I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

Olanda. trapist. continutul de grasime si consistenta pastei. • branzeturi cu pasta semitare (trapist. cu mai putin de 10% grasime. Caracterizarea generala a produsului 1. • branzeturi slabe. cascavalul de Dobrogea. Camembert etc. Cedar. Muresana. cunoscute sub denumirea de cascaval. branzeturi oparite. branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie . CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. • cascavaluri. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata). branza Caraiman. branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble.). Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci. braza de burduf etc). de vaca sau in amestec. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci. • branzeturi trei sferturi grase. Bran. de vaca sau in amestec. cu min. cu min. branza Bucegi.). 40% grasime. casul de Manastur). branza telemea.). Penteleu. 2 .). (cascaval de Dobrogea. subgrupa cascavaluri. cascaval afumat etc. cu min. 30% grasime. • branzeturi grase. cu min. Olanda etc. 50% grasime. • branzeturi semigrase. branza de burduf. cu min. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. • branzeturi cu pasta tare (Svaiter. Pecorino romano etc. cu minimum 60% grasime. 20% grasime. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice .).ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. Se poate face dupa: felul laptelui. Dalia.II. • branzeturi topite. • branzeturi foarte grase. • branzeturi framantate (branza de Moldova. 45% grasime. Svaiter etc. • branzeturi I. parmesan. 2. branzeturi din lapte de oaie (telemea.

Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare.curate.Casul maturat se taie in felii. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta.0. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. 3 . Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei.fara cute sau goluri. unde raman 2-3 zile. Dupa saramurare. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. temperatura.2-1. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. de 1. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga.uniforma in toata masa. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. Prepararea casului.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. in special pentru branzeturile afumate . Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. timp in care se intorc de pe o parte pe alta.5 kg. obtinandu-se cascavalul crud.8 si 5. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. pentru obtinerea unei singure roti. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. 3.pentru branzeturile din lapte de oaie.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . Dupa terminarea zdrobirii. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor.dupa maturarea lui prealabila. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. pentru depunere. Dupa formarea coagulului. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. Dupa sarare sau saramurare. cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata.fara pete sau crapaturi.

laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv. Cele afumate prezinta miros specific de fum.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita.5 1400 335 40 50 40 52 20 3 1200 300 315 1. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica Kj/100g min Kcal/100 g min 45 57 23 3. Cele afumate prezinta un usor gust de fum .Aspect in sectiune Pasta curata. specit branzeturilor cu pasta oparita. cu rare si mici ochiuri de fermentare.vaca sau lapte in amestec. compacta.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Raport Ca/P min 4. Gust Placut.se admite un gust usor picant.onctuoasa.la rupere se desface in fasii Miros Placut . Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din 4 . Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina.fara miros strain. omogena. lactoalbumina si lactoglobulina.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. se admit rare goluri alungite de formare si presare .usor elastica. provenite din lapte de oaie . fara gust strain.fara urme de mucegai. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare).

care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. predispune la anemii feriprive. Comparativ cu laptele. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. acidul pantotenic. D. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. si anume: este sarac in fier.process care sta la baza fabricarii chefirului. reprezentate prin grasimi neutre.lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. Pe langa multiplele sale. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. ciancobalamina. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). cholesterol. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. astfel sunt vitamina A. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. lecitine. E si K. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. ceea ce. in cazul unui consum unilateral. Prezentarea pietei produsului 1. dat fiind continutul sau crescut in sodium. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului.lactica si alcoolica . Lipidele laptelui.Principalii producatori 5 . intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. piridoxina. Sub actiunea unor microorganisme specifice. Aceasta particularitate le face usor digerabile. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. principalul sau glucid. In ceea ce priveste continutul in calciu. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. III.

acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor.Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. unt.. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. cu service propriu. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. cu un număr de 4 angajaţi. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. depozitele de produse finite. « easy open ». DALIA. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. "easy open". păstrând calitatea consacrată Hochland. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. comercializate în magazine. caşcaval sau brânză feliată. brânză proaspată.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g .cat si afumat. DOBROGEA. în ultimii ani. Cascaval Bloc. aceeaşi savoare Hochland. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. În timp. urdă proaspătă. Fie că este vorba despre cremă de brânză. in centrul tarii. conform standardelor europene impuse. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. cu concepte de produse special create pentru clienţi. la cativa km de Brasov. Nu a fost uitat parcul auto. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering.000 litri de lapte. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. de ultimă generaţie. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. 6 . în toate formele dorite. avand un system de deschidere modern. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. brânză de burduf şi smântână. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. care. un rol important avându-l creditul bancar". precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. brânză topită. au produs schimbări majore. Acelaşi ambalaj practic.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland.din seria branzeturilor maturate. RAMNIC. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională. la 170 km nord fata de Bucuresti. BRADET. ne-a spus Carmen Solomonescu. Compania Delaco este situata in Codlea. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. este disponibil atat in varianta clasica . fabrica s-a dezvoltat progresiv. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural.din punct de vedere al preţului. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. birourile.

atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. Bulgaria. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. respectiv DEL. cu o traditie de peste 85 ani. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. Daca ne raportam la brandurile de cascaval.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002.Bulgareste: Kashkaval. Sacele. doua specialitati din branza (Nasal. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. cascaval (Dej. cu detineri de 53. unul dintre cei mai mari producatori din Germania. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. comparativ cu semestrul I din 2006. Private Label. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. Dalia.5% pe cele doua componente. relansat recent pe piata. Produs la inceput in Sicilia. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. unt si multe altele. delicioase specialitati de branza. respectiv o crestere cu 48. cu productia de produse lactate proaspete.L.Rucar. Lacto Solomonescu. prin metoda de oparire a casului. Sarbeste: Kacikavalj.4% din cea valorica. Targu Mures. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. Teletext Slobozia si General Suhardo. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Olanda). telemea Huedin si branza proaspata de vaci. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. Este un aliment natural si sanatos.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. Asia. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. Din anul 2004. Primii 10 producatori de cascaval au 60. Dorna Lactate. deserturi pe baza de lapte. Societatea are 16.C. volumica si valorica. urmat la mica distanta de Friesland. FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. avand sedii in Europa.7% si 55. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. Cascavalul .4% din piata volumica si 61. Bobalna). firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Tarnita. lapte pentru cafea. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. San Lacta Slobozia.Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. Serbia si Turcia. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. Manastur). 7 .una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. Moeciu. Africa si America de Sud.I.

Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. ideogramele si monogramele. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. In schimb.37 milioane lei. rural • În primele opt luni ale acestui an. si laptele. acoperă aproape 30% din volumul total. termenul de valabilitate. Totodata pentru agentii economici. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. Hochland şi Friesland. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro).Urban vs. inregistrand vanzari de 425. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. in crestere cu 36%. Pe primul loc de situeaza iaurturile. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. iar primii doi producători. data fabricatiei. care a atins valoarea de 281. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. marca. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. Exigente privind etichetarea produsului. numele producatorului. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. cantitatea. etc.24 milioane lei. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. IV. locul de origine al produsului destinatar. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. specifice fiind pictogramele. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 8 . cu un avans de 50%.

dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. in centrul tarii. distribuitorului si importatorului 9. locul de origine sau de provenienta 10. Branza cu mucegai nobil (brie. In anul 2007. Turcia. degresat si semidegresat) 4. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. Slovenia si Croatia. respectiv Del. la 170 km nord fata de Bucuresti. Compania Delaco este situata in Codlea. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. Lapte pentru cafea 5. de oaie) 2. Cascaval (sofia. 1. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie.Denumirea sub care este vandut alimental lista indredientelor cantitatea ingredientelor specifice produsului cantitatea neta pentru produsele preambalate data durabilitatii minimale data limita de consum pentru alimentele perisabile conditii de depozitare sau de folosire numele si sediul producatorului. bleu) 2.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Branzeturi (mozzarella. fiind originar din Sicillia. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. rucar. felii de branza naturala) 4. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. telemea de vaca. 8. emmentaler. cascaval pane. Grecia. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. telemea de oaie) 3. litografiat. 4. mai ales in Romania. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. 7. Bulgaria. 2. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Creme de branza 5. Serbia. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Ungaria. sau ilustrat. branza topita. 6. insemnand branza calare. Branza topita 3. Telemea 9 . Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. la cativa km de Brasov. Lapte UHT (integral. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. 3. Branzeturi maturate (cascaval. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. 1 . gravat. al ambalatorului. afumat. dalia. 5. camembert.

art. maturate. 106/2002 1.1 art.2. sectiunea 5. topite.C. cantitatii. suficiente. sectiunea 3.6. art. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie – atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda – sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap. in privinta: – caracteristicilor alimentului si in special a naturii. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. fermentate. Branzeturi rase 2. indentitatii.lapte de vaca pasteurizat . sectiunea 4. compozitiei. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor.7) 4. proprietatilor.L .R. punctul 3) 5.R. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. aromatizate se precizeaza: – continutul de grasime raportat la substanta uscata – procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. durabilitatii.3) 2. topire. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete.2. afumare) – in cazul branzeturilor aromatizate .2.1) 3.10. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. mentionarea aromatizantului adaugat 3.lapte de vaca pasteurizat . “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap.L . art. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. punctul 1 si 2) 6. art.1.cheag 10 Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S. Mirdatod Prod S.cheag . (Cap.9. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S.4.

conditiilor de pastrare. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale.. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul.sare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. mediul de provenienta al cascavalului. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . a producatorului si locul unde se produce marfa. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. a termenelor de valabilitate. aceeasta fiind cilindrica.sare Conditii de pastrare . Prezentarea caracteristicilor estetice A. ambalajelor celor doua marci 1. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare. Delaco Produsul vine preambalat. culori ce sugereaza prospetimea si natura. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. Eticheta nu prezinta elemente grafice. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. Analiza elementelor esteticii. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. aceeasta fiind simpla 11 .

Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor.Eticheta este formata din material celulozic. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. culorarea dominanta fiind verde. Ambalajul Delaco este destul de simplu. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. aceasta fiind dreptunghiulara. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. Culorile sunt vii. Ca si cei de la Delaco. lucru pe care nu il face si Delaco . Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. iar cromatica este mai complexa. si o imagine a cascavalului). litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. rosu si albastru. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci 12 . rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. Ambalajul cascavalului Delaco. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. 2. modul de ambalare fiind similar. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. B. lucru valabil pentru ambele produse VI. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului.

coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. foarte neplacut. placut. Pasta cu crăpături. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte.slab pronuntat. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. pronuntata Caracterisitica. fara a prezenta nuante straine.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. bine pronuntat. in secţiune. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. insa prea pronuntata Caracteristica. Specific. Mărimea neuniformă a bucăţilor.Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. Foarte placuta. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. Consistenta onctuoasa. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. dar placut Gust slab pronuntat. turtirea şi balonarea bucatilor. de formă alungită. coaja fara crapaturi. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. Fisa individuala de analiza senzoriala 13 . usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag.

...... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata...... insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat............ fara a prezenta nuante straine... specifica sortimentului. bine pronuntat. Fisa individuala de analiza senzoriala Fisa individuala de analiza senzoriala. prezentandu-se ca o pasta fina. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile.. 14 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta. De asemenea... Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj. usor elastica cu aspect placut.. pronuntata Gustul acestuia este caracteristic.. Aceasta este 4 caracterisitica.. placut......... fara a prezenta insa abateri majore de la standard..... .... Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului.Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului. cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita..motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi. usor amarui...

toate acestea definid o forma regulata Consistenta este potrivita Prezinta o consisenta sortimentului. Pasta nu este Culoare potrivita.. Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala.. gabluie... masa fiind fina onctuoasa.. insa incadreaza in foarte pronuntata standard datorita adaosului de Desi aspectul incanta.. Este specific sortimentului Consistenta Consistenta 2 2 3 3 Culoare Culoare Aroma 2 2 2 2 2 4 Aroma Gust Gust 2 4 4 3 5 7 ... de un galben acestuia pai spre galben Aroma nuanta ce se intens. fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoare potrivita. total nespecific clasei de care apartine 15 Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Delaco Cascaval Delaco Observatii Observatii Forma corespunde Nu s-au constat modificari in standardelor neprezentand forma acestuia...... caracteristica sortimentului..dand forma unei mase senzatia unui produs elastice sintetic.coaja nu si mat fara urme de substante este groasa si nu prezinta straine bombari... aspectul forma regulata... fiind o deformari.. placut.. pronuntata.. pronuntata. nefiind excesiva Are o aroma placuta. este caracteristica. sfaramicioasa gabluie... usor elastica .. nu este usor amarui specifica produsului Gust astringent .. fiind curat si mat fara neprezentand urme de substante crapaturi sau aspecte straine de coaja groasa Consistenta Acest tip de cascaval cascavalului este are un pronuntat oarecum sintetica.. asa cum este soecific produsului Aroma placuta... fara crapaturi.. uniforma pe toata suprafata Culoarea se incradreaza intre acestuia galben pai si auriu. caracter prezentandu-se sub cauciucos.. uniforma pe Culoare este placuta toata suprafata ochiului......insa nu foarte pronunta Gust placut fara arome ale unor substante straine Gust pronuntat.... aspectul fiind curat curat..... prin metoda scarii de punctaj prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Denumirea produsului Caracteristici Caracteristici senzoriale senzoriale Aspect si forma Aspect si forma Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Hochland Cascaval Hochland Observatii Observatii Forma corespunde Forma corespunde standardelor intocmai precizarilor neprezentand din stadard. arome sintetice aroma este slab Gust slab pronuntat.usor amarui..Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului... nu prezinta caracteristici straine... sintecic. are aspect deformari.care si cremoasa tipica acestui confera produsului o calitate sortiment de cascaval superioara.. Fisa individuala de analiza senzoriala...

....................Semnatura degustatorului..33 4...........................................66 1..... Numele si prenumele Examinatorilor 1.66 2 2......... Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3..........33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura..... 16 ...... Ioan Diana 3. Iliescu Gabriel 2... Ionasc Claudia ..

.33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura........33 Punctaj mediu total al produsului: 18.....Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3...Concluzii 17 ..... Iliescu Gabriel 5.... Ioan Diana 6..33 3 2 3......66 6................. Numele si prenumele Examinatorilor 4.. Ionasc Claudia VII...

mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. usor amarui. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun. bine pronuntat. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. 18 . insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I.33 . In urma acestei centralizari. placut. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate . prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului.

Rodica Pamfilie.hochland. editura Economica. Luminita Neacsu.ro 7. Luminita Voicu. Roxana Procopie. usor elastica cu aspect placut. Mirela Antonescu.A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului.www. 2001 2.Hotarâre Nr.delaco. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. Bibliografie 1.frieslandfood. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. Alexandrina Sarbu. www.ro 19 .com 6. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. 2001 3. Din acest punct de vedere. www. 4.Merceologie alimentara.Marfurile alimentare in comertul international. Dumitru Dima. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. prezentandu-se ca o pasta fina. In conconcluzie . editura Independenta Economica.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5.