http://www.scribd.

com/doc/20806590/Totul-despre-cafea

Istoric firm
SC ILVAS SA Vaslui a luat fiin prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderi de Industrializare a Laptelui, construit in anul 1971, transformat in anul 1991 in societate pe aciuni iar incepand cu anul 2002 face parte din Grupul de firme RACOVA. Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din judetul Vaslui. In perioada 2003-2004 societatea a implementat un amplu proiect co-finantat cu fonduri SAPARD, de modernizare si retehnologizare a capacitatilor de productie, care au fost aliniate la standardele europene. In prezent capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 120 000 hl lapte / an. In anul 2004, pe langa procesul de modernizare si retehnologizare a unitatilor de productie societatea a implementat un proiect de schimbare a imaginii si a lansat pe piata gama de produse lactate VIO, produse naturale, de calitate superioara. Produsele sunt recunoscute si bine apreciate de catre consumatori, iar firma se bucura de ncredere din partea partenerilor de afaceri. In anul 2005 SC ILVAS SA a demarat implementarea unui sistem de management integrat calitate - siguranta alimentara, in conformitate cu prevederile standardului SR ISO 9001:2001 si principiile sistemului HACCP obtinandu-se certificarea la sfarsitul anului. Sistemul HACCP a fost recertificat in anul 2008 prin implementarea standardului SR ISO 22000:2005. Tot in anul 2008 societatea a demarat si implementat sistemele de management de mediu in conformitate cu standardul SR ISO 14001:2005 si sistemul de managementul securitatii si sanatatii in munca in conformitate cu SR ISO 18001:2008 obtinandu-se certificarea la inceputul anului 2009. In anul 2008 SC ILVAS SA VASLUI a finalizat si obtinut autorizarea sanitar veterinara pentru schimburi intracomunitare cu produse alimentare de origine animala fiindui atribuita stampila ovala cu numarul de autorizare L2. Acest lucru certifica faptul ca SC ILVAS SA Vaslui este o unitate sigura si respecta conditiile igienice si de calitate impuse de Uniunea Europeana. Laptele materie prima provine in proportie de 80% de la cele 2 ferme din cadrul grupului de firme, restul fiind colectat de la ferme moderne din judetul Vaslui. Fermele grupului de firme au fost modernizate si retehnologizate cu utilaje si instalatii de ultima generatie aliniindu-se astfel la standardele europene. Laptele provenit din aceste ferme corespunde standardelor de calitate privind numarul total de germeni si celule somatice. Productia poate fi structurata in 3 categorii: Produse proaspete lapte integral standardizat UHT 3.5%ug, lapte semidegresat UHT1.5%ug, lapte semidegresat UHT 1.8%ug, lapte pasteurizat semidegresat 1.8%ug., lapte pasteurizat integral standardizat 3.5%ug, lapte batut , iaurt , iaurt degresat , sana , smantana15%ug si 20%ug, . Branzeturi branza dulce Unt unt de masa

Produsele societatii noastre sunt comercializate in hypermarket-urile din regiunea moldovei cat si prin magazinele de specializate in comercializarea produselor alimentare. Obiectivele imediate de dezvoltare ale firmei constau in diversificarea gamei sortimentale, marirea capacitatii de productie, cresterea cotei de piata prin extinderea zonei de desfacere.

Portofoliu de produse al firmei SC.ILVAS SA

Lapte de consum
Produs obtinut din lapte de vaca Grasime 1.8% Ambalaj : Cutie 1 litru Termen de valabilitate : 7 zile

pasteurizat

Lapte consum

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime 3 % Ambalaj : Cutie 1 litru Termen de valabilitate : 7 zile

pasteurizat

Lapte consum

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime 1.8% Ambalaj : Punga 1 litru Termen de valabilitate : 7 zile

pasteurizat

Lapte consum

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime 3 % Ambalaj : Punga 1 litru Termen de valabilitate : 7 zile

pasteurizat

Lapte batut

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime 2 % Ambalaj : Punga 1 litru Termen de valabilitate : 10 zile

pasteurizat si culturi lactice selectionate

Iaurt clasic

Produs

obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice specifice pentru iaurt Grasime 2.8 % Ambalaj : Pahar 370 gr Termen de valabilitate : 21 zile

Lapte batut Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice selectionate Grasime 2 % Ambalaj : Pahar 370 gr Termen de valabilitate : 21 zile

Iaurt dietetic

Produs

obtinut din lapte de vaca pasteurizat si culturi lactice specifice pentru iaurt Grasime 0.1 % Ambalaj : Pahar 370 gr Termen de valabilitate : 21 zile

Smantana

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime : 20% Ambalaj : Galetusa 1000 gr Termen de valabilitate : 21 zile

pasteurizat si culturi lactice selectionate

Smantana

Produs obtinut din lapte de vaca Grasime : 20% Ambalaj : Pahar 370gr Termen de valabilitate : 21 zile

pasteurizat si culturi lactice selectionate

Branza proaspata

Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat Continut de grasime / SU : min 27% Ambalaj : Galetusa 1000gr Termen de valabilitate : 10 zile

Branza proaspata

Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat Continut de grasime / SU : min 27% Ambalaj : Caserola 500gr Termen de valabilitate : 10 zile

Unt de masa

Produs obtinut din smantana pasteurizata Grasime : 65+0.5% Ambalaj : Pachet 200 gr Termen de valabilitate : 30 zile

Cascaval

Produs fabricat prin procedeul de oparire Continut grasime / SU : Min 45% Greutate ~ 1 kg Termen de valabilitate : 6 luni

a casului obtinut din lapte crud de vaca

Telemea de vaca

Produs obtinut din lapte de vaca pasteurizat Continut de grasime/ SU : min 42% Greutate ~ 1 kg Termen de valabilitate : 6 luni

Branza de burduf

Produs obtinut din 50% cas de oaie si 50% Continut de grasime/ SU : min 45% Greutate ~ 0.650 kg Termen de valabilitate : 6 luni

cas de vaca

Bautura pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana

Pentru producerea unei bauturi pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana si cu aroma puternica de cafea.Principalele materii prime ale acestei bauturi sunt cafeaua , laptele si smantana care sunt supuse unei sterilizari la temperaturi ridicate.Procesul include adaugarea de bicarbonat de sodiu in componenta de cafea si efecturarea sterilizarii la temperature ridicate dupa ce componenta de lapte si cea de smantana au fost amesctecate cu componenta de cafea.Coagularea la etapa de amestecare a componentelor de lapte si smantana impreuna cu componenta de cafea este impedicata.Fenomenul de aparitie a precipitatelor care tind sa se formeze dupa sterilizarea la temperaturi ridicate este impiedicat prin adaugarea unei cantitati mici de bicarbonat de sodiu. Smantana se adauga la aceasta bautura pentru ca aceasta sa devina mai cremoasa si pentru a-i ridica valoarea nutritiva. Cafeaua se consuma din cele mai vechi timpuri pentru calitatile ei revigorante, Aceasta imbunatateste performantele fizice, rezistenta la efort, ne ajuta sa fim mai vigilenti si reduce senzatia de oboseala si indispozitie. Aceasta bautura se adreseaza persoanele consumatore de cafea de toate varstele. Nu se adreseaza persoanelor care au probleme cu inima dearece este foarte concentrata. Aceasta poate fi consumata si de persoanele care sufera de diabet dar nu este recomandata copiilor sau sau persoanelor in varsta. Pentru asi pastra calitatile senzoriale si valoarea nutritiva voi ambala acesta bautura in cutii carton Cutiile sunt sterilizate pe masina prin suflare de aer fierbinte in interiorul acestora la o temperature de 230 grade Celsius. Ambalarea se face in cutii de 250ml ideale pentru a fi consummate o data toata.

Firme concurente.Prezentare produselor similare

Tnuva
Frappe Produs obtinut din :lapte pasteurizat, ap, zahr, cafea 0,3%, sirop de zahr caramelizat, corector de aciditate fosfat de sodiu, stabilizatori caragenan, aroma de cafea i vanilie Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 68 kcal/288 kJ, proteine 2,8 g, glucide 9,8 g, lipide 2 g

Lapte cu cacao Ingrediente:lapte pasteurizat,zahar,0.8% cacao,stabilizatori(caragenan) Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 78 kcal/327 kJ, proteine 3.3 g, glucide11.6g, lipide 2 g

Albalact

Fulga

Lapte si cacao cu gust de ciocolata

Ingrediente: lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; baza cu aroma de ciocolata (contine: sirop de zahar invertit, arome, pudra de cacao,acidifiant: acid citric); pudra de cacao 0,2%; stabilizatori: caragenan si guma de xantan. Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 44 kcal, proteine 2.9 g, glucide 6g, lipide 1 g

Lapte cu gust de capsuni

I Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grsime; zahr; preparat de cpuni 2% (conine: sirop de glucozfructoz; suc concentrat de cpuni; arom; stabilizator: pectin; regulator de aciditate: citrat de sodiu;colorant: cosenila; acidifiant: acid citric). Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 44 kcal, proteine 3.2 g, glucide 9g, lipide 1.5 g

Lapte cu gust de vanilie Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grsime; zahr; preparat de vanilie 2% (conine: sirop glucoz-fructoz; arom; acidifiant: acid citric; stabilizator: caragenan; colorant: beta-caroten); arom natural de vanilie. Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 58 kcal, proteine 3.2 g, glucide 8g, lipide 1.5 g

Lapte cu suc multi-fruct Ingrediente: apa, lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; suc de fructe 15%, n proportie variabila: mar, portocala, maracuya, ananas, lamie, banana, caise si piure de mango; stabilizator: pectina; acidifiant: acid citric, corector de aciditate: citrat trisodic; coloranti naturali: beta caroten si riboflavina Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 58 kcal, proteine 0.7 g, glucide 6g, lipide 0.1 g

Lapte cu suc de portocale si ananas Ingrediente: apa; lapte semidegresat (1,5% grasime); zahar; suc de portocala (9,7%) si ananas (5,3%); stabilizator: pectina; acidifiant: acid lactic; arome, colorant natural: beta caroten Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 27kcal, proteine 0.7 g, glucide 6g, lipide 0.1 g

Zuzu

Lapte cu cacao si gust de ciocolata Ingrediente: lapte semidegresat 1,5% grasime, zahar, baza cu arome de ciocolata (contine: sirop de zahar invertit, arome, pudra de cacao, acidifiant: acid citric); pudra de cacao 0,5%; stabilizatori: caragenan si guma de xantan. Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 66.3kcal, proteine 3.2 g, glucide 10g, lipide 1.5 g

Espresso Ingrediente: . lapte semidegresat 1,5% grsime, baz de cafea espresso 10% (extract de cafea), amidon modificat de porumb (unul dintre E1410/E1414/E1412/E1440), colorant E150d (caramel), corector de aciditate E524 (hidroxid de sodiu, sod caustic), arom, stabilizator gum de carruba (E410), antioxidant acid ascorbic (E300), zahr, corector de aciditate E339 (fosfat de sodiu). Valoare nutritiv medie pentru 100 g: valoare energetic: 62kcal261kj, proteine 2.8 g, glucide 9.3g lipide 1.5 g Coninut cofein 103,5 mg

CHESTIONAR

1. Suntei consumator de lapte? Da Nu Ocazional 2. Cunoatei produsele firmei Ilvas? Da Nu 3. Care sunt produsele firmei? Lapte de consum Vio Smantana Vio Lapte batut Vio Iaurt clasic Vio Iaurt cu fructe Vio Frappuccino Vio 4. Ct de des consumai lapte? Zilnic Sptmnal Lunar 5. Suntei consumator de lapte : Cu arome Fr arome 6. Ce tip de lapte consumai? Cu adaos de cacao Cu adaos de cafea

 Cu adaos de fructe Simplu Cu alte adaosuri. Exemplu: 7. Ai dori sa consumati cafea cu adaos de lapte si smantana ? Da Nu Poate 8. Sub ce form dorii s apar pe pia aceasta bautura? Pet Sticl Cutie Doza

9. n ce categorie de vrst v ncadrai? 18- 30 de ani 30- 50 de ani Peste 50 de ani 10. Sexul: Feminin Masculin

Laptele de la inceputuri pn n prezent

Origini Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca. Acum 8.000 de ani, populatia Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiferele, si sa le foloseasca si prelucreze laptele lor pentru consumul propriu. Recent, un grup de arheologisti au gasit in Troina Sicilia una din cele mai vechi ferme din zona Mediteranei, datand din epoca Bronzului (de acum 6.000 de ani). In Piadena (Cremona), cercetatorii au gasit o stracuratoare de teracota datand de acum 3.500 e ani care probabil folosea la scurgerea zerului de pe cheag. Legenda despre cum s-a nascut BRANZA De-a lungul timpului au aparut mai multe legende despre modalitatea prin care Omul a descoperit cum se produce branza.. Cea mai cunoascuta este cea a unui comerciant Arab care a traversat desertul si a adus cu el mai multe feluri de mancare printre care si lapte. Pentru transport, el a folosit un sac facut din stomacul uscat al unei oi. Miscarea din timpul calatoriei, caldura si enzimele care au ramas pe una din partile stomacului de oaie au facut ca laptele sa devina acid si au solidificat proteinele prezente in el . Asa s-a nascut Cheagul. Descoperirea cheagului a ocupat un loc important in Mitologia greaca, aceasta descoperire fiind atribuita nimfelor despre care se spune ca l-au invatat pe Aristeo, fiul lui Apollo, arta de a face Cheagul si a transforma laptele. Foarte probabil este ca descoperirea branzei sa se fi facut dintr-o greseala, in incercarea de a transporta si conserva laptele pe perioade mai lungi de timp. Civilizatia Romana Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari. Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin introducerea lapteleui de vaca in alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de prelucrare a acestuia, pe care apoi au raspandit-o pe toata suprafata imperiului, in nordul Italiei, Gallia, Germania si Anglia.

Procedurile de prelucrare a laptelui

Incepand cu sfarsitul secolului 19, au fost dezvoltate tehnici speciale care sa elimine bacteriile prezente in lapte si astfel sa-i prelungeasca durata de viata. Datorita descoperirilor facute de doctorul francez Louis Pasteur, care in 1865 cerceta metode de stopare a epidemiei de variola, azi laptele, este incalzit la temperaturi suficient de inalte incat sa ucida toti microbii. Procesul de pasteurizare a laptelui a fost propus pentru prima data de Franz von Soxhlet in 1886. In anul 1920 s-a inceput pasteurizarea unei cantitati semnificative de lapte. Curand avea sa inceapa si productia de lapte pasteurizat ambalat la sticla. Procesul de Pasteurizare asigura eliminarea microorganismelor patogene si a toxinelor produse de acestea

reducand drastic mediul microbian, dar in acelasi timp mentinand cea mai mare parte a proprietatilor nutritionale ale laptelui. Laptele pentru consumul direct este tratat prin pasteurizare rapida HTST (High Temperature Short Time expunerea pentru scurt timp la temperatura inalta). Pentru a obtine un lapte cu termen de garantie crescut, laptele este incalzit la 84 grade Celsius timp de 15 secunde. Acest procedeu omoara 95% din bacterii. Pentru a incetini procesul de inmultire al bacteriilor ramase, laptele este racit imediat la 4grade Celsius. Sterilizarea, cunoascuta sub numele de UHT (Ultra High Temperature Temperatura foarte ridicata), asigura eliminarea completa a bacteriilor si a sporilor. In general, laptele este incalzit la 140 -150 grade Celsius pentru 2-3 secunde, folosind jet de aburi. Dupa acest tratament, laptele este racit la 18grade Celsius. Acest procedeu, introdus in anii 60, permite pastrarea valorilor nutritionale si a calitatilor organioleptice ale laptelui. Laptele UHT poate fi conservat pana la 6 luni.

Laptele-materie prima
Secretie biologica polifazica obtinuta din glanda mamara a mamiferelor sanatoase prin mulgere completa si igienica. Este sursa principal de nutriie a nou-nscuilor, nainte de fi capabili de a digera alte mncruri Este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si Sangele Alb prin valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime inorganism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei

Importanta laptelui
Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra, bivolita. Este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza in nutritia omului.

Laptele mai este denumit si Sangele Alb prin valoare sa hranitoare. Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii.Grasimea inafara de rolul ei energetic contribuie si la formarea rezervelor de grasime din organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui. Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate. Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

Factorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui

Factori interni: 1. Specia cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine. 2. Rasa, familia, linia sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat in grasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita. 3. Individualitatea da diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice fiind influentat de metabolismul fiecarui animal. 4. Forma si dezvoltarea ugerului influenteaza capacitatea productiva. 5. Varsta productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi scade treptat. Factori de mediu: 1. Naturali caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazand astfel productia de lapte. 2. Artificiali: a) hranirea, lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte(aceste fenomen se intampla iarna si primavara cand substantele nu au atatea substante hranitoare ca vara sau toamna) b) adaparea c) igiena corespunzatoare d) mulsul

Cafeaua
http://www.scribd.com/doc/20806590/Totul-despre-cafea Fata de ceai, cafeaua a fost descoperita de-abia prin jurul anului 600. Se presupune ca la inceput boabele uscate au fost zdrobite si apoi fierte in apa. Prajirea lor a fost descoperita mai tarziu, pe la 10001200. Prima cafenea in care se putea consuma cafea a fost infiintata in Constantinopol in 1415. Pe la mijlocul secolului XVI obiceiul de a bea cafea era raspandit in Egipt, Siria, Persia si Turcia; prin secolele XVI-XVII cafeaua a patruns si in Europa. Recolta de cafea din 2000-2001 a fost de circa 6,8 milioane tone. Consumul de cafea se ridica in Europa si America la circa 5,3 kg/persoana (2002), in timp ce in Romania este de abia 1,83 kg/persoana. Cafeaua se obtine din seminte de Caffea Arabica sau Cafeea canephora (robusta). Cafeaua Arabica este mai aromata. Exista peste 50 de soiuri de cafea care se cultiva in tari cu clima subtropicala, propice pentru cultura ei. Se cultiva in America Centrala si de Sud, Caraibe, Indonezia. Prefera inaltimile. Robusta se cultiva mai ales in Africa, dar si in America Latina. Producia de cafea Arbori de cafea sunt indigeni n Africa, i se mai pot gsi n cretere slbatice pe dealurile din Etiopia. De cafea Astzi este cultivat n unele ri, n optzeci de Sud i America Central, Caraibe, Africa i Asia, n general, n zonele situate ntre tropice de Cancer i Capricorn. Cei mai mari productori doi, de departe, sunt Brazilia si Columbia, urmat de Indonezia, Vietnam i Mexic. Arborelui de cafea este un arbust tropicale Evergreen (genul Coffea), i dou fasole sunt, n general coninute n fiecare de fructe, care, atunci cnd coapte seamn cu un Cherry Red. Cele dou specii de vedere comercial cele mai importante sunt cultivate soiuri de Coffea canephora (robustas) i Coffea Arabica (arabicas). Acesta din urm crete la altitudini mai mari, necesit ploaie mai puin, i fasole sale au un coninut mai mic de cafein dect cea a robustas. Copacii nu ncepei fructe pn cnd sunt intre trei si cinci ani, atunci cnd fiecare copac va randament ntre doi i patru kilograme de fructe. Cele mai multe de cafea este nc recoltate de mn, dei unele gospodarii agricole mai mari acum folosesc de recoltat mecanic.. Tehnologia de preparare a cafelei cuprinde: Decojirea cireselor (fructelor rosii) de cafea prin a) metoda umeda (arabica): indepartarea cojii proaspete, spalarea si uscarea la soare a boabelor si b) metoda uscata (robusta): uscarea la soare/aer cald, decojirea mecanica. Uscarea boabelor reduce umiditatea de la 65-70 % la 12-13 %. Pastrarea se face in saci de iuta, in spatii aerisite din tari cu clima temperata. relucrarea boabelor. Cafeua Arabica cruda contine 1-1,75 % cofeina, robusta circa 2,5 %. Procesul cuprinde mai multe etape succesive: prajirea la temperaturi de 220-230 C; racirea in curent de aer rece; sortarea cu senzori optici; macinarea in mori speciale la dimensiuni ale granulelor cerute de modul de preparare aplicat; ambalarea sub vid in pungi metalizate. Pregatirea bauturii se face prin fierbere (sau infuzie) in cazul cafelei turcesti, filtrare in aczul cafelei french sau percolare in cazul cafelei filtru si a celei espresso. Continutul in cofeina al cafelei Arabica este de 70-115 mg/ceasca pentru cafeaua obtinuta prin fierbere, 80 mg/ceasca pentru cafeaua filtru sau espresso, iar pentru robusta, de 200 mg/ceasca. Cantitatea de cafea folosita la prepararea unei cesti este de 6-8 g (o lingurita de masura rasa sau o lingura de supa rasa).

Modalitati de preparare a cafelei: *Cafeaua turceasca se prepara folosind o cafea foarte fin macinata si bine prajita. Una din variante (utilizate pe Insula Ada-Kaleh) este urmatoarea: se pune apa intr-un ibric de cupru cositorit pe dinauntru. In apa rece se pune cate o lingurita de cafea pentru fiecare ceasca, fara sa se agite, cafeaua ramanand la suprafata apei. Se pune peste cafea cantitatea de zahar dorita si se pune pe foc nu prea intens. Pe masura ce se incalzeste apa, are loc umectarea firelor de cafea, care se lasa treptat la fund. Intre timp se dizolva si zaharul. Cand incep sa se degaje bule de aer din apa, granulele de cafea sunt aduse la suprafata si se umfla in partea de sus a ibricului. Dupa unii, in faza aceasta se ia de pe foc si se adauga putina apa rece, lasand sa stea 1-2 minute. Dupa altii se dau 2-3 clocote. Se serveste fierbinte in cesti mici. Prepararea cafelei se poate face mai repede in baie de nisip. *Cafeaua filtru se pepara din cafea macinata mai grosier, deoarece extractia se face prin scurgerea treptata a apei peste cafeaua pusa intr-o palnie cu filtru de hartie. Granulele de cafea vin in contact cu apa fierbinte proaspata, avand loc o extractie avansata, substanta solubila din boabele macinate fiind tot timpul in contact cu o solutie din ce in ce mai diluata, pe masura avansarii procesului de extractie. Se folosesc granule mai mari, pentru a lasa sa treaca apa cofeinizata mai usor. O ceasca contine 80 mg cofeina. Aceasta operatie se poate efectua manual sau mai comod in cafetiere comerciale, numite filtre de cafea. * Cafeaua espresso se obtine in aparate de presiune, care asigura ridicarea temperaturii apei peste cea normala. Peste cafeaua macinata se preseaza un jet de abur si apa, care extrage cu viteza ridicata componentele solubile si volatile. Contine 80 mg cofeina pe ceasca. * French press se prepara intr-o cafetiera formata dintr-un cilindru (0,5-1litru), prevazut cu un capac prin care trece o tija avand la capat un disc perforat, ai carui margini asigura etansarea fata de cilindru. Se scoate discul, se introduce cafea in cilindru, se toarna apa fiarta peste cafea, apoi se pune capacul, cu discul ridicat in partea superioara. Dupa scurgerea timpului de extractie (3-4 minute) se impinge discul in jos, deasupra lui filtrandu-se cafeaua limpede, care poata fi turnata. * Cafea solubila (Ness) se obtine prin realizarea unei solutii concentrate de cafeaprintr-un prodedeu de filtrare, dupa care apa se indeparteaza prin atomizare: o ploaie de picaturi fine in contracurent de aer cald, sau prin liofilizare. Pulberea obtinuta, ca atare sau granulate, se ambaleaza ermetic in cutii de metal sau borcane de sticla. Cafeaua solubila are calitatea de a se dizolva imediat (instant) in apa calda sau chiar rece. Are 65 mg cofeina pe ceasca. *Cafea decofeinizata decofeinarea se realizeaza prin tratare cu aburi, urmata de extractie cu solventi a boabelor verzi, si uscare. Aceasta operatie se aplica inainte de prajirea cafelei. Cafeaua decofeinizata este recomandata persoanelor cu tensiune arteriala ridicata. *Cafeaua dietetica (Schonfaffe) se mai numeste cafea de regim sau deacidulata. Cafeaua contine si substante acide, iritante pentru tubul digestiv. Acestea se pot inlatura, pastrand cofeina, sau eliminand-o si pe aceasta in prealabil. Cafeaua deacidulata poate fi bauta si de persoane cu stomacul sensibil la substante iritante. Bineinteles, ca de la cultura la cultura, de la regiune la regiune, cu tot felul de aparate si tehnnici, exista si alte modalitati de preparare a cafelei.

Schema tehnologica a produsului existent

Lapte Receptie calitativa si cantitativ Filtrare

Cafea Extractie Concentrare Amestecare

Indulcitor

Stabilizator

Racire(4-6 C) Sterilizare(150 oC) Curatire (centrifugare la 35-40 oC) Normalizare Pasteurizare(72-74 oC) Ambalare Depozitare

Schema tehnologica a produsului nou

Lapte Receptie calitativa si cantitativ Filtrare

Cafea Extractie Concentrare Amestecare

Indulcitor

Stabilizator

Smantana

Racire(4-6 C) Sterilizare(150 oC) Curatire (centrifugare la 35-40 oC) Normalizare Pasteurizare(72-74 oC) Ambalare Depozitare

Descriere schema tehnologica

Amestecarea Etapa de amestecare este critica in procesul de obtinere a bauturii pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana.Specific,cand laptele si smantana sunt adaugate direct in extractul de cafea care are pH acid duce la coagularea laptelui.De aceea se adauga in aceasta bautura bicarconat de sodiu pentru a preveni coagularea laptelui.Acesta se foloseste pentru ca nu are culoare,miros si modifica foarte putin aroma. Sterilizare Etapa de sterilizare este deasemenea critica in procesul de fabricare a bauturii pe baza de cafea cu adaos de lapte si smantana.In aceata etapa sterilizare la temperature ridicate dureaza 30 secunde pentru 85 o C.Oricum,dupa sterilizare la temperaturi ridicate a acestei bauturi tinde sa apara fenomenul de producere a precipitatelor.Acestea nu pun probleme in ceea ce priveste siguranta produsului,dar afecteaza calitatea acestuia. Ajustarea cu bicarbonate de sodiu pentru ca nu are culoare,miros si modifica foarte putin aroma si pentru ca este o metoda ieftina si la indemana.