I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

50% grasime. Olanda. • branzeturi I. cu min.). cu min. cu min. Muresana. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble. (cascaval de Dobrogea. Caracterizarea generala a produsului 1. • branzeturi framantate (branza de Moldova. Svaiter etc. cascavalul de Dobrogea. • cascavaluri. branza Bucegi. • branzeturi semigrase. • branzeturi cu pasta semitare (trapist.). subgrupa cascavaluri. 40% grasime. Dalia. trapist. cu min. • branzeturi grase. casul de Manastur). Cedar. 2 .ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. • branzeturi slabe. cunoscute sub denumirea de cascaval. cu mai putin de 10% grasime.). cu min.). branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie .). continutul de grasime si consistenta pastei. 20% grasime. de vaca sau in amestec. • branzeturi foarte grase. cu minimum 60% grasime. branza de burduf. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. Camembert etc. Penteleu. • branzeturi topite. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata). braza de burduf etc). de vaca sau in amestec. • branzeturi trei sferturi grase. 45% grasime. Se poate face dupa: felul laptelui. Pecorino romano etc. Olanda etc.II. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice . Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci. cascaval afumat etc. branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. Bran. branzeturi din lapte de oaie (telemea. branza Caraiman. 30% grasime. 2. parmesan. branzeturi oparite. branza telemea. • branzeturi cu pasta tare (Svaiter.

Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. Prepararea casului. unde raman 2-3 zile. timp in care se intorc de pe o parte pe alta.0. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. pentru depunere. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. Dupa saramurare. 3 .fara pete sau crapaturi. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. 3. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. de 1. temperatura. Dupa formarea coagulului.curate. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. Dupa sarare sau saramurare. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare.fara cute sau goluri.Casul maturat se taie in felii. pentru obtinerea unei singure roti.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . coagulul se lasa in repaus 5-10 minute.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme.pentru branzeturile din lapte de oaie.uniforma in toata masa. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . Pasta astfel pregatita se trece pe o masa. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. obtinandu-se cascavalul crud. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata. Dupa terminarea zdrobirii. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici.dupa maturarea lui prealabila.2-1. in special pentru branzeturile afumate . Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4.5 kg.In ultima faza de prelucrare se adauga sare.8 si 5.

Cele afumate prezinta un usor gust de fum . lactoalbumina si lactoglobulina. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). fara gust strain. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica Kj/100g min Kcal/100 g min 45 57 23 3. Cele afumate prezinta miros specific de fum. omogena. cu rare si mici ochiuri de fermentare.vaca sau lapte in amestec. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime. compacta.usor elastica. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din 4 .incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina.la rupere se desface in fasii Miros Placut .Aspect in sectiune Pasta curata.se admite un gust usor picant.fara miros strain. specit branzeturilor cu pasta oparita.onctuoasa.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Raport Ca/P min 4. provenite din lapte de oaie . se admit rare goluri alungite de formare si presare . Gust Placut.fara urme de mucegai.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3.5 1400 335 40 50 40 52 20 3 1200 300 315 1.

vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate.lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Prezentarea pietei produsului 1. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. reprezentate prin grasimi neutre. predispune la anemii feriprive. piridoxina. ceea ce. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . Lipidele laptelui. si anume: este sarac in fier. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism.Principalii producatori 5 . Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. ciancobalamina. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. principalul sau glucid. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. dat fiind continutul sau crescut in sodium. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. in cazul unui consum unilateral. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. D. Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. Sub actiunea unor microorganisme specifice. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. astfel sunt vitamina A. III. E si K. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. Comparativ cu laptele.process care sta la baza fabricarii chefirului. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. lecitine. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. cholesterol. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. acidul pantotenic. Aceasta particularitate le face usor digerabile. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Pe langa multiplele sale. In ceea ce priveste continutul in calciu. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate.lactica si alcoolica .

avand un system de deschidere modern. care. unt. au produs schimbări majore. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională.din punct de vedere al preţului. fabrica s-a dezvoltat progresiv. sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. la cativa km de Brasov. cu un număr de 4 angajaţi. DALIA. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. urdă proaspătă. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992.cat si afumat. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. depozitele de produse finite. birourile. în toate formele dorite.000 litri de lapte.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. este disponibil atat in varianta clasica . care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. în ultimii ani. Compania Delaco este situata in Codlea. comercializate în magazine. un rol important avându-l creditul bancar". desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. director adjunct al SC Lacto Solomonescu.. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. cu concepte de produse special create pentru clienţi.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. caşcaval sau brânză feliată. Cascaval Bloc.Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. BRADET. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. conform standardelor europene impuse. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. aceeaşi savoare Hochland. de ultimă generaţie. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. Fie că este vorba despre cremă de brânză. DOBROGEA. brânză proaspată. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. cu service propriu. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. Acelaşi ambalaj practic. in centrul tarii. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. brânză de burduf şi smântână. RAMNIC. la 170 km nord fata de Bucuresti. Nu a fost uitat parcul auto. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi.din seria branzeturilor maturate. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. ne-a spus Carmen Solomonescu. În timp. « easy open ». precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. brânză topită. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. "easy open". 6 . păstrând calitatea consacrată Hochland.

delicioase specialitati de branza. relansat recent pe piata. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. unul dintre cei mai mari producatori din Germania. Moeciu. cascaval (Dej. cu o traditie de peste 85 ani. lapte pentru cafea. Sarbeste: Kacikavalj. Este un aliment natural si sanatos. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. avand sedii in Europa. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. deserturi pe baza de lapte. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. Sacele. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Serbia si Turcia. Bulgaria. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. unt si multe altele.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. respectiv DEL. Societatea are 16. 7 .7% si 55.Bulgareste: Kashkaval. Cascavalul . doua specialitati din branza (Nasal.4% din piata volumica si 61. prin metoda de oparire a casului. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Dorna Lactate. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. Asia. cu detineri de 53.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. Manastur). In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. San Lacta Slobozia.4% din cea valorica. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. Lacto Solomonescu. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie.L.Rucar. Private Label. Tarnita. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. Targu Mures. cu productia de produse lactate proaspete. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. Dalia. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Produs la inceput in Sicilia.I. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. Olanda). acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. volumica si valorica. comparativ cu semestrul I din 2006.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. respectiv o crestere cu 48.5% pe cele doua componente. Teletext Slobozia si General Suhardo.Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati.C. Africa si America de Sud. urmat la mica distanta de Friesland. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. Bobalna). Din anul 2004. Primii 10 producatori de cascaval au 60.

37 milioane lei. Pe primul loc de situeaza iaurturile. locul de origine al produsului destinatar. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. cantitatea. iar primii doi producători.24 milioane lei. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. care a atins valoarea de 281. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In schimb. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. in crestere cu 36%. si laptele. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. acoperă aproape 30% din volumul total. inregistrand vanzari de 425. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. etc. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. ideogramele si monogramele. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. data fabricatiei. marca. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. numele producatorului. termenul de valabilitate. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. Exigente privind etichetarea produsului.Urban vs. Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. cu un avans de 50%. specifice fiind pictogramele. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 8 . Totodata pentru agentii economici. Hochland şi Friesland. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. IV. rural • În primele opt luni ale acestui an.

rucar. la cativa km de Brasov. 6. Numele italian al branzei era Caciocavallo. telemea de oaie) 3. sau ilustrat. Grecia. 1. telemea de vaca. locul de origine sau de provenienta 10. Lapte pentru cafea 5. mai ales in Romania. Bulgaria. Branzeturi maturate (cascaval. Turcia. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Branza cu mucegai nobil (brie. Creme de branza 5. Telemea 9 . Compania Delaco este situata in Codlea. fiind originar din Sicillia. 3. al ambalatorului. degresat si semidegresat) 4. Branza topita 3. 8. afumat. camembert. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. 1 .Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. cascaval pane. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. branza topita. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. Cascaval (sofia. In anul 2007. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. Lapte UHT (integral. de oaie) 2. 2. Serbia. 7. la 170 km nord fata de Bucuresti. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. bleu) 2.Denumirea sub care este vandut alimental lista indredientelor cantitatea ingredientelor specifice produsului cantitatea neta pentru produsele preambalate data durabilitatii minimale data limita de consum pentru alimentele perisabile conditii de depozitare sau de folosire numele si sediul producatorului. Branzeturi (mozzarella. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. Slovenia si Croatia. emmentaler. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. 5. respectiv Del. insemnand branza calare. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. in centrul tarii. Ungaria. distribuitorului si importatorului 9. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. felii de branza naturala) 4. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. gravat. 4. dalia. litografiat.

7) 4. art.1 art. sectiunea 4.R. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. aromatizate se precizeaza: – continutul de grasime raportat la substanta uscata – procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.R. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”. art. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie.C. compozitiei. durabilitatii. afumare) – in cazul branzeturilor aromatizate . mentionarea aromatizantului adaugat 3. sectiunea 3. punctul 3) 5.cheag .L . topite. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie – atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda – sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap. in privinta: – caracteristicilor alimentului si in special a naturii. fermentate. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor.2.6. Mirdatod Prod S. 106/2002 1.10.2. (Cap.2.cheag 10 Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S. Branzeturi rase 2.1. sectiunea 5. proprietatilor. art. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap.lapte de vaca pasteurizat .1) 3.3) 2. maturate.4. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap. suficiente. cantitatii. art. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. indentitatii. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare. punctul 1 si 2) 6. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr.lapte de vaca pasteurizat .9.L . Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale. topire.

Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. ambalajelor celor doua marci 1. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. aceeasta fiind cilindrica. Analiza elementelor esteticii. aceeasta fiind simpla 11 . special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Prezentarea caracteristicilor estetice A. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. a termenelor de valabilitate.sare Conditii de pastrare . conditiilor de pastrare. Eticheta nu prezinta elemente grafice.sare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora.. mediul de provenienta al cascavalului. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . Delaco Produsul vine preambalat. culori ce sugereaza prospetimea si natura. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare. a producatorului si locul unde se produce marfa.

albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. aceasta fiind dreptunghiulara. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. Ambalajul cascavalului Delaco. 2. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. lucru valabil pentru ambele produse VI.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. B. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. rosu si albastru. si o imagine a cascavalului). Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. Culorile sunt vii. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci 12 . Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. modul de ambalare fiind similar. Ca si cei de la Delaco. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. lucru pe care nu il face si Delaco .Eticheta este formata din material celulozic. Ambalajul Delaco este destul de simplu. culorarea dominanta fiind verde. iar cromatica este mai complexa.

dar placut Gust slab pronuntat. fara a prezenta nuante straine. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. de formă alungită. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. pronuntata Caracterisitica. Fisa individuala de analiza senzoriala 13 . turtirea şi balonarea bucatilor. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. insa prea pronuntata Caracteristica. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. foarte neplacut. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică.Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. bine pronuntat. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. placut. Foarte placuta. in secţiune. Specific. Consistenta onctuoasa. Mărimea neuniformă a bucăţilor.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. Pasta cu crăpături. coaja fara crapaturi.slab pronuntat. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate.

. pronuntata Gustul acestuia este caracteristic.. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis....... . Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial..... Fisa individuala de analiza senzoriala Fisa individuala de analiza senzoriala....Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului... placut. Aceasta este 4 caracterisitica... usor elastica cu aspect placut..... cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile.. 14 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta..... specifica sortimentului......... onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. usor amarui...insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj. insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi. bine pronuntat.. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului. fara a prezenta insa abateri majore de la standard. Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata.. prezentandu-se ca o pasta fina... De asemenea.motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune....... fara a prezenta nuante straine...

.coaja nu si mat fara urme de substante este groasa si nu prezinta straine bombari.usor amarui. nu prezinta caracteristici straine. caracteristica sortimentului. prin metoda scarii de punctaj prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Denumirea produsului Caracteristici Caracteristici senzoriale senzoriale Aspect si forma Aspect si forma Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Hochland Cascaval Hochland Observatii Observatii Forma corespunde Forma corespunde standardelor intocmai precizarilor neprezentand din stadard.. placut..... insa incadreaza in foarte pronuntata standard datorita adaosului de Desi aspectul incanta... nu este usor amarui specifica produsului Gust astringent . gabluie.insa nu foarte pronunta Gust placut fara arome ale unor substante straine Gust pronuntat. sintecic. caracter prezentandu-se sub cauciucos... Este specific sortimentului Consistenta Consistenta 2 2 3 3 Culoare Culoare Aroma 2 2 2 2 2 4 Aroma Gust Gust 2 4 4 3 5 7 .... arome sintetice aroma este slab Gust slab pronuntat..dand forma unei mase senzatia unui produs elastice sintetic.... fiind curat si mat fara neprezentand urme de substante crapaturi sau aspecte straine de coaja groasa Consistenta Acest tip de cascaval cascavalului este are un pronuntat oarecum sintetica. Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala.. fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoare potrivita. toate acestea definid o forma regulata Consistenta este potrivita Prezinta o consisenta sortimentului. Pasta nu este Culoare potrivita. uniforma pe toata suprafata Culoarea se incradreaza intre acestuia galben pai si auriu..... total nespecific clasei de care apartine 15 Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Delaco Cascaval Delaco Observatii Observatii Forma corespunde Nu s-au constat modificari in standardelor neprezentand forma acestuia.. aspectul fiind curat curat. de un galben acestuia pai spre galben Aroma nuanta ce se intens.. asa cum este soecific produsului Aroma placuta... Fisa individuala de analiza senzoriala. pronuntata...care si cremoasa tipica acestui confera produsului o calitate sortiment de cascaval superioara.Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului... masa fiind fina onctuoasa... uniforma pe Culoare este placuta toata suprafata ochiului.... usor elastica . pronuntata.. fara crapaturi.. nefiind excesiva Are o aroma placuta. este caracteristica.. fiind o deformari......... are aspect deformari. aspectul forma regulata. sfaramicioasa gabluie.....

.............. Numele si prenumele Examinatorilor 1....33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.........66 2 2........ Iliescu Gabriel 2.... Ioan Diana 3. Ionasc Claudia .........Semnatura degustatorului. 16 ... Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3.............66 1....33 4.....................................

.66 6............33 3 2 3....33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura..Concluzii 17 . Numele si prenumele Examinatorilor 4.....33 Punctaj mediu total al produsului: 18.......... Ioan Diana 6........ Ionasc Claudia VII......Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3.. Iliescu Gabriel 5.....

fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. usor amarui. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente.33 . prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun.In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului. bine pronuntat. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. In urma acestei centralizari. placut. 18 . Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate .

Rodica Pamfilie. In conconcluzie .frieslandfood.hochland.www. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva. www. Roxana Procopie. Alexandrina Sarbu.ro 7.com 6. editura Independenta Economica.ro 19 .Marfurile alimentare in comertul international. Mirela Antonescu. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. editura Economica. Din acest punct de vedere. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.Hotarâre Nr. Luminita Voicu. usor elastica cu aspect placut. 2001 3.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. 2001 2. Luminita Neacsu. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului.Merceologie alimentara. Bibliografie 1. prezentandu-se ca o pasta fina. 4.delaco.A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului. Dumitru Dima. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful