I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

30% grasime. branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble. de vaca sau in amestec. • branzeturi grase. Penteleu. (cascaval de Dobrogea. Olanda etc. cu min. 45% grasime. de vaca sau in amestec. 50% grasime. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice . 20% grasime. • branzeturi topite. branza Bucegi.). trapist. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci. branza telemea. cu min. 40% grasime. • branzeturi cu pasta semitare (trapist. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate. branza de burduf.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. • branzeturi semigrase. branza Caraiman. • branzeturi cu pasta tare (Svaiter. Caracterizarea generala a produsului 1. Camembert etc. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci. • branzeturi framantate (branza de Moldova. cu min. cu min.). cu mai putin de 10% grasime. parmesan. branzeturi oparite. • branzeturi trei sferturi grase.). casul de Manastur). Dalia. cu min. Svaiter etc. subgrupa cascavaluri. Bran. Cedar.). • branzeturi I. cu minimum 60% grasime.II. branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. cascaval afumat etc.). Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata). • cascavaluri. branzeturi din lapte de oaie (telemea. 2 . • branzeturi slabe. Pecorino romano etc. braza de burduf etc). cascavalul de Dobrogea. 2. continutul de grasime si consistenta pastei. • branzeturi foarte grase. Muresana. branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie . cunoscute sub denumirea de cascaval. Olanda. Se poate face dupa: felul laptelui.

Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei.dupa maturarea lui prealabila. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului. Dupa sarare sau saramurare. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. 3 .5 kg. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor.uniforma in toata masa. timp in care se intorc de pe o parte pe alta. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic. Dupa formarea coagulului. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari.8 si 5. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. Pasta astfel pregatita se trece pe o masa.fara cute sau goluri. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. pentru depunere. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. unde raman 2-3 zile. coagulul se lasa in repaus 5-10 minute. bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare. Dupa terminarea zdrobirii. in special pentru branzeturile afumate .Casul maturat se taie in felii. Prepararea casului. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.curate. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Dupa saramurare. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui.pentru branzeturile din lapte de oaie. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. pentru obtinerea unei singure roti. obtinandu-se cascavalul crud. moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore.fara pete sau crapaturi.In ultima faza de prelucrare se adauga sare.2-1. 3. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate.0. temperatura. de 1. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan.

fara gust strain. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din 4 .fara miros strain.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Raport Ca/P min 4. Cele afumate prezinta miros specific de fum. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare.onctuoasa.PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv.usor elastica.la rupere se desface in fasii Miros Placut . Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime.5 1400 335 40 50 40 52 20 3 1200 300 315 1. Gust Placut.caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. lactoalbumina si lactoglobulina.Aspect in sectiune Pasta curata.se admite un gust usor picant. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica Kj/100g min Kcal/100 g min 45 57 23 3. specit branzeturilor cu pasta oparita. provenite din lapte de oaie .30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. Cele afumate prezinta un usor gust de fum . compacta. omogena.fara urme de mucegai. se admit rare goluri alungite de formare si presare . Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare).vaca sau lapte in amestec.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. cu rare si mici ochiuri de fermentare.

Sub actiunea unor microorganisme specifice. Lipidele laptelui. in cazul unui consum unilateral. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. Aceasta particularitate le face usor digerabile. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul. E si K. se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. dat fiind continutul sau crescut in sodium. Comparativ cu laptele.Principalii producatori 5 . In ceea ce priveste continutul in calciu. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. Prezentarea pietei produsului 1. cholesterol. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. lecitine. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. acidul pantotenic. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. si anume: este sarac in fier. piridoxina. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate.lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Pe langa multiplele sale. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. reprezentate prin grasimi neutre.lactica si alcoolica .process care sta la baza fabricarii chefirului. principalul sau glucid. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. ciancobalamina. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. predispune la anemii feriprive. ceea ce. III. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata. D. astfel sunt vitamina A.

