Adevarul despre branza de topita

Branza topita a aparut din necesitatea valorificarii branzeturilor fermentate si maturate care nu au un aspect comercial corespunzator, prezinta numai defecte fizice si au aroma si gustul insuficient de expresive.

Branza topita din comert, o varietate de branza procesata Branza topita este obtinuta prin topirea branzei sub actiunea caldurii si a sarurilor de topire. Rezulta o masa uniforma, neteda si moale. Branza topita este o varietate de branza procesata. Branza topita din comert contine aditivi alimentari: coloranti artificiali, aromatizatori (cu sunca, cu bacon, cu smantana, etc), emulgatori si grasimi trans. Ca rezultat al procesarii si adaugarii de aditivi alimentari, unele varietati nu pot fi numite legal branza si o sa ii gasiti in magazine sub denumiri de tipul specialitate de specialitate cu aroma de, etc (de obicei, pe baza de uleiuri vegetale partial hidrogenate si cazeina), in functie de cantitatea de branza, umiditate si grasimea din lapte prezenta in produsul finit. Sarurile de topire se folosesc pentru a asigura consistenta, gustul si conservabilitatea produsului finit. Prezentarea produsului Date despre produs Brnza topita se mai regaseste pe piata si sub denumirea de brnza procesata. Brnza topita este apreciata ca fiind un aliment sanatos si satios, o gustare rapida, un produs prezent n diverse combinatii care sunt pe gustul consumatorilor (smntna, ciuperci, verdeata, sunca etc.). Ambalajul convenabil, faptul ca poate fi transportata usor sau ca nu trebuie neaparat pastrata la frigider sunt, n cazul acestui aliment, aspecte cu o importanta medie. Se prepara din diferite sortimente de brnzeturi sau din amestecul lor, n conditii si instalatii speciale, topirea facndu-se n prezenta unor saruri emulgatoare si sub influenta vaporilor de apa. Aceste produse au o consistenta moale, omogena, gustul si aroma foarte placute.

Acestea sunt rezultatul topirii uneia sau mai multor brnzeturi presate, gatite sau nu, cu adaugarea de lapte, smntna, unt si uneori agenti aromatizanti. Una sau mai multe brnzeturi mbatrnite sunt ncalzite si amestecate, apoi pasteurizate la temperatura mare (130-140 de grade Celsius) dupa ce au fost adaugate alte produse lactate cum ar fi laptele lichid sau praf, smntna, unt, cazeina, zer si condimente. Date despre cerere Piata brnzei topite nu este marcata n special de sezonalitate. Acest aliment se poate consuma cu usurinta n fiecare anotimp al anului. Exista totusi o cerere mai mare n timpul primaverii si al verii cnd oamenii tind sa consume mai multa mncare preparata rapid. Purtatorii cererii sunt n general persoanele cu vrste cuprinse ntre 20 si 40 de ani. Dar asta nu nseamna neaparat ca doar ei vor consuma brnza topita. Unii dintre ei chiar consuma, iar ceilalti cumpara pentru alte persoane care sunt consumatoare de brnza topita. Date despre oferta Supermarketurile si hipermarketurile au crescut ca importanta n vnzarile de brnza procesata, urcnd n top si devenind una dintre locatiile predilecte de unde romnii cumpara acest tip de produs. Att dupa volum, ct si dupa valoarea vnzarilor, importanta acestui canal s-a dublat. Principalii jucatori care domina piata romneasca de brnza procesata sunt Hochland, Friesland, Gordon, Dorna Brnzeturi si Carmolact. Cei cinci producatori detineau n perioada august 2005iulie 2006 85,5% din piata n volum si 90,8% n valoare. ntr-un top realizat de compania de cercetare de piata MEMRB, dupa vnzarile n volum, primele cinci branduri de pe piata romneasca de brnza procesata sunt Hochland (Hochland), Oke (Friesland), Gordon (Gordon), La Dorna (Dorna Brnzeturi) si Tihuta (Carmolact). Acestea au crescut n ultimii trei ani ca importanta a vnzarilor n volum, de la 88%, nregistrat n perioada august 2003iulie 2004, la 85,5%, n intervalul august 2005iulie 2006. Totodata, n aceeasi perioada, primele cinci branduri de brnza procesata au scazut ca importanta valorica cu aproape trei puncte procentuale, pna la 90,8% n intervalul august 2005iulie 2006.

Brnza topita Hochland Analiza Hochland este o companie de familie avnd sediul la Heimenkirch n Allgu. De la nceput compania s-a concentrat exclusiv asupra productiei, prelucrarii si comercializarii de brnzeturi. Hochland este unul din cei mai mari producatori si prelucratori de brnzeturi din Europa; este reprezentata pe plan national si international n toate segmentele semnificative de brnzeturi. Brnza Hochland este vnduta n peste 50 de tari de pe toate cele cinci continente, numele fiind sinonim cu calitatea si permanenta inovatie de produse. Hochland ofera prin multitudinea produselor sale savoare pe placul fiecaruia: clasicele triunghiuri, feliile si blocurile de brnza topita, care se potrivesc de minune pentru bucataria calda sau rece, crema de brnza proaspata Almette si nu n ultimul rnd feliile si

blocul de Cascaval Clasic si Cascaval Afumat. Cu fiecare produs Hochland garanteaza: prospetime, calitate excelenta si o experienta gustativa unica. Hochland se concentreaza pe brnzeturi procesate, unde este concurata de Dorna Lactate, Mertinger Zott si ntr-o mai mica masura de Friesland Romnia, Laktos. Primele trei locuri la vnzarile de brnza topita, n functie de ambalaj sunt, potrivit studiului MEMRB, urmatoarele: - Vnzari n volum: cutie de carton 43,9%, tub de plastic 26,4%, punga de plastic 24,5% - Vnzari n valoare: cutie de carton 51%, punga de plastic 29,3%, tub de plastic 14,7% Principala orientare pe care o va avea piata brnzeturilor din Romnia este spre diversitate, att din punctul de vedere al tipului, ct si al modului de ambalare. Deja se manifesta o tendinta spre segmente tot mai specializate, de la vrac spre ambalate, de la produse generice spre marci. Brnzeturile fac parte din alimentatia de zi cu zi a romnului, fie ca se consuma brnza topita, cascaval, brnza de burduf ori telemea. Potrivit statisticilor, brnzeturile reprezinta jumatate din valoarea totala a pietei lactatelor, anual, n Romnia, fiind produsa brnza n valoare de 400 milioane de euro. Producatorii din domeniu au remarcat o schimbare n comportamentul consumatorului, care a devenit mai atent la ceea ce cumpara, fiind interesat de o alimentatie mai sanatoasa, mai bogata n produse naturale. Si nu numai att. Consumatorii sunt - n materie de brnzeturi - destul de conservatori. Conservatorismul se manifesta nsa n sortimentele achizitionate. n topul preferintelor se disting brnza topita, cascavalul, produsele traditionale si cele procesate termic. Dupa cum se vede, brnza de la Hochland ramne preferata consumatorilor, deoarece acestia se ndreapta tot mai mult spre produse naturale, noi si sofisticate. Brnza topita Hochland se caracterizeaza printr-un gust excelent si o calitate superioara, sustinute de certificarea ISO 9001 dobndita pentru fabrica Sighisoara. Fiind primele produse din gama Hochland lansate pe piata romneasca, cele trei categorii de produse de brnza topita se bucura de un real succes n toate rndurile consumatorilor romni. Din gama Hochland, pe piata romneasca, exista urmatoarele tipuri de brnza topita: triunghiuri, felii, bloc. Produsul asupra caruia voi realiza un pachet special, si anume pachet-bonus este brnza topita sub forma de felii Hochland. Exista urmatoarele tipuri de sortimente: smntna, sunca, cascaval, cheeseburger, emmentaler si fitness.

In Romania, branzeturile inregistreaza unul dintre cele mai bune ritmuri de crestere la nivelul produselor alimentare. Piata branzeturilor este unul dintre sectoarele ce beneficiaza direct de reorientarea consumatorilor spre alimentatia sanatoasa. In piata se resimte, in paralel cu intensificarea importurilor, o tendinta clara catre diversificare: apar noi tipuri de branduri de branzeturi, unele in completarea sortimentelor deja existente pe piata, iar altele care creeaza acum o ca tegorie distincta

Din totalul pietei produselor lactate, piata branzeturilor inseamna aproximativ 50%, in timp ce laptele si iaurturile detin 30%, respectiv 20%. Piata branzeturilor este dominata de cascaval, atat din punctul de vedere al valorilor dezvoltate, cat si din cel al volumelor vandute. Branza topita ambalata (care se vinde in ambalaje cu gramaje predefinite) si branza topita vrac (se vinde numai dupa o cantarire prealabila) ocupa a doua pozitie pe piata branzeturilor. Din perspectiva volumica branza topita ambalata detine o cota de piata de 22,9% din piata totala a branzeturilor. Din perspectiva volumelor vandute, branza topita ambalata are aproape o treime din incasarile pietei (28,53%). Comparativ cu piata cascavalului, caracterizata de o dispersie mult mai mare a producatorilor, piata branzei topite ambalate este puternic concentrata. Primii cinci producatori realizeaza aproximativ 98,9% din totalul produselor existente si dezvolta 99,1% din valorile pietei. Se poate spune ca pe acest segment al pietei nu este loc decat pentru Hochland, La Dorna, Apetito, Medve si President, celelalte marci disputandu-si 3,4% din piata volumica si 2,5% din cea valorica. Cele doua segmente au evolutii diferite si din punctul de vedere al dinamicii de dezvoltare. Daca branza topita ambalata a crescut in semestrul I 2007 cu 42,3% si 40,8%, volumic si valoric, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006, cresterile pentru branza topita vrac au fost mult mai mici. Anuntatorul Hochland Romania, cel mai mare producator de branzeturi de pe piata locala, este filiala locala a Hochland AG, companie germana cu importanta traditie si unul dintre cei mai mari producatori si prelucratori de branzeturi din Europa, cu sediul la Heimenkirch n Allgu. Hochland este unul dintre principalii jucatori europeni din industria branzeturilor, cu 11 fabrici deschise in Germania, Franta, Elvetia, Spania, Polonia, Rusia si Romania. Branza Hochland este vanduta in peste 50 de tari de pe toate cele cinci continente, numele sau fiind sinonim cu calitatea si permanenta inovatie de produse. Produsele Hochland sunt prezente in Romania inca din 1993, prin importurile efectuate de Whiteland Distribution. Succesul inregistrat pe piata romaneasca a dus, in anul 1998, la deschiderea unei filiale proprii in Romania si la achizitionarea fabricii de la Sighisoara, care a fost retehnologizata si specializata in productia de branza topita: triunghiuri, felii si bloc.