Analiza filierei

branzeturilor

Student: Mircescu Cristina-Andreea

 Cuprins:
Capitolul 1: Filiera branzeturilor

Capitolul 2: Caracteristicile filierei

2.1: Agricultura-Zootehnie

2.2: Colectarea branzeturilor

2.3: Procesarea branzeturilor

2.4: Comercializarea branzeturilor

2.5: Preturile branzeturilor

Capitolul 3: Cererea si consumul de branzeturi

3.1: Cererea de branzeturi

3.2: Consumul de branzeturi

3.3: Autoconsumul de branzeturi

1.Filiera Branzeturilor
Brnza este un produs lactat obinut prin coagularea laptelui anumitor
animale, mai des vaci, dar i capre, iac, oi i bivoli.

Pentru a se obine nchegarea laptelui, este folosit cheagul, dar unele

tipuri de brnz sunt nchegate cu acizi precum oet sau suc de lmie,
fie cu anumite specii de cynara.

Diferitele tipuri i variante de brnz sunt rezultatul unor tipuri

diferite de bacterii i mucegaiuri, niveluri diferite de grsime a laptelui,
ct i diferene n procesare.
Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri

n judeul Cluj i desfoara activitatea unul dintre cei mai vechi

productori de produse lactate din Romnia Napolact.
In 1998 fabrica din Cluj a ajuns s prelucreze, n medie, 180.000 de
tone pe zi.

Raraul

Brand-ul Raraul vine din inima Bucovinei, purtand o istorie de

peste 40 de ani in productia de branzeturi traditionale.
Branza proaspata de vaci Moldovita, branza telemea, branza de
burduf, cascavalul clasic sau afumat natural si untul de 85%
grasime sunt specialitatile care sigileaza in brand-ul Raraul

Hochland Romania

Produsele Hochland au intrat pe piata romaneasca in 1993, prin

intermediul companiei Whiteland.
Astazi, Hochland Romania este lider pe piata branzeturilor, fiind
marca numarul 1 in majoritatea categoriilor de brazeturi.
 2.Caracteristicile
filierei branzeturilor
2.1 Zootehnia :

n perioada 2011-2013, producia din sectorul zootehnic a ajuns la 25

de miliarde de lei, ceea ce nseamn 36,7% din valoarea total a
produciei agricole.

2.2 Colectarea branzeturilor:

Pe de o parte laptele ca materie prima, este un produs perisabil,

necesar colectat si transportat cu maxima atentie.

Pe de alta parte, productia de lapte este foarte fragmentata, pentru a

colecta cantitatea de lapte necesara la calitatea dorita, trebuie
acoperita o zona geografica mare, ceea ce atrage o provocare logistica
suplimentara.
2.3 Procesarea branzeturilor:
n funcie de natura laptelui folosit ca materie prim i de tehnologia aplicat se
pot obine numeroase sortimente de branzeturi

Dup felul laptelui: Dup procesul de fabricaie:

brnzeturi din lapte de oaie brnzeturi proaspete
brnzeturi din lapte de vac brnzeturi maturate
brnzeturi din lapte de bivoli brnzeturi n saramur
brnzeturi din lapte de capr brnzeturi cu past oprit

brnzeturi topite
Dup coninutul de grsime: brnzeturi frmntate
brnzeturi slabe
brnzeturi semigrase Dup adaosuri:
brnzeturi grase brnzeturi dulci
brnzeturi foarte grase brnzeturi cu condimente

Dup consistena pastei:

brnzeturi moi
brnzeturi semitari
brnzeturi tari
2.4 Comercializarea branzeturilor:
Romnia a importat 34.600 tone de brnzeturi n primele apte luni din
acest an, n cretere cu 30% fa de aceeai perioad din 2015, n timp
ce exporturile s-au majorat cu numai 8%, pn la 6.600 de tone, potrivit
balanei comerciale cu produse agricole n rile intra i
extracomunitare.

n perioada ianuarie - iulie 2016, valoarea importurilor de brnzeturi a

depit 93,7 milioane de euro, consemnnd o cretere cu 27% fa
aceeai perioad a anului trecut. Brnzeturile reprezint 2,7% din
punct de vedere valoric din totalul importurilor de produse
agroalimentare.

Pe de alt parte, n perioada menionat, Romnia a ncasat 21,5

milioane de euro din exportul acestor produse lactate, mai puin cu
7,3% comparativ cu perioada similar din 2015, dei cantitile
exportate au fost mai mari cu 500 de tone
 2.5 Preturile branzeturilor:
-Cascavalul raporteaza cele mai mari vanzari in volum si valoare, cu
12.122,5 tone si, respectiv, 307.885.100 lei, in perioada decembrie
2009 iulie 2010, la nivel de total retail.

- urmeaza branza topita, cu un volum de 4.951,8 tone si o valoare de

136.285.200 lei

- telemeaua, care desi inregistreaza un volum mai mare, de 5.852,0

tone, are o valoare per unitate mai mica, care face ca vanzarile in
volum sa fie de doar 100.441.900 lei.

- pe locul patru, in topul ierarhic bazat pe performantele

segmentelor in perioada decembrie 2009 iulie 2010, se gasesc
cremele de branza, cu un volum de 1.185,3 tone si o valoare de
32.331.500 lei.

- specialitatile de branza, care desi au crescut in ultimii ani, raman

o categorie de nisa, adresata consumatorilor cu bani si cultura
gastronomica. O dovedesc si datele de piata de la Nielsen, care
arata un volum de 207,9 tone si o valoare de 11.035.900 lei pentru
specialitati.
3: Cererea si consumul
de branzeturi:
Tradiionala telemea de oaie o gsim n mai toate pieele
agroalimentare din marile orae, de cele mai multe ori sub
denumirea de Telemea de Sibiu, indiferent c a fost produs n
Banat, n Ardeal sau n alte regiuni cu specific pentru creterea
ovinelor.
3.2 Consumul de branzeturi:

Consumul de lactate din retailul modern din Romnia este dominat, din
punctul de vedere al volumului (litri i kilograme) de categoriile lapte
(43%), iaurturi (24%) i brnzeturi (16%), conform datelor din 2013
furnizate de RetailZoom prin monitorizarea marilor reele de magazine:
Billa, Carrefour, Market, Cora, Metro, XXL Mega Discount, Mega Image
inclusiv Shop&Go, Penny, Profi (date citate de Revista Piaa)
3.3 Autoconsumul de branzeturi

Daca mai era nevoie de confirmari ca romanii iubesc branzeturile, acum

le avem: o incidenta de 94% in consum si o medie de trei produse din
aceasta categorie alese spre consum in mod frecvent - dupa cum arata
cel mai recent studiu realizat de o compani de cercetare .
Multumesc!!