care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. păstrând calitatea consacrată Hochland. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. comercializate în magazine. un rol important avându-l creditul bancar". În timp. in centrul tarii. cu un număr de 4 angajaţi.000 litri de lapte. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80.Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. brânză de burduf şi smântână. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. de ultimă generaţie. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g . aceeaşi savoare Hochland. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural. la cativa km de Brasov. au produs schimbări majore. caşcaval sau brânză feliată. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice. ne-a spus Carmen Solomonescu.din punct de vedere al preţului.din seria branzeturilor maturate. Acelaşi ambalaj practic. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. brânză proaspată. conform standardelor europene impuse. Fie că este vorba despre cremă de brânză. care. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. DOBROGEA. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. urdă proaspătă. « easy open ». DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. brânză topită. unt. în toate formele dorite. este disponibil atat in varianta clasica .cat si afumat. Compania Delaco este situata in Codlea. în ultimii ani. avand un system de deschidere modern. Nu a fost uitat parcul auto. birourile. 6 . acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. BRADET.. fabrica s-a dezvoltat progresiv. la 170 km nord fata de Bucuresti. cu concepte de produse special create pentru clienţi. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. RAMNIC. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. depozitele de produse finite. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. "easy open". Cascaval Bloc. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. cu service propriu. DALIA.

Bulgareste: Kashkaval. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros. delicioase specialitati de branza.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. Tarnita. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania. avand sedii in Europa. respectiv DEL. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni. Olanda). Dalia. Produs la inceput in Sicilia. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. Private Label.Rucar. unul dintre cei mai mari producatori din Germania. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie. Dorna Lactate. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Sarbeste: Kacikavalj. Asia. Este un aliment natural si sanatos. Teletext Slobozia si General Suhardo. Primii 10 producatori de cascaval au 60. Din anul 2004. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana.7% si 55. Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. comparativ cu semestrul I din 2006. Moeciu.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. cascaval (Dej. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. respectiv o crestere cu 48. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata.4% din piata volumica si 61. relansat recent pe piata. lapte pentru cafea.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. urmat la mica distanta de Friesland. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. unt si multe altele. cu o traditie de peste 85 ani. Bulgaria. Sacele.5% pe cele doua componente. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. Manastur). FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods . volumica si valorica.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. Societatea are 16. cu productia de produse lactate proaspete. San Lacta Slobozia. prin metoda de oparire a casului. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. Serbia si Turcia. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie.I. cu detineri de 53. Lacto Solomonescu.Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. Cascavalul . Daca ne raportam la brandurile de cascaval. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. Bobalna). Targu Mures.L.C. 7 . Africa si America de Sud.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata.4% din cea valorica. doua specialitati din branza (Nasal. deserturi pe baza de lapte.

Exigente privind etichetarea produsului. Pe primul loc de situeaza iaurturile. termenul de valabilitate. ideogramele si monogramele. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. cu un avans de 50%. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. iar primii doi producători. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 8 . In schimb. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. numele producatorului. cantitatea. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. rural • În primele opt luni ale acestui an. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. • Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. locul de origine al produsului destinatar. Totodata pentru agentii economici. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. etc. IV. Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. Hochland şi Friesland. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului.37 milioane lei. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici.24 milioane lei. data fabricatiei. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. inregistrand vanzari de 425. care a atins valoarea de 281. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. acoperă aproape 30% din volumul total. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. specifice fiind pictogramele. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei.Urban vs. si laptele. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. marca. in crestere cu 36%.

4. respectiv Del. Grecia. de oaie) 2. camembert. Branzeturi (mozzarella. Telemea 9 . Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. telemea de vaca. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. emmentaler. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Compania Delaco este situata in Codlea. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. 1. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. mai ales in Romania. Turcia. 3. 7. in centrul tarii. telemea de oaie) 3. Branza topita 3. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. afumat. Bulgaria. gravat. Branzeturi maturate (cascaval. bleu) 2. Creme de branza 5. 2. concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. la 170 km nord fata de Bucuresti. Ungaria. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. branza topita. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. 8. felii de branza naturala) 4. distribuitorului si importatorului 9. degresat si semidegresat) 4. In anul 2007. rucar. fiind originar din Sicillia. Serbia. 5. la cativa km de Brasov. dalia. Cascaval (sofia. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. Lapte UHT (integral. Slovenia si Croatia. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa.Denumirea sub care este vandut alimental lista indredientelor cantitatea ingredientelor specifice produsului cantitatea neta pentru produsele preambalate data durabilitatii minimale data limita de consum pentru alimentele perisabile conditii de depozitare sau de folosire numele si sediul producatorului. insemnand branza calare. locul de origine sau de provenienta 10. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. 1 . Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. litografiat. al ambalatorului. sau ilustrat. Lapte pentru cafea 5. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Branza cu mucegai nobil (brie. cascaval pane. 6.

Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare.cheag 10 Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S. cantitatii. sectiunea 3.C.9. punctul 1 si 2) 6. maturate.R. proprietatilor.lapte de vaca pasteurizat . art. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. topite.lapte de vaca pasteurizat . verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. art. Mirdatod Prod S.3) 2.1. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. Branzeturi rase 2. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie – atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda – sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap.4. in privinta: – caracteristicilor alimentului si in special a naturii. compozitiei. fermentate. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide.2. sectiunea 4. durabilitatii.6. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. (Cap.cheag . suficiente. mentionarea aromatizantului adaugat 3. afumare) – in cazul branzeturilor aromatizate . topire. 106/2002 1. sectiunea 5. art. aromatizate se precizeaza: – continutul de grasime raportat la substanta uscata – procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. punctul 3) 5. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale.2. indentitatii.L .1 art. Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S.2.10. art.R.1) 3. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap.L .7) 4.

Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. aceeasta fiind cilindrica. conditiilor de pastrare.. mediul de provenienta al cascavalului. Delaco Produsul vine preambalat. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp.sare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. aceeasta fiind simpla 11 . Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V. a termenelor de valabilitate. Analiza elementelor esteticii. ambalajelor celor doua marci 1. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. Eticheta nu prezinta elemente grafice. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora.sare Conditii de pastrare . Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . cel facut la tara acela avand forma cilindrica. Prezentarea caracteristicilor estetice A. afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse. a producatorului si locul unde se produce marfa. culori ce sugereaza prospetimea si natura. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului.

fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. Ambalajul Delaco este destul de simplu. B. rosu si albastru. litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. iar cromatica este mai complexa. Culorile sunt vii. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. aceasta fiind dreptunghiulara. culorarea dominanta fiind verde. modul de ambalare fiind similar. Ambalajul cascavalului Delaco.Eticheta este formata din material celulozic. rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Ca si cei de la Delaco. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci 12 . Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. lucru valabil pentru ambele produse VI. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. lucru pe care nu il face si Delaco . eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. si o imagine a cascavalului). 2.

coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. Fisa individuala de analiza senzoriala 13 . pronuntata Caracterisitica. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. placut. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. de formă alungită. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. in secţiune. Mărimea neuniformă a bucăţilor.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. Consistenta onctuoasa. neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. fara a prezenta nuante straine. foarte neplacut. dar placut Gust slab pronuntat. turtirea şi balonarea bucatilor. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. coaja fara crapaturi. Pasta cu crăpături. Specific. bine pronuntat. insa prea pronuntata Caracteristica.slab pronuntat. Foarte placuta.Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag.

.. usor amarui.... 14 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta..... placut. bine pronuntat. Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial..motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile.... pronuntata Gustul acestuia este caracteristic... De asemenea.... Fisa individuala de analiza senzoriala Fisa individuala de analiza senzoriala..insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj... fara a prezenta insa abateri majore de la standard. ... Consistenta acestuia este potrivita sortimentului...... prezentandu-se ca o pasta fina. specifica sortimentului......... fara a prezenta nuante straine.. prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi.... insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva...... cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita. Aceasta este 4 caracterisitica... Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata.. usor elastica cu aspect placut. Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis..Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului..

. fiind o deformari. este caracteristica. caracter prezentandu-se sub cauciucos... fara crapaturi. uniforma pe toata suprafata Culoarea se incradreaza intre acestuia galben pai si auriu....... toate acestea definid o forma regulata Consistenta este potrivita Prezinta o consisenta sortimentului. nu prezinta caracteristici straine. insa incadreaza in foarte pronuntata standard datorita adaosului de Desi aspectul incanta...... Fisa individuala de analiza senzoriala... usor elastica ... sfaramicioasa gabluie.care si cremoasa tipica acestui confera produsului o calitate sortiment de cascaval superioara. asa cum este soecific produsului Aroma placuta. caracteristica sortimentului. prin metoda scarii de punctaj prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Denumirea produsului Caracteristici Caracteristici senzoriale senzoriale Aspect si forma Aspect si forma Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Hochland Cascaval Hochland Observatii Observatii Forma corespunde Forma corespunde standardelor intocmai precizarilor neprezentand din stadard. fiind curat si mat fara neprezentand urme de substante crapaturi sau aspecte straine de coaja groasa Consistenta Acest tip de cascaval cascavalului este are un pronuntat oarecum sintetica....... nu este usor amarui specifica produsului Gust astringent . fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoare potrivita... gabluie. uniforma pe Culoare este placuta toata suprafata ochiului. masa fiind fina onctuoasa.insa nu foarte pronunta Gust placut fara arome ale unor substante straine Gust pronuntat. pronuntata. are aspect deformari...coaja nu si mat fara urme de substante este groasa si nu prezinta straine bombari.. arome sintetice aroma este slab Gust slab pronuntat.. sintecic. pronuntata.. Este specific sortimentului Consistenta Consistenta 2 2 3 3 Culoare Culoare Aroma 2 2 2 2 2 4 Aroma Gust Gust 2 4 4 3 5 7 .. Pasta nu este Culoare potrivita.. aspectul fiind curat curat.... placut... total nespecific clasei de care apartine 15 Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Delaco Cascaval Delaco Observatii Observatii Forma corespunde Nu s-au constat modificari in standardelor neprezentand forma acestuia.. aspectul forma regulata.... Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala.... nefiind excesiva Are o aroma placuta.dand forma unei mase senzatia unui produs elastice sintetic. de un galben acestuia pai spre galben Aroma nuanta ce se intens...usor amarui.Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului....

................Semnatura degustatorului....... Ionasc Claudia ..... 16 .......... Ioan Diana 3.............33 4..... Iliescu Gabriel 2......66 1................ Numele si prenumele Examinatorilor 1............. Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3..66 2 2........33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura......

...Concluzii 17 ..... Iliescu Gabriel 5..... Ionasc Claudia VII......66 6......Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3....33 3 2 3...33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.......... Numele si prenumele Examinatorilor 4..........33 Punctaj mediu total al produsului: 18... Ioan Diana 6.

si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate. In urma acestei centralizari. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate . In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.33 . fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. usor amarui. bine pronuntat. 18 . insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I.mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. placut. s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente.

prezentandu-se ca o pasta fina. editura Independenta Economica. 2001 2.com 6.Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5. 2001 3. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.Marfurile alimentare in comertul international. In conconcluzie .frieslandfood. Roxana Procopie. Din acest punct de vedere. Bibliografie 1. Dumitru Dima.ro 19 . cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.ro 7.Merceologie alimentara. 4. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. Rodica Pamfilie. Mirela Antonescu.hochland.www. editura Economica. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. Alexandrina Sarbu. Luminita Neacsu. www. www.delaco. Luminita Voicu. usor elastica cu aspect placut.A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului.Hotarâre Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful