I. Introducere.

Motivarea alegerii

Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumate tipuri din branza , in special din Europa. Numele italian al brânzei era Caciocavallo, însemnând Brânză calare. Unii cred că la început era făcută din lapte de iapă. Mai probabil este ca denumirea provine din faptul că se pune la scurs "călare" peste un băţ. Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascval, producatorii acestuia au fost motivati sa difersifice si sa imbunatateasca gama de produse, ajungandu-se in prezent la o oferta care poate sa satisfacata toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul, este reprezentata de reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima, si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata , am ales doua dintre cele mai consumate marci de catre romani(Hohland si Delaco), pentru a determina cu exactitate nivelul calitativ la care se situeaza si beneficiile si neajusurile acestuia. In acest scop vom utiliza metoda de analiza senzoriala,dupa ce vor fi expuse cadrele standardelor si asteptarilor, ca in final sa obtinem concluzii pertinente si vom formula cateva recomandari.

1

• branzeturi framantate (branza de Moldova. braza de burduf etc). Penteleu. branzeturi din lapte de oaie (telemea. cascavalul de Dobrogea. Dupa continutul de grasime (exprimata in substanta uscata). branzeturi oparite.II. cunoscute sub denumirea de cascaval. • branzeturi grase. cu min. Olanda etc. branza Bucegi. branzeturi din lapte de capra (Balea) si branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii. 20% grasime. 45% grasime.). cu min. Camembert etc. branzeturile se clasifica in: • branzeturi I duble.). Cedar. cu mai putin de 10% grasime. branzeturi oparite deoarece consistenta pastei este ridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie .). Dalia. cu min. casul de Manastur). branza de burduf. • cascavaluri. • branzeturi topite. 40% grasime. Se poate face dupa: felul laptelui. de vaca sau in amestec. parmesan. se obtin prin oparirea in apa cu temperatura de circa 80°C a casului din lapte de oaie. • branzeturi foarte grase. subgrupa cascavaluri. Pecorino romano etc. cu min. Dupa consistenta pastei si unele particularitati tehnologice se clasifica in: • branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci. • branzeturi slabe. branza Caraiman.). • branzeturi I. Bran. Svaiter etc. de vaca sau in amestec. cu min. Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele particularitati tehnologice . cascaval afumat etc. continutul de grasime si consistenta pastei. (cascaval de Dobrogea. cu minimum 60% grasime. • branzeturi cu pasta tare (Svaiter. Olanda.). • branzeturi trei sferturi grase. Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspata de vaci. trapist. • branzeturi semigrase. Caracterizarea generala a produsului 1. • branzeturi cu pasta semitare (trapist. 50% grasime. 30% grasime.ETAPELE OBTINERII Branzeturile oparite. 2. Muresana. 2 . branza telemea. CLASIFICARE Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecare sortiment prezinta caracteristici variate.

Pasta astfel pregatita se trece pe o masa.8 si 5. obtinandu-se cascavalul crud. cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.curate.Casul maturat se taie in felii. Prepararea cascavalului Deoarece se prepara in gospodariile individuale. Prepararea casului. alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca . coagulul se lasa in repaus 5-10 minute.In ultima faza de prelucrare se adauga sare. mentinandu-se la 43-45 °C (pana se poate suporta cu mana). moment in care se adauga atata cheag incat coagularea sa dureze 30-40 minute. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari. acesta se zdrobeste cu mana timp in care vasul se asaza la foc mic.fara pete sau crapaturi. Intr-un cazan se pun feliile de cas peste care se toarna apa fierbinte (92-97 °C) si cu ajutorul unei lopatele de lemn se amesteca pana la topirea intregii mase. se aduna sub forma rotunjita de "bulz" si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l sa se scurga. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Dupa sarare sau saramurare.0. unde se prelucreaza prin framantare si intindere. Pasta de cas bine uniformizata se prelucreaza cu mainile pentru eliminarea apei. pentru obtinerea unei singure roti. Prin oparirea casului capata proprietati plastice si se poate intinde sub foma de fire. cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. unde raman 2-3 zile. de la culoare alb pana la cenusiu-galbui. Dupa formarea coagulului. Urmeaza sararea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Dupa saramurare. 3 . bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare.fara cute sau goluri. Dupa terminarea zdrobirii. unde se lasa circa 24 ore pentru a fermenta. Pasta care se obtine este prelucrata si introdusa in forme. de 1.5 kg. Dupa 5-7 ore casul scurs se asaza pe o masa. in special pentru branzeturile afumate .2-1. temperatura. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la marimea bobului de mazare.dupa maturarea lui prealabila. Operatia de oparire a casului are loc in momentul cand acesta are un pH optim intre 4. Laptele proaspat se incalzeste la 30-32 °C intr-un cazan. acesta este maturat in anumite conditii de umiditate si de temperatura. Masei de pasta i se da o forma rotunda dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10 ore.pentru branzeturile din lapte de oaie. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului cuprinde doua faze principale: prepararea casului si fabricarea propriu-zisa a cascavalului.Proprietati organoleptice Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda . timp in care se intorc de pe o parte pe alta. pentru depunere. pana ce capata un luciu si incepe sa se intareasca usor. 3.alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben-brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor. cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot Culoarea De la alb la galben deschis.uniforma in toata masa.

Cele afumate prezinta miros specific de fum.usor elastica. Principalele proteine din lapte sunt cazeina (care se afla in proportia cea mai mare). se admit rare goluri alungite de formare si presare . lactoalbumina si lactoglobulina.vaca sau lapte in amestec.onctuoasa. laptele se caracterizeaza prin continut ridicat de proteine cu valoare biologica mare.la rupere se desface in fasii Miros Placut . Cele afumate prezinta un usor gust de fum .PROPRIETATI NUTRITIVE Din punct de vedere nutritiv.Aspect in sectiune Pasta curata.fara miros strain.5 1300 Din lapte de vaca Din amestec de lapte vaca si lapte bivolita 46 57 22 3 Metoda de verificare STAS 6352/2 STAS 6344 STAS 6355 STAS 6354 Raport Ca/P min 4. omogena.se admite un gust usor picant. cu rare si mici ochiuri de fermentare. Cazeina precipita (coaguleaza) in prezenta acidului lactic (care se formeaza din 4 . compacta.incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta Pasta fina. specit branzeturilor cu pasta oparita. provenite din lapte de oaie .caracteristic branzeturilor cu pasta oparita. fara gust strain.5 1400 335 40 50 40 52 20 3 1200 300 315 1.30 STAS 9096 38 50 43 55 21 3. Proprietati fizice si chimice caracteristici Tipul de branza cu pasta oparita Din lapte de oaie Din amestec de lapte oaie si lapte vaca Conditii de admisibilitate Grasime raportata la substanta uscata %min Substanta uscata % min Substante proteice % min Clorura de sogiu % max Valoare energetica Kj/100g min Kcal/100 g min 45 57 23 3. Gust Placut. Toate sunt proteine din clasa I in a caror componenta intra toti aminoacizii esentiali in proportii optime.fara urme de mucegai.

Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt: riboflavina. Care sunt calitatile si neajunsurile lactatelor? Dintre sarurile minerale calciul si fosofrul sunt mai bogat reprezentate. ceea ce. Gustul dulceag al laptelui este imprimat de lactoza. E si K. Pe langa multiplele sale. Comparativ cu laptele. si anume: este sarac in fier. acestea variaza dupa modul dupa a fost obtinut cheagul.Principalii producatori 5 . Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata.lactoza sub actiunea bacteriilor lactice) sau sub actiunea unei enzime numita presura sau labferment (cheag). Laptele este sarac in vitamina C si tiamina. Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalinizant. cholesterol. principalul sau glucid. Lactoza poate suferi si o dubla fermentatie . III. In ceea ce priveste continutul in calciu. reprezentate prin grasimi neutre. ciancobalamina. si anume mai redus in cazul sorturilor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat in acele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului). Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care-l fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos. in cazul unui consum unilateral. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa. necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietelor lactate. Raportul lor supraunitar favorizeaza absorbtia acestor elemente in tubul digestiv si asigura conditii favorabile pentru asimilarea lor in organism. Lipidele laptelui. dat fiind continutul sau crescut in sodium. vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. se prezinta sub forma emulsionata ca particule fin dispersate in masa lichidului. D. Acest proces de precipitare a cazeinei sta la baza fabricarii diferitelor sorturi de branzeturi. predispune la anemii feriprive. acidul pantotenic. intrucat ele ofera o suprafata mare de actiune pentru fermentii digestivi. Sub actiunea unor microorganisme specifice. astfel sunt vitamina A. acestea au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile. Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata. Prezentarea pietei produsului 1. Aceasta particularitate le face usor digerabile.process care sta la baza fabricarii chefirului. lecitine. In cursul acestui process se formeaza si alte substante care dau aroma caracteristica produselor lactate. calitati laptele are si cateva neajunsuri legate de compozitia sa. piridoxina.lactica si alcoolica . se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. fapt deosebit de util in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate. lactoza poate suferi o fermentatie lactica cu aparitia acidului lactic. care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibili.

în ultimii ani. Produsele Hochland nu sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. Societatea a fost receptivă la toate noutăţile apărute în industria alimentară. conform standardelor europene impuse. Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering. s-a modernizat fluxul tehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje noi. fabrica s-a dezvoltat progresiv. urdă proaspătă. din cel mai bun lapte şi după o reţetă tradiţională.. cu service propriu. depozitele de produse finite. la 170 km nord fata de Bucuresti. birourile. caşcaval sau brânză feliată. DALIA. brânză de burduf şi smântână. care asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic de fabricaţie din unitate.din punct de vedere al preţului. sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering. certificată IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente. HOCHALAND Hochland reprezintă o afacere de familie. brânză topită. brânză proaspată. în toate formele dorite. al cărei renume oferă garanţia unei expertize de top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. comercializate în magazine. desfăşurându-şi iniţial activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi. Hochland este reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor. care.Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de ca scaval: RUCAR. În timp. au produs schimbări majore. Nu a fost uitat parcul auto.000 litri de lapte. avand un system de deschidere modern. Fie că este vorba despre cremă de brânză. cu concepte de produse special create pentru clienţi. acordând o deosebită atenţie investiţiilor. BRADET. RAMNIC. S-au reconstruit şi modernizat halele de producţie. S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat. la cativa km de Brasov. care prelucrau zilnic 500 litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. de ultimă generaţie. DELACO Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia. 6 . Cascaval Felii-Caşcavalul Hochland este produs 100% natural.felii pentru sandwichuri Aceeaşi calitate a caşcavalului Hochland. Oferta mult mai largă de produse oferă mai multe ocazii de consum: Caşcaval felii 150g .din seria branzeturilor maturate. „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime. Cascaval Bloc. « easy open ». este disponibil atat in varianta clasica . păstrând calitatea consacrată Hochland. DOBROGEA. Acelaşi ambalaj practic. ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi o capacitate de prelucrare zilnică de 80. cu un număr de 4 angajaţi. unt. SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992. director adjunct al SC Lacto Solomonescu. precum şi o gamă extrem de diversificată de produse lactate: patru feluri de caşcaval. acesta evidenţiază avantajul noilor gramaje. care corespund acum nevoilor fiecărui consumator. ne-a spus Carmen Solomonescu. un rol important avându-l creditul bancar". "easy open". Compania Delaco este situata in Codlea. Apa necesară procesului de producţie este captată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare a apei în timp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice.cat si afumat. in centrul tarii. aceeaşi savoare Hochland.

unul dintre cei mai mari producatori din Germania. Targu Mures. ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei. Cercetarea Nielsen surprinde o crestere cu 54. urmat la mica distanta de Friesland.5% pe cele doua componente.C. prin metoda de oparire a casului. cascaval (Dej. deserturi pe baza de lapte.7% si 55. acestea la randul lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie. Lacto Solomonescu. Am dezvoltat o facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. Cascavalul . Clasamentul primilor zece producatori este completat de Five Continents. firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare. cu detineri de 53. Tarnita. lapte pentru cafea.I. Teletext Slobozia si General Suhardo. Sacele. Moeciu. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott.Bulgareste: Kashkaval. Bulgaria.8% a valorilor la vanzare in semestrul I 2007. avand sedii in Europa. Olanda). unt si multe altele.una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume. Cascavalul multinationalelor se vinde cel mai bine Segmentul de produse din clasa cascavalului este cel mai bine reprezentat pe piata branzeturilor. San Lacta Slobozia. In prezent lucram cu o echipa de 370 de oameni.4% din piata volumica si 61. Bobalna). Serbia si Turcia. Produs la inceput in Sicilia. volumica si valorica. Africa si America de Sud. acum este raspandit prin Balcani mai ales in Romania. Manastur). cu o traditie de peste 85 ani. Sarbeste: Kacikavalj. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi. Producatorul ocupa acest segment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din branza proaspata Dots. prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks. Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit. cu productia de produse lactate proaspete. Dalia. Portofoliul nostru cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO. Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia. Private Label. respectiv o crestere cu 48. Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. comparativ cu semestrul I din 2006. bogat in calciu si nutrienti valorosi pentru un organism viguros.5% a volumelor vandute in aceeasi perioada analizata. pentru ca podiumul sa fie inchis de Delaco Romania.Rucar. relansat recent pe piata. Cel mai important producator de pe piata este Hochland. Societatea are 16. Daca ne raportam la brandurile de cascaval. Firma este certificata ISO 22000 de catre o firma elvetiana. atunci primele zece marci controleaza putin peste jumatate din piata. respectiv DEL. Siciliana: Cascavaddu este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie.4% din cea valorica. FRIESLAND Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods .L. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pe distributia de branzeturi si am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei.Are un rol important intr-o alimentatie corecta si echilibrata.Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati. doua specialitati din branza (Nasal. telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Primii 10 producatori de cascaval au 60. Asia.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002. 7 . delicioase specialitati de branza. Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S. Din anul 2004. Este un aliment natural si sanatos. Dorna Lactate.

• Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se regăseşte în gospodăriile din mediul rural. acoperă aproape 30% din volumul total. Daca la inceput aceasta corespundea cu identificarea simpla a produsului si la facilitarea operatiunilor comerciale. numele producatorului. in crestere cu 36%. marca. ci şi pentru laptele brut cumpărat direct de la ferme. acum eticheta ofera si informatii utile pentru consumatori cat si pentru agentii economici. 2009 Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la doua miliarde de lei (543 milioane euro). In schimb. oferindu-le dreptul de a opta pentru un produs sau altul. cu un avans de 50%. Pe primul loc de situeaza iaurturile. termenul de valabilitate. Urmatoarele doua produse care s-au situat din punct de vedere al vanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt cascavalul. Diversificarea sortimentului marfurilor au dus la amplificarea functiilor etichetei. • Vânzările au crescut datorită unui număr mai mare de consumatori atraşi de această categorie de brânzeturi. Preţul mediu al laptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru. • Piaţa caşcavalului este extrem de fragmentată şi disputată. Cele mai recente date indică faptul că preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate. cantitatea. singura solutie pentru a se mentine trendul ascdent din ultma perioada este sa se micsoreze preturile. tinandu-se cont si de situatia generala a economiei. In paralel cu dezvoltarea productiei de ambalaje. si laptele.Urban vs. ideogramele si monogramele. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi mai substanţial încă din iunie. IV. Exigente ale etichetarii produsului Dintotdeauna eticheta a reprezentat un semn distinctiv al producatorului. eticheta a devenit o posibilitate de cunoastere a reactiei pietei fata de produsul oferit.24 milioane lei. locul de origine al produsului destinatar. Pentru consumatori principala utilitate a etichetei o reprezinta informarea acestora. iar primii doi producători. au aparut si informatiile necesare inscriptionate pe ambalaj pentru inlesnirea operatiunilor comerciale precum: denumirea produsului. in acelasi timp agentii economici modelandu-si strategiile manageriale conform noilor exigente referitoare la etichetarea bunurilor is protectia consumatorilor. Hochland şi Friesland. data fabricatiei. Eticheta reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport de informare al consumatorului. specifice fiind pictogramele. care a atins valoarea de 281. Informatiile inscrise pe eticheta produsului alimentar 8 .37 milioane lei. rural • În primele opt luni ale acestui an. Exigente privind etichetarea produsului. inregistrand vanzari de 425. iar in timp aceasta a imbracat diferite forme. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei luni şi în prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie. în gospodăriile din România s-a cumpărat cu 26% mai mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. etc. Totodata pentru agentii economici. iar informaţiile recente furnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie.

concentratia alcoolica in anunmite cazuri Eticheta poate fi orice material scris. la cativa km de Brasov. bleu) 2. telemea de oaie) 3. la 170 km nord fata de Bucuresti. dalia. 7. ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. rucar. branza topita. gravat. insemnand branza calare. telemea de vaca. 1 . Slovenia si Croatia. 4. felii de branza naturala) 4. Numele italian al branzei era Caciocavallo. Creme de branza 5. instructiuni de utilizare daca este necesar 11. Branzeturi maturate (cascaval. 3. sau ilustrat. Lapte pentru cafea 5. compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. cascaval pane. 8. distribuitorului si importatorului 9. Branza cu mucegai nobil (brie. in centrul tarii. Bulgaria. Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie. 1. degresat si semidegresat) 4. mai ales in Romania. 5. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs “calare” peste un bat. Compania Delaco este situata in Codlea.Alegerea a doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea. Telemea 9 .Denumirea sub care este vandut alimental lista indredientelor cantitatea ingredientelor specifice produsului cantitatea neta pentru produsele preambalate data durabilitatii minimale data limita de consum pentru alimentele perisabile conditii de depozitare sau de folosire numele si sediul producatorului. afumat. camembert. Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: 1. Grecia. Lapte UHT (integral. 2. Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. locul de origine sau de provenienta 10. care contine elemente de identificare a produsului sau este aderent al ambalajul acestuia. In anul 2007. Turcia. litografiat. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: 1. al ambalatorului. Unt Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. dar acum fiind foarte raspandit in Balcani. 6. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania. emmentaler. respectiv Del. Branzeturi (mozzarella. fiind originar din Sicillia. Cascaval (sofia. Branza topita 3. Serbia. de oaie) 2. Ungaria.

10.2. art.cheag 10 Hochland Cascaval Clasic Hochland Romania S.4. punctul 3) 5.1. respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: “a se consuma de preferinta inainte de”. in privinta: – caracteristicilor alimentului si in special a naturii. (Cap. verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar puta fi supusi (Cap. Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare HG nr. indentitatii. art. topite. suficiente. 106/2002 1. sectiunea 4.cheag .L . Analiza continutului informational al etichetelor celor doua marci de produs alese Informatii obligatorii si suplimentare Denumire produs Denumire producator Lista ingrediente Delaco Cascaval Rucar S. afumare) – in cazul branzeturilor aromatizate . sectiunea 3.lapte de vaca pasteurizat .3) 2. mentionarea aromatizantului adaugat 3. art.R.1) 3. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale. cantitatii. In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. topire.6. aromatizate se precizeaza: – continutul de grasime raportat la substanta uscata – procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare.R.7) 4. originii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie – atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda – sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici (Cap. Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie. sectiunea 5. durabilitatii. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor. compozitiei.lapte de vaca pasteurizat . maturate. vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele (Cap.L .C. punctul 1 si 2) 6.9. fermentate. Branzeturi rase 2. Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare.2. “a se consuma de preferinta pana la sfarsitul” (Cap.2.1 art. Mirdatod Prod S. proprietatilor. Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor: proaspete. art.

deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. aceeasta fiind cilindrica. conditiilor de pastrare. deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval. culori ce sugereaza prospetimea si natura. ambalajelor celor doua marci 1. Prezentarea caracteristicilor estetice A. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului. a producatorului si locul unde se produce marfa. Delaco Produsul vine preambalat. ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale. Urmatorul tabel va prezenta informatiile nutritionale prezente pe etichetele celor doua marci de produse.sare Se recomanda sa se pastreze Se recomanda sa se pastreze la temperature cuprinse la temperature cuprinse intre 2-8 grade Celsius intre 2-8 grade Celsius Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinea etichetarii acestora. si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului. lista ingredientelor si modul de preparare al acestora. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis. Eticheta nu prezinta elemente grafice. cel facut la tara acela avand forma cilindrica. mediul de provenienta al cascavalului. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid. Informatii nutritionale 100g de produs Grasime raportata substanta uscata Valoare energetica Proteine Glucide Lipide la la Delaco 40% 229 kcal 22g 1g 22 g Hochland 45% 232 kcal 20 g 1g 23 g V.sare Conditii de pastrare . aceeasta fiind simpla 11 .. a termenelor de valabilitate. Analiza elementelor esteticii. pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului. special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc . afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare.

rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma. iar cromatica este mai complexa. prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi. ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor. si care sa exprime utilitatea sa zii de zii. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari. in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul. rosu si albastru. Ca si cei de la Delaco. Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . litografiat pe care sunt inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco. pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. Ambalajul Delaco este destul de simplu. modul de ambalare fiind similar. Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor doua marci 12 .Eticheta este formata din material celulozic. fapt prin care se incearca atragerea consumatorului. albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime. Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb. Ambalajul cascavalului Delaco. B. Propuneri de solutionare si imbunatatire a aspectului estetic al ambalajului celor doua marci Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor. culorarea dominanta fiind verde. Culorile sunt vii. 2. si o imagine a cascavalului). lucru valabil pentru ambele produse VI. aceasta fiind dreptunghiulara. iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta. eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului. schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet. lucru pe care nu il face si Delaco . Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal.

placut. foarte neplacut. usor elastica Consistenţa cauciucoasă. pasta fiind sub formă de straturi neregulate Punctaj acordat 4 3 2 1 0 3 2 1 0 2 1 0 4 3 2 1 0 7 6 5 4 3 2 1 Consistenta 0-3 Culoare 0-2 Aroma 0-4 Gust 0-7 Pasta sfărâmicioasă. usor amarui Gust usor astringent Gust dulceag. de formă alungită. Fisa individuala de analiza senzoriala 13 . neadecvat sortimentului Gust rânced-săpunos Necaracteristic. Pasta cu crăpături. nu prezinta desenul specific ca urmare a aciditatii ridicate Paleta de nuante se constituie pornind de la galben pai la o nuanta deschisa de auriu. coaja fara crapaturi.Coaja prezintă adesea crăpături vizibile. roşiatică datorata dezvoltării unei microflore nespecifică. brânza cu acest defect prezintă crăpături mărunte. dar placut Gust slab pronuntat. Foarte placuta. Forma usor neregulata fara a prezenta insa modificari majore de la standard. pronuntata Caracterisitica. Consistenta onctuoasa. coaja groasa Bombarea fetelor ca urmare a golurilor formate in interiorul bucatii funcţie de cantitatea de gaze formate. insa slab pronuntata Nespecifica si in neconcordanta cu aspectul Prea puternica/ Absenta sau neplacuta Caracteristic. in secţiune.Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului Caracteristica Senzoriala Aspect si forma Scara de punctaj 0-4 Descrierea caracteristicilor cascavalului Forma regulata. Mărimea neuniformă a bucăţilor. fara a prezenta nuante straine. Portocaliu-rosiatica Culoarea cenuşiu-negricioasă. Forma neregulata fara crapaturi ale suprafetei. bine pronuntat. Specific.slab pronuntat. turtirea şi balonarea bucatilor. insa prea pronuntata Caracteristica.

insa un pic prea pronuntata Acesta prezinta un gust slab pronuntat. cascavalul Delaco prezinta o culoare potrivita. Punctaj acordat 3 Cascaval Delaco Observatii Forma sortimentului analizat este usor deformata..... prezentandu-se ca o pasta fina.....Numele si prenumele degustatorului: Diana Raluca Ioan Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului... prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Caracteristici senzoriale Aspect si forma Cascaval Hochland Punctaj acordat 4 Observatii In urma observarii s-a constat ca acesta prezinta o forma care corespunde standardelor de calitate: este regulata si nu prezinta crapaturi...... Aceasta este 4 caracterisitica. 14 7 Gust 5 Motivul pentru care acesta obtine maximul de puncte este faptul ca aroma este foarte placuta.... placut. Se poate spune ca sunt cvasi-insesizabile. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.... usor elastica cu aspect placut..insa in comparatie cu sortimentul Hohland detine acest mic dezavantaj.... .. Consistenta acestuia este potrivita sortimentului..... Constitenta cascavalului Hohland este usor atipica conducand la senzatia de artificial. pronuntata Gustul acestuia este caracteristic....... bine pronuntat......... Consistenta 1 3 Culoare 2 Aroma 3 Culoarea se 2 incadreaza intre un galben-pai si un auriu deschis. Fisa individuala de analiza senzoriala Fisa individuala de analiza senzoriala... De asemenea.. fara a prezenta nuante straine..motiv pentru care sortimentul primeste punctaj maxim la aceasta sectiune.. fara a prezenta insa abateri majore de la standard.. specifica sortimentului. usor amarui.

care si cremoasa tipica acestui confera produsului o calitate sortiment de cascaval superioara.dand forma unei mase senzatia unui produs elastice sintetic.. gabluie... aspectul forma regulata. de un galben acestuia pai spre galben Aroma nuanta ce se intens.. fiind curat si mat fara neprezentand urme de substante crapaturi sau aspecte straine de coaja groasa Consistenta Acest tip de cascaval cascavalului este are un pronuntat oarecum sintetica. pronuntata...... insa incadreaza in foarte pronuntata standard datorita adaosului de Desi aspectul incanta... nefiind excesiva Are o aroma placuta.. nu este usor amarui specifica produsului Gust astringent . fara crapaturi..... prin metoda scarii de punctaj prin metoda scarii de punctaj Denumirea produsului Denumirea produsului Caracteristici Caracteristici senzoriale senzoriale Aspect si forma Aspect si forma Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Hochland Cascaval Hochland Observatii Observatii Forma corespunde Forma corespunde standardelor intocmai precizarilor neprezentand din stadard. Este specific sortimentului Consistenta Consistenta 2 2 3 3 Culoare Culoare Aroma 2 2 2 2 2 4 Aroma Gust Gust 2 4 4 3 5 7 .usor amarui.. Fisa individuala de analiza senzoriala. toate acestea definid o forma regulata Consistenta este potrivita Prezinta o consisenta sortimentului. sintecic. fiind o deformari.. uniforma pe Culoare este placuta toata suprafata ochiului. masa fiind fina onctuoasa. aspectul fiind curat curat. caracter prezentandu-se sub cauciucos...... uniforma pe toata suprafata Culoarea se incradreaza intre acestuia galben pai si auriu.... este caracteristica..... asa cum este soecific produsului Aroma placuta. usor elastica . pronuntata... Fisa individuala de analiza senzoriala Numele si prenumele degustatorului: Gabriel Iliescu Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei: 4 decembrie 2009 Fisa individuala de analiza senzoriala. arome sintetice aroma este slab Gust slab pronuntat..insa nu foarte pronunta Gust placut fara arome ale unor substante straine Gust pronuntat..Numele si prenumele degustatorului: IONASC CRISTINA CLAUDIA Sortimente supuse analizei: Cascaval Hohland si Delaco Data analizei:4 decembrie 2009 Semnatura degustatorului... are aspect deformari.. nu prezinta caracteristici straine. placut... sfaramicioasa gabluie.... caracteristica sortimentului. total nespecific clasei de care apartine 15 Punctaj Punctaj acordat acordat 3 4 Cascaval Delaco Cascaval Delaco Observatii Observatii Forma corespunde Nu s-au constat modificari in standardelor neprezentand forma acestuia...coaja nu si mat fara urme de substante este groasa si nu prezinta straine bombari. Pasta nu este Culoare potrivita.... fara crapaturi in sectiune sau straturi neregulate Culoare potrivita....

.... Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Hochland Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 4 1 2 3 5 15 4 2 2 2 4 14 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 2 2 2 4 13 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust 3.... 16 ..........................33 4....................Semnatura degustatorului...66 1.....66 2 2.. Iliescu Gabriel 2...... Ionasc Claudia .................... Numele si prenumele Examinatorilor 1.... Ioan Diana 3.......33 Punctaj mediu total al produsului: 14 Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura......

.....Fisa centralizatoare de analiza senzoriala Denumirea produsului analizat: Cascavalul Delaco Data de fabricatie: Producator: Caracteristica senzoriala Punctaj acordat individual Ioan Ionasc Diana Claudia 3 3 2 4 7 19 4 3 2 3 7 19 Punctaj mediu total al caracteristicii Iliescu Gabri el 3 3 2 4 5 17 Aspect si forma Consitenta Culoare Aroma Gust Punctaj Total 3... Ioan Diana 6...33 ≈18 puncte Numele si prenumele conducatorului grupei de degustare: Lelia Voinea Semnatura.Concluzii 17 .66 6......... Ionasc Claudia VII.......... Numele si prenumele Examinatorilor 4........... Iliescu Gabriel 5...33 Punctaj mediu total al produsului: 18...33 3 2 3.......

In urma acestei centralizari. Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse.s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun.33 . In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. si anume utilizarea “regulii de 3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate. placut. in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu. fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland care prezinta un gust slab pronuntat. usor amarui.In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hohland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate . s-au obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18. insa in continuare vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I. bine pronuntat.mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. 18 . prin intermediul unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat la baza analizei: Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este caracteristic.

Etichetarea alimentelor preambalate – ANPC 5.Merceologie alimentara. 2001 3. Alexandrina Sarbu.ro 7. In conconcluzie .com 6. Mirela Antonescu. se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval: Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama sa. Bibliografie 1.Marfurile alimentare in comertul international.A doua caracteristica care detine un rol hotarator in stabilirea locurilor in clasament este reprezentata de consistenta cascavalului.hochland. 2001 2. Luminita Voicu. www. editura Independenta Economica. cascavalul Hochland a fost depunctat din cauza ca consistenta este usor atipica conducand la senzatia de artificial. prezentandu-se ca o pasta fina. usor elastica cu aspect placut. Dumitru Dima. 4. Luminita Neacsu. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. Roxana Procopie. editura Economica.www. Rodica Pamfilie.delaco. in timp ce cel de la Delaco are o consistenta potrivita sortimentului. onctuos fapt ce il claseaza pe primul loc din aceasta persepctiva.Hotarâre Nr. www.ro 19 . Din acest punct de vedere.frieslandfood.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful