I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

50% grasime. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. cu min. branza Bucegi. cu min.). cu min. 45% grasime. • branzeturi I. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice . 2. Dalia.). cascavalul de Dobrogea.). Olanda. • branzeturi foarte grase. branza de burduf. Caracterizarea generala a produsului 1. branza telemea. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata). • branzeturi cu pasta tare (Svaiter. 20% grasime. branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie . continutul de grasime si consistenta pastei.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. cu min. cu min. • branzeturi framantate (branza de Moldova. branzeturi oparite. • branzeturi cu pasta semitare (trapist. • cascavaluri. Svaiter etc. cunoscute sub denumirea de cascaval. branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble. Penteleu. cu mai putin de 10% grasime. branzeturi din lapte de oaie (telemea. casul de Manastur). Camembert etc. cu minimum 60% grasime. 2 . branza Caraiman. Se poate face dupa: felul laptelui. • branzeturi trei sferturi grase.). • branzeturi topite.). Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci. • branzeturi grase. 40% grasime. trapist. • branzeturi slabe.II. Bran. 30% grasime. branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci. subgrupa cascavaluri. parmesan. Muresana. Pecorino romano etc. braza de burduf etc). cascaval afumat etc. Olanda etc. Cedar. • branzeturi semigrase. de vaca sau in amestec. de vaca sau in amestec. (cascaval de Dobrogea. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie.

Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. pentru obtinerea unei singure roti. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Dupa formarea coagulului. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca .fara cute sau goluri. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4. obtinandu-se cascavalul crud. Dupa terminarea zdrobirii. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. 3. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. unde se prelucreaza prin framantare si intindere.curate. de 1.uniforma in toata masa.fara pete sau crapaturi. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. temperatura. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute.8 si 5. Dupa sarare sau saramurare. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. Prepararea casului. unde raman 2-3 zile. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa.0. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. pentru depunere.dupa maturarea lui prealabila. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda .In ultima faza de prelucrare se adauga sare. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. 3 .pentru branzeturile din lapte de oaie. Dupa saramurare. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase.2-1. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana).alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului.Casul maturat se taie in felii. in special pentru branzeturile afumate . Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan.5 kg. cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata.

5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Raport Ca/P min 4.onctuoasa. se admit rare goluri alungite de formare si presare . laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. cu rare si mici ochiuri de fermentare. specit branzeturilor cu pasta oparita. Cele afumate prezinta un usor gust de fum . omogena. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime.se admite un gust usor picant. provenite din lapte de oaie .PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv.vaca sau lapte in amestec.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. Gust Placut.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). Cele afumate prezinta miros specific de fum. fara gust strain. lactoalbumina si lactoglobulina. compacta.Aspect in sectiune Pasta curata.fara urme de mucegai.la rupere se desface in fasii Miros Placut .fara miros strain.usor elastica. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica Kj/100g min Kcal/100 g min 45 57 23 3. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din 4 .5 1400 335 40 50 40 52 20 3 1200 300 315 1.

III. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa.lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Sub actiunea unor microorganisme specifice. E si K. Comparativ cu laptele. D. Prezentarea pietei produsului 1. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. predispune la anemii feriprive.lactica si alcoolica . In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. cholesterol. piridoxina. acidul pantotenic. dat fiind continutul sau crescut in sodium. lecitine. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. In ceea ce priveste continutul in calciu. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. astfel sunt vitamina A.process care sta la baza fabricarii chefirului. ciancobalamina. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. Aceasta particularitate le face usor digerabile. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Pe langa multiplele sale. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. in cazul unui consum unilateral. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. Lipidele laptelui. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. ceea ce. reprezentate prin grasimi neutre. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. si anume: este sarac in fier.Principalii producatori 5 . principalul sau glucid.

Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională. fabrica s-a dezvoltat progresiv. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. brânză topită. în ultimii ani. comercializate în magazine.Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. Compania Delaco este situata in Codlea. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. brânză proaspată. avand un system de deschidere modern. Fie că este vorba despre cremă de brânză. care. păstrând calitatea consacrată Hochland. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. DALIA. la 170 km nord fata de Bucuresti. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering. Acelaşi ambalaj practic. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. la cativa km de Brasov. 6 .cat si afumat. urdă proaspătă. RAMNIC. birourile.din seria branzeturilor maturate. În timp. în toate formele dorite. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. brânză de burduf şi smântână.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. aceeaşi savoare Hochland. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. DOBROGEA.000 litri de lapte. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. « easy open ». de ultimă generaţie. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. un rol important avându-l creditul bancar". conform standardelor europene impuse. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. Cascaval Bloc. au produs schimbări majore. depozitele de produse finite. BRADET. Nu a fost uitat parcul auto. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. ne-a spus Carmen Solomonescu. cu service propriu. este disponibil atat in varianta clasica . cu un număr de 4 angajaţi. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. "easy open". cu concepte de produse special create pentru clienţi. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional.. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. in centrul tarii.din punct de vedere al preţului. unt. caşcaval sau brânză feliată. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi.

acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. Bobalna). Serbia si Turcia. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. prin metoda de oparire a casului. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. Este un aliment natural si sanatos.C. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Cascavalul . Dorna Lactate. respectiv o crestere cu 48. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. Moeciu. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54.Bulgareste: Kashkaval. Din anul 2004. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. San Lacta Slobozia. Sarbeste: Kacikavalj.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. urmat la mica distanta de Friesland. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002.7% si 55. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Produs la inceput in Sicilia. avand sedii in Europa. unt si multe altele. Manastur). cu detineri de 53. Private Label. Bulgaria. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. comparativ cu semestrul I din 2006. Sacele. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Targu Mures.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. relansat recent pe piata. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Societatea are 16. respectiv DEL. lapte pentru cafea. delicioase specialitati de branza. cu productia de produse lactate proaspete. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. Asia. FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . deserturi pe baza de lapte.4% din cea valorica. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. telemea Huedin si branza proaspata de vaci.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. Olanda).4% din piata volumica si 61.Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. Lacto Solomonescu. Tarnita.Rucar.5% pe cele doua componente. Africa si America de Sud. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. cu o traditie de peste 85 ani.L. doua specialitati din branza (Nasal. cascaval (Dej. volumica si valorica. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. 7 . Primii 10 producatori de cascaval au 60.I. Teletext Slobozia si General Suhardo. Dalia. unul dintre cei mai mari producatori din Germania.

ideogramele si monogramele. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. cantitatea. Hochland şi Friesland. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.37 milioane lei. specifice fiind pictogramele. marca. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. si laptele. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora.24 milioane lei. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. rural • În primele opt luni ale acestui an. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. In schimb. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 8 . termenul de valabilitate. iar primii doi producători. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. etc. inregistrand vanzari de 425.Urban vs. Pe primul loc de situeaza iaurturile. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. locul de origine al produsului destinatar. Totodata pentru agentii economici. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. IV. numele producatorului. data fabricatiei. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. cu un avans de 50%. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. care a atins valoarea de 281. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. acoperă aproape 30% din volumul total. in crestere cu 36%. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. Exigente privind etichetarea produsului.

compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. sau ilustrat. Serbia. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. 6. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. la cativa km de Brasov. 3. Lapte UHT (integral. Ungaria. mai ales in Romania. litografiat.Denumirea sub care este vandut alimental lista indredientelor cantitatea ingredientelor specifice produsului cantitatea neta pentru produsele preambalate data durabilitatii minimale data limita de consum pentru alimentele perisabile conditii de depozitare sau de folosire numele si sediul producatorului. telemea de oaie) 3.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Creme de branza 5. Branzeturi maturate (cascaval. 5. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. 8. insemnand branza calare. 4. Branza topita 3. Grecia. Branzeturi (mozzarella. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. bleu) 2. Lapte pentru cafea 5. Numele italian al branzei era Caciocavallo. telemea de vaca. branza topita. Turcia. al ambalatorului. 2. Cascaval (sofia. de oaie) 2. felii de branza naturala) 4. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. rucar. camembert. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. 1 . Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. Telemea 9 . cascaval pane. Bulgaria. distribuitorului si importatorului 9. in centrul tarii. degresat si semidegresat) 4. Slovenia si Croatia. gravat. emmentaler. la 170 km nord fata de Bucuresti. Branza cu mucegai nobil (brie. In anul 2007. fiind originar din Sicillia. 7. respectiv Del. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. locul de origine sau de provenienta 10. Compania Delaco este situata in Codlea. dalia. afumat. 1.

cantitatii.9. proprietatilor.L . Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. Branzeturi rase 2.lapte de vaca pasteurizat . art.4.cheag 10 Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S.2. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide.1 art. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale.cheag . indentitatii. mentionarea aromatizantului adaugat 3. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. afumare) – in cazul branzeturilor aromatizate . Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. compozitiei. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”.1. sectiunea 5. Mirdatod Prod S. fermentate. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. sectiunea 3. (Cap.2. art. topite. durabilitatii. punctul 3) 5. 106/2002 1.6.10. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap.1) 3.lapte de vaca pasteurizat . aromatizate se precizeaza: – continutul de grasime raportat la substanta uscata – procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. art. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap. suficiente.R. maturate.2. art. punctul 1 si 2) 6. in privinta: – caracteristicilor alimentului si in special a naturii.R. topire.7) 4. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. sectiunea 4.3) 2. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie – atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda – sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap.C. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.L .

Delaco Produsul vine preambalat. a producatorului si locul unde se produce marfa. ambalajelor celor doua marci 1. Eticheta nu prezinta elemente grafice. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. conditiilor de pastrare. aceeasta fiind simpla 11 .. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis.sare Conditii de pastrare . Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. Analiza elementelor esteticii. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. culori ce sugereaza prospetimea si natura. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. Prezentarea caracteristicilor estetice A. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. a termenelor de valabilitate. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul.sare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. aceeasta fiind cilindrica. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. mediul de provenienta al cascavalului.

Ambalajul cascavalului Delaco. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. aceasta fiind dreptunghiulara. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. modul de ambalare fiind similar. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. iar cromatica este mai complexa. 2. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. Ca si cei de la Delaco. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit.Eticheta este formata din material celulozic. rosu si albastru.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. Ambalajul Delaco este destul de simplu. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Culorile sunt vii. lucru valabil pentru ambele produse VI. lucru pe care nu il face si Delaco . pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. B. si o imagine a cascavalului). albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci 12 . Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. culorarea dominanta fiind verde.

neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. Fisa individuala de analiza senzoriala 13 . Foarte placuta.Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard.slab pronuntat. dar placut Gust slab pronuntat. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. Specific. turtirea şi balonarea bucatilor. Consistenta onctuoasa. coaja fara crapaturi. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. placut. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. in secţiune. fara a prezenta nuante straine. pronuntata Caracterisitica. bine pronuntat.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. de formă alungită. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. insa prea pronuntata Caracteristica. foarte neplacut. Mărimea neuniformă a bucăţilor. Pasta cu crăpături. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă.

.... 14 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta.. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis... usor amarui.insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj.. De asemenea......motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune. placut.. Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata. fara a prezenta insa abateri majore de la standard..... usor elastica cu aspect placut. specifica sortimentului.. prezentandu-se ca o pasta fina.... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi...... Fisa individuala de analiza senzoriala Fisa individuala de analiza senzoriala....... cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita.. pronuntata Gustul acestuia este caracteristic.. Aceasta este 4 caracterisitica...... Consistenta acestuia este potrivita sortimentului. insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat. bine pronuntat... Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile. Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial..... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. fara a prezenta nuante straine.....Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului. .

.care si cremoasa tipica acestui confera produsului o calitate sortiment de cascaval superioara.insa nu foarte pronunta Gust placut fara arome ale unor substante straine Gust pronuntat. uniforma pe Culoare este placuta toata suprafata ochiului. Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala... toate acestea definid o forma regulata Consistenta este potrivita Prezinta o consisenta sortimentului....dand forma unei mase senzatia unui produs elastice sintetic. este caracteristica. placut...coaja nu si mat fara urme de substante este groasa si nu prezinta straine bombari. fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoare potrivita.. nefiind excesiva Are o aroma placuta.... arome sintetice aroma este slab Gust slab pronuntat... aspectul forma regulata.. fiind curat si mat fara neprezentand urme de substante crapaturi sau aspecte straine de coaja groasa Consistenta Acest tip de cascaval cascavalului este are un pronuntat oarecum sintetica. caracteristica sortimentului... uniforma pe toata suprafata Culoarea se incradreaza intre acestuia galben pai si auriu........ Este specific sortimentului Consistenta Consistenta 2 2 3 3 Culoare Culoare Aroma 2 2 2 2 2 4 Aroma Gust Gust 2 4 4 3 5 7 .... fiind o deformari. sintecic. nu este usor amarui specifica produsului Gust astringent . aspectul fiind curat curat... sfaramicioasa gabluie.... de un galben acestuia pai spre galben Aroma nuanta ce se intens.. pronuntata.. prin metoda scarii de punctaj prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Denumirea produsului Caracteristici Caracteristici senzoriale senzoriale Aspect si forma Aspect si forma Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Hochland Cascaval Hochland Observatii Observatii Forma corespunde Forma corespunde standardelor intocmai precizarilor neprezentand din stadard.. insa incadreaza in foarte pronuntata standard datorita adaosului de Desi aspectul incanta..usor amarui.... Fisa individuala de analiza senzoriala. are aspect deformari. nu prezinta caracteristici straine.. total nespecific clasei de care apartine 15 Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Delaco Cascaval Delaco Observatii Observatii Forma corespunde Nu s-au constat modificari in standardelor neprezentand forma acestuia. caracter prezentandu-se sub cauciucos. asa cum este soecific produsului Aroma placuta. usor elastica .. fara crapaturi. gabluie. masa fiind fina onctuoasa.... Pasta nu este Culoare potrivita...... pronuntata..Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului.

............ Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3.Semnatura degustatorului... Iliescu Gabriel 2................. 16 ......... Ioan Diana 3...........33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura...............66 1.......... Numele si prenumele Examinatorilor 1.........33 4.......... Ionasc Claudia ......66 2 2....

.......... Ionasc Claudia VII............33 Punctaj mediu total al produsului: 18............ Ioan Diana 6...33 3 2 3.33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura..... Iliescu Gabriel 5...Concluzii 17 .. Numele si prenumele Examinatorilor 4.66 6..Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3.....

Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. usor amarui.mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate . bine pronuntat. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse. In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. placut. 18 .s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. In urma acestei centralizari. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente.33 .In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18.

hochland. Alexandrina Sarbu. www.com 6.Hotarâre Nr. Rodica Pamfilie. Luminita Neacsu. In conconcluzie . Mirela Antonescu.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. 4. Roxana Procopie. usor elastica cu aspect placut.www. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. prezentandu-se ca o pasta fina. Din acest punct de vedere. www.frieslandfood. Bibliografie 1. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. editura Economica.Merceologie alimentara. 2001 3. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial.Marfurile alimentare in comertul international. Luminita Voicu. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. 2001 2.ro 19 . Dumitru Dima.ro 7.delaco. editura Independenta Economica.