ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

PIATA BRANZETURILOR


PROF.COORDONATOR:
LADARU RALUCA



NAIDIN VALENTIN FLORIN
NASTASE DAN CATALIN
NICA DANIEL
NICULAE COSMIN VALENTIN
NIMARA CORINA GEORGIANA
NIMARA OANA LOREDANA
NITESCU CRISTINA FLORENTINA


PIATA BRANZETURILOR
Consumul de branzeturi
Consumatorii de branzeturi beneficiaza de o oferta variata, de la branzeturi speciale si
pana la branzeturi traditionale. In comparatie cu alte state europene, in tara noastra consumul de
astfel de produse ramane inca mic, in ciuda faptului ca romanii sunt amatori de branzeturi. In
ultimii ani, piata branzeturilor s-a aflat pe un trend ascendent, linie ce pare a se mentine si pe
viitor.
Consumul de branzeturi in Romania este, potrivit datelor statistice, de patru ori mai mic
decat media europeana. Acest lucru nu este, insa, relevant, avand in vedere ca in tara noastra sunt
foarte multi oameni care produc branzeturi in propriile gospodarii, declara oficialul Delaco.
La nivelul anului 2010, productia de branzeturi a reprezentat principala forta motrice a
sectorului de produse lactateal UE raspunzand astfel la cererea importanta de export, in special
cea venita din partea pietei rusesti, dar si la redresarea regional a pietei interne care, pe
ansamblu, a fost atenuata de incetinirea cresterii economice. In anul 2011, cresterea in continuare
a sectorului de branzeturi va fi limitata de disponibilitatea materiei prime.
Furnizorii de branzeturi arata ca, din punct de vedere al sortimentatiei, cererea pe
segmentul horeca reflecta profilul de gust al consumatorului roman orientat, in special, spre
branzeturi traditionale. Astfel, cele mai bune vanzari le inregistreaza sortimente precum
cascavalul, telemeaua, branza topita, emmentaler-ul si feta. Chiar daca deocamdata nu
inregistreaza volume impresionante, in ultima vreme, specialitatile de import incep sa castige din
ce in ce mai mult teren.
Consumul de branzeturi din piata horeca depinde in primul rand de profilul locatiei, insa
criza economica din ultima perioada a determinat orientarea cererii in doua directii diametral
opuse, arata Cristi Boteanu, Marketing & Development Manager, la Nordic Import Export Co.
Pe de o parte, exista categoria restaurantelor care au inteles ca trebuie sa puna accent pe
calitatea produselor si serviciilor pentru a mentine constant interesul consumatorilor. De cealalta
parte insa, multi clienti s-au orientat catre produse economice, slabe din punct de vedere
calitativ. "Sunt clienti care au inteles ca numai un meniu diferit, combinat cu retete elevate,
alaturi de o lista de vinuri de exceptie, este reteta mereu castigatoare", spune Cristi Boteanu.
"Consumatorii sunt dispusi sa incerce noul, sa plateasca in plus pentru a incerca ingrediente
naturale de calitate, cu un continut scazut de sare sau alte adaosuri. Acesti clienti merita felicitati
pentru efortul depus pentru a promova produse de calitate superioara".
De o cerere buna se bucura si branzeturile cu mucegai (Camembert, Brie si Blue), pentru
aperitive si specialitatile (Tilsiter, Masdammer, Gouda si Cedar), folosite la micul dejun,
aperitive si diverse preparate.
OFETRTA PE PIATA BRANZETURILOR
Categoria branzeturilor se caracterizeaza printr-o oferta extrem de diversificata si un
numar mare de jucatori. Acest lucru isi gaseste explicatia in faptul ca, in Romania, cererea de
branzeturi este mare, romanii dovedindu-se a fi amatori de astfel de produse. Astfel, potrivit
estimarilor producatorilor, in 2011 piata branzeturilor va atinge o cifra mai mare de 500
milioane euro.
Gama de branzeturi disponibila pe rafturile magazinelor poate fi impartita in trei mari
categorii: cascaval, telemea si branza procesata. "Cele mai bine vandute produse sunt cascavalul,
telemeaua si feta, cu o cota importanta si in crestere. Romanii sunt mari consumatori de
branzeturi traditionale (cascaval, telemea), dar cea mai mare crestere se observa la branzeturile
speciale" . In ceea ce priveste provenienta produselor, romanii pot opta fie pentru branzeturile
firmelor autohtone, fie pentru produsele de import. Prezenta produselor la raft arata faptul ca
piata branzeturilor este dominata de produsele locale, in special datorita multitudinii de
producatori interni. Produsele din import sunt destul de slab reprezentate fata de ce se intampla la
nivel local. Cu toate acestea, piata produselor din import este in continua crestere.
Cea mai mare parte a furnizorilor si clientilor horeca sunt de parere ca, din punct de
vedere al diversitatii, oferta actuala de pe piata este multumitoare. Cu toate acestea, ambele
categorii admit ca evolutia pietei impune un ritm constant al dezvoltarii, atat din punct de vedere
al sortimentelor produse/importante, cat si al brand-urilor.
Una dintre principalele categorii dezvoltate sub brand-urile Delaco si Del este cascavalul
produs din lapte de vaca si oaie, disponibil in mai multe variante, precum Rucar, Dalia, Horeca si
Afumat. O alta categorie importanta din portofoliul Delaco adresata segmentului horeca este
mozzarella, care ofera principalele sortimente existente pe piata internationala.
"Mozzarella Gourmet este o varietate uscata, maturata, apropiata de cascavalul Delaco,
iar Mozzarella Fresca este varietatea proaspata, mai scazuta in continut de grasimi si de sare.
Mozzarella razuita a fost dezvoltata pentru a micsora efortul si timpul de preparare in bucatarii",
explica reprezentantul Delaco.
Pentru clientii axati pe preparate traditionale, compania recomanda branza de burduf,
telemeaua vrac, smantana si branza de tip feta, in timp ce pentru cei care au in meniu platouri,
sunt disponibile svaiterul calup sau portionat si branzeturile cu mucegai nobil. In luna iulie,
datorita parteneriatului cu grupul francez Bongrain, Delaco a preluat o categorie completa de
specialitati de branza, incepand de la branzeturile cu mucegai nobil, de tip Brie, Camembert,
Roquefort, sub brand-urile frantuzesti Reverend, Coeur de Lion, St. Albay, Caprice des Dieux, la
creme fi ne de branza din lapte de capra si vaca si creme de branza cu mucegai nobil.
Un alt jucator important pe piata branzeturilor, compania Hochland, propune o
sortimentatie diversifi cata clientilor horeca; branza topita, cascavalul, telemeaua, cremele de
branza, branzeturile cu mucegai si specialitatile sunt cele mai importante categorii destinate
acestui segment. Sorin Timus, Director de Vanzari la Hochland detaliaza topul celor mai cerute
sortimente: pe primul loc este branza topita - folosita la micul dejun si la diverse sosuri, urmata
de cascaval - pentru micul dejun, aperitive si diferite preparate, telemea - pentru micul dejun,
aperitive ori prajituri (precum placinta cu branza), cremele de branza, folosite atat pentru micul
dejun, cat si la retetele de sosuri si diferite preparate din meniu si mozzarella, folosita in general
pentru pizza, paste ori sandwich-uri.
Unul dintre cei mai importanti furnizori pentru piata horeca, Nordic Import Export Co,
prin divizia Foodservice, ofera o serie de marci de import italienesti si frantuzesti. Cel mai
cunoscut brand din portofoliul Nordic este Galbani, disponibil intr-o sortimentatie variata:
mozzarella proaspata din lapte de vaca sau bivolita, mozzarella pentru pizza, Bel Paese,
Gorgonzola, Grana Padano sau Talegio, Pecorino Romano sau Provolone, mascarpone, ricotta.
Oferta companiei este completata de brand-urile Soignon (branza de capra), Arla Foods
cu Castello (branzeturi cu mucegai albastru), Pizzatop (topping pentru pizza), Viking (branza cu
mucegai albastru), Buko (crema de branza). Din portofoliul Nordic Import Export Co mai face
parte si crema de branza Elle & Vire (Franta), disponibila in diverse ambalaje, de la 15 g, la 1 kg.

PRETUL PE PIATA BRANZETURILOR
Branzeturile proaspete cele mai ieftine costa intre 8 si 10 lei kilogramul si pot fi
cumparate din judetele Teleorman, Suceava si Satu Mare. In schimb, in Tulcea si Bihor, preturile
sunt duble, pornind de la 16 lei si pana la 18 lei kilogramul. In pietele si targurile din Bucuresti,
pretul unui kilogram de branza proaspata este de 9-11 lei.












Ipoteze

1. Principalii competitori pe piata branzeturilor sunt:Danone,Hochland,Albalact,Napolact

2. Clasificarea branzeturilor se face dupa mai multe criterii prezentand caracteristici variate

3. Consumatorii sunt interesati de perioada de valabilitate a branzeturilor,dar in masura mai
mica de informatiile continute de eticheta.


4. Gustul reprezinta cel mai important factor in decizia de cumparare a branzeturilor.

5. Exista o legatura intre factorii social-demografici si preferintele consumatorilor.

6. Firmele incearca sa domine piata prin promovarea intensa a produselor

7. Piata branzeturilor este o piata variata din punct de vedere al sortimentelor

Obiective

1. Determinarea principalilor competitori de pe piata branzeturilor preferati de repondenti

2. Identificarea criteriilor dupa care se realizeaza alegerea consumatorilor

3. Identificarea atitudinii pe care o au potentialii consumatori fata de informatiile de pe
eticheta(perioada de valabilitate,procedeul termic aplicat.)

4. Stabilirea influentei calitatii branzeturilor asupra deciziei de cumparare.

5. Determinarea gradului de influenta a factorilor sociali-demografici in decizia de
cumparare.

6. Ce rol joaca publicitatea in procesul de achizitie?

7. Identificarea tipurilor de branzeturi preferate de cei chestionati.
Chestionar
1.Cat de des consumati branzeturi?
2. Care sunt criteriile dupa care alegeti branzeturile?
3. Ce tip de branzeturi consumati cel mai des?
4. Ce tip de branzeturi preferati din punct de vedere al continutului de grasimi?
5. Ce tip de branzeturi preferati din punct de vedere al consistentei?
6. Ce marci de branzeturi preferati?
7. Perioada de valabilitate influenteaza decizia de cumparare?
8. Considerati ca informatiile continute pe eticheta branzeturilor sunt necesare?
9. Cel mai important atribut luat in considerare in formarea deciziei de cumparare,in
opinia dvs este:
F.important Important Asa si asa Putin
important
F.putin
important
1.Pretul
2.Gustul
3.Consistenta
4.Marca
5.Ambalajul
6.Altul.Care?

10. Publicitatea reprezinta un criteriu de cumparare pentru branzeturi? Argumentati.
11. Ce marci de branzeturi cunoasteti sau de care ati auzit?






Date referitoare la respondent:
12. Sexul dumneavoastra este:
a)masculin
b)feminin

13.In ce categorie de varsta va incadrati?
a)sub 25 ani
b )25-50 ani
c)peste 50 ani

14. In ce categorie de venit va incadrati?
a)sub 1000 RON
c)1000-2000 RON
d)peste 2000 RON

15. Mediul dvs de resedinta este:
a)urban
b)rural






ANALIZA CHESTIONARULUI
1. Majoritatea persoanelor chestionate consuma branzeturi in 4 zile pe saptamana, personae
care consuma in 3 zile pe saptamana, iar o mica parte consuma branzeturi o data pe
saptamana sau ocazional.

2. Principalele criterii dupa care cei mai multi aleg branzeturile sunt gustul si marca.
Acestea sunt urmate de pret si perioada de valabilitate. Cateva din persoanele chestionate
aleg branzeturile dupa continutul in grasime si cei mai putini dupa ambalaj.

3. Cei mai multi dintre respondent aleg sa consume branza telemea si cascaval, o parte
importanta dintre ei consuma branza topita, iar putine personae consuma branza de
burduf si urda.

4. Majoritatea celor chestionati consuma branzeturi semigrase( 20-40% grasimi), urmate de
branzeturile slabe(sub 20% grasimi) si putini din respondent consuma branzeturi grase si
foarte grase(peste 40% grasimi).

5. Branzeturile semitari sunt consummate de cei mai multi dintre cei chestionati, urmate de
cele moi, iar cele mai putin consumate sunt branzeturile tari.

6. Cei mai multi consuma branzeturi Napolact, urmati de cei care consuma Hochland, iar
branzeturile Albalact si Lacta sunt cel mai putin consumate de respondent.

7. Perioada de valabilitate influenteaza decizia de cumparare pentru aprozimativ toti
respondentii, foarte putini neluand in calcul valabilitatea produselor.

8. Informatiile de pe eticheta nutritionala sunt necesare pentru cei mai multi dintre
cumparatori, dar exista si o mica parte care considera ca nu sunt necesare aceste
informatii.

9. Cel mai important atribut luat in considerare in luarea deciziei de cumparare il constituie
gustul ca fiind foarte important, pretul si marca fiind importante, consistenta fiind putin
importanta, iar ambalajul fiind foarte putin important.

10. Publicitatea reprezint criteriul de cumparare pentru cei mai multi respondent, deoarece
publicitatea le influenteaza decizia de cumparare, si din publicitate pot afla mai multe
detalii legate de anumite produse.

11. Cea mai cunoscuta marca de branzeturi este Napolact, urmata de Hochland si mai apoi de
Delaco si Albalact.
12. Majoritatea persoanelor de sex feminin consuma branzeturi de cel putin 4 ori pe
saptamana, iar cel mai important criteriu in alegerea lor este gustul si pretul, preferand
cascavalul si branza topita, fiind produse semigrase si semitari. Marca preferata de aceste
persoane este Hochland si decizia le este influentata de perioada de valabilitate si de
informatiile de pe eticheta nutritional, iar decizia de cumparare le este influentata de
publicitate. Persoanele de sex masculine consuma branzeturi de cel putin 2 ori pe
saptamana, iar cel mai important criteriu in alegerea tipului de branzeturi este marca si
pretul, preferand telemeaua si cascavalul; prefer produsele grase si semitari. Ca marca
preferata acestia prefera Napolact si decizia de cumparare le este influentata de perioada
de valabilitate, dar informatiile de pe eticheta ambalajului nu le considera foarte
importante, iar publicitatea nu ocupa un loc la fel de important ca pentru persoanele de
sex feminine.

13. Persoanele cu venit sub 1000 RON, de gen masculine, consuma branza in cel putin 2 zile
pe saptamana, iar criteriul cel mai important in alegerea branzeturilor este pretul si
prefera telemeaua cu uncontinut de grasime mai ridicat. Marca preferata de acestia este
Albalact si tin cont de perioada de valabilitate a produselor consummate. Decizia de
cumparare a respondentilor nu este influentata in mare masura de publicitate.
Respondentii ce au un venit cuprins intre 1000-2000 RON consuma branzeturi in
aproximativ 3 zile pe saptamana, iar gustul constituie criteriul cel mai important atunci
cand aleg sa consum branzeturi. Ei prefer cascavalul si branzeturile mai grase si tari, si
prefer marca Albalact. Perioada de valabilitate si publicitatea le influenteaza decizia de
cumparare.
Persoanele chestionate ce dispun de un venit mai mare de 2000 RON consuma branzeturi,
in medie, in cel putin trei zile pe saptamana, iar marca este un criteriu foarte important in
alegerea branzeturilor pe care le consuma. Acestia prefer telemeaua si branzeturile cu
pasta tare si semitare si cu un continut ridicat in grasimi. Cei mai multi dintre acestia
preferea marca Napolact, dar o parte importanta dintre ei consuma si branzeturile din
marca Hochland. Acestia tin cont de valabilitatea produselor, dar nu in aceeasi masura in
care tin cont de publicitatea care li se face.

Persoanele ce au venitul mai mic de 1000 RON , de gen feminin consuma branzeturi in
aproximativ 4 zile pe saptamana, iar cel mai important criteriu in alegerea produselor este
pretul. Aceste persoane prefer branza topita si branzeturile semigrase si moi. Marca
preferata de aceste persoane este Hochland, dar unele dintre ele prefer si marca Napolact.
Perioada de valabilitate a produselor este foarte importanta in decizia de consum, iar
publicitatea nu influenteaza prea mult decizia acestora.
Respondentii cu un venit cuprins intre 1000-2000 RON, consuma branzeturi in cel putin
4 zile pe saptamana. Gustul reprezinta criteriul cel mai important in alegerea tipului de
branzet pe care vor sa il consume. Majoritatea persoanelor din aceasta categorie prefer
branzeturile cu pasta semitare si cu un continut relative scazut de grasimi. Acestea tin
cont de perioada de valabilitate si de informatiile aflate pe eticheta nutritional si decizia le
este influentata de publicitate.
Persoanele cu venitul mai mare de 2000 RON, consuma branzeturi chiar si in fiecare zi,
iar gustul reprezinta criteriul cel mai important in alegerea produselor pe care le consuma.
Cele mai multe dintre aceste persoane consuma cascaval, le plac branzeturile cu pasta
semitare si continut ridicat in grasime. Perioada de valabilitate, informatiile de pe ambalaj
si publicitatea sunt foarte importante in decizia de alegere a tipului de branzet pe care il
consuma.

14. Toate persoanele chestionate cu varsta sub 25 de ani atat de sex feminin, cat si masculin
si se incadreaza intr-un venit sub 1000 RON, consuma branzeturi de tip telemea in 3 zile
pe saptamana. Criteriul cel mai important in alegerea tipului de branzet consumat il
constituie pretul. Aceste persoane prefera branzeturile semitari si semigrase, de marca
Napolact, dar si Hochland o buna parte dintre acestia. Perioada de valabilitate este foarte
importanta pentru ei, pe cand publicitatea nu influenteaza prea mult decizia de cumparare
si consum.
Persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-50 de ani, cu un venit de 1000-2000 RON, de gen
feminin consuma branzeturi in cel putin patru zile pe saptamana, prefer marca Hochland,
iar tipul de branzet preferat este cascavalul, urmat de telemea. Tin cont foarte mult de
perioada de valabilitate si de publicitate, dar cel mai important criteriu de care tin seama
atunci cand aleg sa consume branzeturi este gustul, pe cand cele de gen masculine prefera
telemeaua si branzeturile grase si semitari, sunt influentati in decizia de cumparare de
marca si de perioada de valabilitate a produselor precum si de informatiile de pe ambalaj.
Indifferent de sex, persoanele cu un venit de peste 2000 RON, tin cont foarte mult de
gustul produselor atunci cand aleg sa le consume, dar si marca are un rol foarte important
in decizia lor. Acestia prefer telemeaua si cascavalul, sunt influentati de publicitate foarte
mult, iar informatiile nutritionale nu sunt foarte importante pentru ei.

15. Majoritatea persoanelor din mediul urban, atat de sexul feminin cat si masculine cu un
venit de mai putin de 1000 RON, prefer branseturile de tip telemea, se ghideaza in
alegere in primul rand dupa gust, iar in al doilea rand dupa pret, iar persoanele cu venit
mai mare de 1000 RON prefer cascavalul si ia in considerare atunci cand aleg sa
consume branzeturi gustul si marca. Pentru toti acestia perioada de valabilitate si
informatiile de pe eticheta sunt foarte importante, iar publicitatea este mai importanta
pentru cei cu venituri peste 1000 RON. Marcile preferate sunt Napolact si Hochland.
Persoanele din mediul rural, indiferent de sex, cat si de varsta, prefer branzeturile cu
pasta tare si semitare si cu un continut ridicat de grasime. Gustul este cel mai important
factor in decizia de consum, urmat de pret. Perioada de valabilitate este importanta pentru
aceste persoane, tin cont si de informatiile nutritionale, dar decizia de consum nu le este
influentata de publicitate. Marcile preferate de acestia sunt Napolact si Albalact.




Concluzii

Din analiza realizata am constatat ca principalii competitor pe piata branzeturile sunt
Hochland, Napolact, Albalact si Delaco.
Atunci cand aleg sa consume branzeturi, principalele criteria dupa care se ghideaza
consumatorii sunt gustul, in primul rand, pretul, marca, iar unii tin cont si de publicitate.
Cei mai multi dintre consumatori prefera telemeaua, urmati de cei care prefer cascavalul,
dar sunt multi si cei care prefera branza topita, iar un numar mai mic de consumatori
prefera alte tipuri de branzeturi.
Consumul de branzeturi difera de la consummator la consummator, in functie de varsta,
sex, venit. Consumatorii de gen feminine consuma mai multe branzeturi decat cei de sex
masculine, persoanele cu un venit mai ridicat prefera branzeturile de tip cascaval, pe cand
cele cu un venit mai mic prefera telemeaua si branza topita.
Luand in considerare varsta respondentilor, cei tineri prefera telemeaua cu un continut de
grasime mai scazut, pe cand cei de varsta mai mare prefera branzeturile mai grase si mai
tari.
Indiferent de criteriile dupa care se clasifica consumatorii de branzeturi, acestia consuma
in cel putin 3 zile pe saptamana branzeturi.