirea si combaterea coropisnitei se poate efectua prin araturi adanci de

toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in
vederea distrugerii lor prin ger, toamna pe terenurile puternic infestate, se efectueaza
gropi cu dimesiuni de 50x50x50 cm, umplute cu gunoi activ de grajd, care este
mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor
ianuarie-februarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui
in camp pe parcursul iernii,cernerea amestecului de sol folosit la semanat care
trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamentul solului cu Mesurol 2 RB in

concentratie de 5 kg/ha (5 g/10 mp), se aplica prin imprastiere uniforma la suprafata
solului cu incorporare in sol, Mesurol 4 G in concentratie de 3-6 kg /ha se aplica prin
imprastiere uniforma la suprafata solului si incorporarea in sol, Sintogrill Super in
cantitate de 30 kg/ha (1 kg/340 mp), se aplica prin incorporare in sol la lucrarile de
pregatire a solului.