Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cașcavalurilor
ORLENCO OLGA
DAMIR ANDREEA
GR. IMIA-211
Cașcavalurile, și mai ales,
brânzeturile maturate reprezintă
una dintre cele mai simple căi
de valorificare superioară a
laptelui.
Cașcavalul este una dintre cele mai
răspândite și consumate tipuri din
brânza, în special pe continentul
european. Începuturile sale se regăsesc
în sudul Italiei, în Sicilia, dar astăzi este
răspândit în Balcani, preponderent în
România, Bulgaria, Serbia, Ungaria,
Turcia, Grecia si Slovenia, dar și pe
întreg teritoriul continentului european.
La baza cașcavalul produs în prezent stă un tip de caș opărit, sărat și maturat, uneori afumat,
având culoare galbenă de diferite nuanțe și un conținut variabil de grăsimi. Variația în tipurile
existente oferă diverse posibilități în pregătirea bucatelor cu utilizarea cașcavalului, oferind
arome și gusturi cât mai variate.
Clasificarea brânzeturilor
se face după numeroase
criterii:
• tipul de lapte din care
se prepară și mamiferul
de la care provine,
• conținutul de grăsimi al
brânzei,
• consistența
sortimentelor,
• procesul de fabricație
• țara de origine.
Clasificarea
După tipuri de lapte folosite la • lapte de vacă
fbricare: • lapte de capră
• laptele de oaie
• laptele de bivoliță
În funcție de conținutul de • brânzeturi slabe (sub 20% grăsimi) – Cottage cheese, Ricotta, Urdă, Fromage
grăsimi: blanc, Havarti etc.
• brânzeturi semigrase (între 20% și 40% grăsimi) – Feta, Halloumi,
Mozzarella, Camembert, Telemea, Caș etc.
• brânzeturi grase (între 40% și 60% grăsimi) – Brie, Cheddar, Roquefort,
Gorgonzola, Taleggio, Brânza de burduf etc.
• brânzeturi foarte grase (peste 60% grăsimi) – un exemplu foarte cunoscut
este Mascarpone.