CRIMINALISTIC 1. Precizai cine este considerat fondatorul Criminalisticii: a. Hans Gross; b. Eugene Francois Vidocq; c. Pierre Fernand Ceccaldi.

2. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei? a. ... un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei; b. tiin a strilor de fapt in procesul penal; c. arta si tehnica investigaiilor penale. 3. n ce an a luat fiin, din iniiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lng Palatul de Justiie? a. 1892; b. 1880; c. 1935. 4. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe ri, printre care si Romnia, pentru identificarea persoanei dup urmele papilare? a. 10; b. 16; c. 12; d. 8. 5. Ce se nelege prin Fundamentele Criminalisticii? a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte tiine; metodele de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiine; principiile fundamentale ale Criminalisticii; istoricul Criminalisticii; b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-tiinifice de investigare a infraciunilor; c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identiti necunoscute. 6. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnailor? a. Sir Francis Galton in 1892; b. Dr. Henry Faulds in 1880; c. William Hershell in 1877. 7. Care din activitile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii? a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor de prob; b. constatri tehnico-tiinifice si expertize; c. organizarea cartotecilor, albumelor si coleciilor in scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infraciunii; d. elaborarea unor reguli pentru perfecionarea sistemului de probare a faptelor penale. 8. Sistemul (ramurile) criminalisticii sunt: a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistica tactic; Criminalistica metodologic; b. Tehnica, tactica criminalistic; Investigarea criminalistic a locului faptei; c. Metodologia Criminalisticii; Fundamentele Criminalisticii; Traseologia; Odorologia. 9. Ce cuprinde Criminalistica tehnic? a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infraciuni; c. ansamblul metodelor si mijloacelor tiinifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de proba, efectuarea expertizelor si constatrilor tehnico-tiinifice. 10. Care enun este corect?

a. Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului; b. Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infraciuni; c. Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infraciune; d. Criminalistica stabilete, prin mijloace si metode tehnico-tiinifice, cine este autorul unei fapte penale, iar Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrirea acestei fapte. 11. Cine a scris Trait des inscription en faux? a. Edmond Locard; b. Eugene Francois Vidocq; c. Raveneau. 12. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia? a. dr. Andrei Ionescu; b. dr. Valentin Sava; c. dr. Constantin urai. 13. Ce se nelege prin Criminalistic tactic? a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infraciunii; b. ramur a Criminalisticii care cuprinde procedee tactice care se aplic in ancheta penal, cum ar fi: ascultarea nvinuitului sau inculpatului; percheziia; reconstituirea; c. ramur a Criminalisticii care cuprinde noiuni cu caracter general cum sunt: obiectul Criminalisticii, legtura cu alte tiine, istoricul Criminalisticii. 14. Ce se nelege prin Criminalistic metodologic? a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identiti necunoscute; b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedeele tehnico-tiinifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor; c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de investigare a infraciunilor in raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice. 15. Care din principiile enumerate mai jos nu constituie principii fundamentale ale Criminalisticii? a. Principiul legalitii; b. Principiul aflrii adevrului; c. Principiul prezumiei de nevinovie; d. Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice in obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; e. Principiul stabilitii relative a caracteristicilor de identificare; f. Principiul dinamicitii si interdependenei cauzale. 16. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice? a. principiul identitii; b. principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice in obiect scop al identificrii si obiect mijloc de identificare; c. principiul stabilitii relative a caracteristicilor de identificare; d. principiul operativitii in efectuarea investigaiei penale; e. principiul dinamicitii si interdependenei cauzale; f. principiul prezumiei de nevinovie. 17. Completai spaiile libere: Criminalistica este o tiin judiciar, pluridisciplinar, cu caracter unitar si autonom care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice in scopul descoperirii infraciunilor, probrii vinoviei sau nevinoviei persoanelor implicate in svrirea lor si prevenirii faptelor antisociale. 18. Precizai 4 dintre manifestrile viscerale sau somatice care l trdeaz pe nvinuit sau inculpat n timpul interogatorului: a. schimbri in ritmicitatea activitii cardiace; b. schimbri in presiunea sanguin; c. fenomene de vasodilataie si vasocontracie; d. schimbri in ritmicitatea respiraiei;

e. dereglri in fonaie; f. descreterea brusc a salivaiei; g. contracia sau relaxarea subit a muchilor scheletici; h. creterea timpului de reacie; i. transpiraia abundent s.a. 19. Completai spaiile libere care se refer la metodele examinrii comparative: a. metoda confruntrii; b. metoda juxtapuneri; c. metoda mbinrii sau mbucrii; d. metoda suprapunerii; e. metoda proiectrii concomitente; 20. Reflectivitatea este nsuirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub urmtoarele forme: a. urme statice; b. urme dinamice; c. deprinderi; d. imagini _____ ; e. imagini _____ ; 21. Cine este autorul primului curs romnesc de Criminalistic, n 1951? a. Constantin urai; b. Camil Suciu; c. Emilian Stancu. 22. Ce tar a introdus pentru prima dat n lume sistemul dactiloscopic de identificare al persoanelor? a. Argentina; b. Anglia; c. India. 23. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin: a. aburire cu vapori de iod; b. tratare cu reactivi chimici prin pulverizare; c. cu ajutorul pensulelor din pr de veveri, puf de stru sau fibre de carbon. 24. Amprentele de urechi nu pot fi: a. vizibile; b. latente; c. statice; d. dinamice; e. imuabile. 25. Prin expertiza urmelor de saliv nu se poate stabili: a. dac este de natur uman; b. vrsta; c. calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin. 26. Precizai dac este adevrat sau fals urmtorul enun: Percheziia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost nceput urmrirea penal. adevarat 27. Care sunt tipurile de baz ale desenelor papilare: a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf; b. arc, la, destrodeltic, sinistrodeltic, amorf; c. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc. 28. Urmele de comparaie se iau prin: a. mucarea unor foi de hrtie intre care s-a introdus o foaie de plombagin; b. mucarea unor buci de plastilin; c. mucarea unor obiecte moi (ciocolat, cacaval). 29. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili: a. natura uman sau animal; b. grupa din sistemul ABO, serice, enzematice sau limfocitare de care aparine; c. vechimea aproximativ; d. in ce condiii s-a format;

e. regiunea din care provine; f. prezena alcoolului sau a oxidului de carbon; g. vrsta persoanei si regiunea de unde provine. 30. Precizai care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpucturii: a. urme de perforare; b. urme de ptrundere; c. urme de afumare; d. urme de ricoare. 31. Care denumire este folosit n mod greit pentru a desemna expertiza documentelor: a. expertiza grafoscopic; b. cercetarea grafologic; c. expertiza grafic; d. expertiza criminalistic a scrisului. 32. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice? a. individualitatea; b. stabilitatea relativ; c. reflectivitatea; d. operativitatea. 33. Care reguli sunt greite pentru obinerea modelelor de comparaie: a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin; b. s se in cont de condiiile in care s-a format urma la locul faptei; c. urma si modelele tip de comparaie s conin suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator; d. in momentul examinrii s fie folosite modele similare, avnd aceeai provenien. 34. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin: a. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparen; b. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparen; c. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascuit. 35. Ce activiti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei? a. delimitarea teritorial a zonei cercetate; b. examinarea minuioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme; c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infraciunii; d. clarificarea mprejurrilor negative sau controversate; e. fixarea rezultatelor in procesul-verbal de cercetare a locului faptei. 36. Expertul este chemat: a. s-si exprime prerea cu privire la vinovia unei persoane; b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovia unei persoane; c. s-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei. 37. Precizai care sunt cuvintele introduse n mod greit n definiiile urmei infraciunii. Prin urm se nelege: a. urmele formate prin reproducerea construciei interioare a unui obiect asupra altui obiect; b. modificarea material intervenit in condiiile svririi unei fapte penale, intre fapt si modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate; c. cele mai variate schimbri care pot interveni in mediul nconjurtor ca rezultat al aciunii fenomenelor naturii. 38. Care sunt factorii de natur obiectiv care influeneaz mrturia? a. vizibilitatea; b. audibilitatea; c. disimularea nfirii (deghizri); d. durata de percepie. 39. Precizai 2 dintre factorii frenatori care pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice: a. tulburarea excesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept; b. tulburri de ordin fiziologic: afeciuni cardiovasculare, insuficiene respiratorii, stri apropiate de soc;

c. tulburri de ordin psihic: debilitate mintal, nevroze, psihonevroze, psihopatii; d. instabilitate emotiv. 40. Ridicarea de obiecte si nscrisuri este definit ca activitatea de urmrire penal si de criminalistic tactic prin intermediul creia organul de urmrire sau instana de judecat asigur obiectele i nscrisurile ce pot servi ca mijloc de prob n procesul penal. 41. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor? a. Dr. Henry Faulds; b. Sir Francis Galton; c. Edward Henry. 42. Prin ce metode se realizeaz fixarea urmelor digitale? a. fotografierea sau nregistrarea cu camera video; b. transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere; c. cu ajutorul mulajelor; d. tratare cu reactivi chimici. 43. n cazul percheziiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 145 C. Pen. sau alt persoan juridic, martorii asisteni pot/nu pot s fac parte din personalul unitii: DA 44. n realizarea metodei portretului vorbit nu se ine cont de: a. semnalmentele anatomice sau statice; b. semnalmentele funcionale sau dinamice; c. semnele particulare; d. amprentele digitale, palmare si plantare. 45. Semnalmentele statice ale unei persoane: a. talia; constituia fizic sau corpolena; aspectul general; forma capului si a feei; b. inuta, mersul, vocea, vorbirea; c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea. 46. Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi: a. reunite; apropiate; deprtate, ridicate sau coborte pe ochi; b. rectilinii, arcuite, unghiulare; c. mbinate, stufoase, separate, nguste. 47. Precizai care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de formare: a. statice si dinamice; b. de suprafa si de adncime; c. directe si indirecte. 48. Dactiloscopia are ca obiect: a. cercetarea desenelor papilare ale degetelor; b. cercetarea desenelor palmei; c. cercetarea desenelor plantei (tlpii piciorului); 49. Relevarea urmelor papilare se face prin una din urmtoarele metode: a. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast; b. cu substane fluorescente; c. prin afumare direct; d. prin folosirea mulajelor. 50. Urmele de buze nu pot fi: a. de stratificare; b. de destratificare; c. de adncime; d. de suprafa. 51. Urmele de sperm se fixeaz prin: a. descriere in procesul verbal de cercetare a locului faptei; b. absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c. rzuire sau raclare mpreun cu o poriune din suport. 52. Precizai care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpucturii: a. rupturi provocate de gaze; b. arsuri;

c. urme de afumare; d. tatuajul; e. urme de perforare. 53. Caracteristici generale ale scrisului sunt: a. gradul de evoluie, forma, dimensiunea, viteza; b. fixitatea, constana, inalterabilitatea; c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea. 54. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri: a. acordarea primului ajutor victimelor; b. nlturarea curioilor; c. protejarea si conservarea urmelor; d. identificarea si audierea martorilor oculari; e. executarea masurilor fotografice bidimensionale. 55. Ce se nelege prin fixarea locului faptei? a. marcarea urmelor; b. conservarea locului faptei; c. proces-verbal nsoit de schie, fotografii, imagini video. 56. Precizai care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod obligatoriu: a. obiecte din metale sau pietre preioase; b. mijloace de plat strine, titluri de valoare interne; c. colecii de valoare; sume de bani. 57. Cadavrele cu identitate necunoscut nu pot fi identificate prin: a. prin supraproiecie; b. prin reconstituirea fizionomiei dup craniu; c. metoda antropologic; d. odontologia; e. expertiza fotografic de portret; f. portret robot. 58. Factori de natur subiectiv care influeneaz mrturia: a. calitatea organelor de sim; b. personalitatea si gradul de instruire ale martorului; c. vrsta, inteligena si temperamentul; d. strile de oboseal si strile afective; e. tipul perceptiv (analitic sau sintetic); f. atenia i nivelul de mobilitate al proceselor de gndire 59. Ca si percheziia, ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracterul de procedeu tactic criminalisticde descoperire si strngere a unor mijloace de prob. 60. Reconstituirea este o activitate procedural si de Criminalistic tactic, ce const n reproducerea in totalitate sau n parte a mprejurrilor n care a fost svrit infraciunea sau un alt fapt ce prezint importan n cauz, pentru a se stabili dac fapta s-a comis ori putea fi comis n mprejurrile date. 61. Cine a publicat prima carte de dactiloscopie? a. Juan Vucetici; b. Sir Francis Galton; c. Christian Jacob Hintze. 62. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte? a. prin smulgere; b. prin pieptnare; c. prin recoltarea firelor de pr czute in mod natural. 63. Percheziia se execut ntre orele: a. 6-20; b. 8-20; c. 8-22. 64. Semnalmentele dinamice cuprind: a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea; b. talia, prul, privirea, mimica;

c. vocea, vorbirea, obiceiuri, inuta. 65. Conturul nasului unei persoane poate fi: a. drept, concav, convex; b. orizontal; mare; mijlociu; mic; c. orizontal, bilobat, curbat. 66. nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: a. vorbete puin si la obiect; b. vorbete cu mult convingere pentru a-i demonstra ce probe are mpotriva lui; c. l domin prin loviri si jigniri. 67. Scopul utilizrii urmelor papilare nu este: a. identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei; b. organizarea si desfurarea testrii la poligraf; c. compararea impresiunilor digitale descoperite in mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun; d. identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut. 68. Crarea de pai indic: a. linia mersului, lungimea pasului, limea pasului, unghiul de mers, direcia de micare; b. linia mersului, lungimea pasului, locul pe unde a intrat infractorul in locul comiterii faptei; c. direcia de deplasare a infractorului de la locul faptei. 69. Ridicarea urmelor de snge nu se face prin: a. rzuire sau raclare mpreun cu o poriune din suport; b. absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru; c. tierea si ridicarea pmntului si a nisipului ce conin urme; d. prin tierea si ridicarea vegetaiei; e. absorbire, luminol, acid sulfuric, reactivi, acid acetic. 70. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii amprentei genetice? a. schimbarea mnuilor de protecie dup fiecare prob prelevat; b. refrigerarea sngelui lichid, a esuturilor, organelor sau oaselor; c. fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse; d. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice in pungi de plastic. 71. Direcia de tragere nu se stabilete prin: a. vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii; b. unirea urmelor cu o sfoar; c. introducerea unei tije in canalul orb si vizarea in prelungirea acesteia; d. calcule matematice. 72. Caracteristici particulare ale scrisului sunt: a. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; direcia predominant a micrilor; b. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii; c. direcia rndurilor, marginea textului, direcia predominant a micrilor. 73. Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals? a. cercetarea locului faptei se face de ndat; b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si riguros; c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si complex; d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale; e. cercetarea locului faptei se face numai intre orele 6-22. 74. Ce nu trebuie s se consemneze n procesul-verbal de cercetare a locului faptei? a. ora nceperii si ora terminrii; b. persoanele participante; c. comentarii si deducii. 75. Percheziia poate/nu poate fi amnat n scop tactic. 76. O persoan fizic sau juridic n posesia creia se afl un obiect sau un nscris ce poate servi ca mijloc de prob:

a. este obligat s-l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau instanei de judecat la cererea acesteia; b. este obligat s-l predea numai la cererea instanei de judecat; c. este obligat s-l predea numai in faza de urmrire penal. 77. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reuit dac: a. ... imprimrile se efectueaz in condiii de loc, de fond sonor si cu aceeai vitez de nregistrare; b. ... se folosesc copii ale benzii originale executate cat mai fidel; c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeai pronunie aceleai cuvinte si expresii. 78. Precizai 4 dintre aciunile la care recurge nvinuitul sau inculpatul dup svrirea infraciunii: a. plecarea precipitat de la locul faptei; b. revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei; c. crearea unor alibiuri; d. ascunderea faptei prin simularea sau comiterea de infraciuni; e. ascunderea sau distrugerea unor mijloace materiale de prob. 79. Organul de urmrire penal sau instana de judecat: a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce pot servi ca mijloc de prob in procesul penal; b. nu sunt obligate s le ridice; c. apreciaz in fiecare caz in parte dac este necesar s le ridice. 80. Reconstituirea presupune o organizare judicioas, pe baza unui plan care are n vedere,n principal, urmtoarele: a. determinarea scopului infraciunii; b. stabilirea activitilor care urmeaz a fi executate; c. stabilirea persoanelor participante; d. asigurarea conditiilor de loc si timp necesare. 81. Primul manual de criminalistic a fost elaborat de: a. Hans Gross la Graz; b. Edmond Locard la Lyon; c. R.A. Reiss la Laussanne. 82. Precizai dac este adevrat sau fals urmtorul enun: O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nsi, o prob de vinovie. - adevarat 83. Precizai cum se face ascultarea bolnavului mintal: a. in prezena unui specialist; b. in prezena unui membru de familie; c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal. 84. Prul unei persoane dup forma sa, poate fi: a. cre, ondulat, lins, cu crare; b. negru, castaniu, blond, rocat; c. subire, mijlociu, gros. 85. Declaraia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant: a. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor; b. egal cu alte mijloace de prob deoarece poate servi la aflarea adevrului numai in msura in care este coroborat cu fapte si mprejurri ce rezult din ansamblul probelor existente in cauz; c. special, deoarece nvinuitul sau inculpatul este figura central a procesului penal. 86. n care grup de vrst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s exagereze? a. 6 la 10 ani; b. 10 la 14 ani; c. 14 la 18 ani. 87. Proprietile desenelor papilare: a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;

b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea; c. Unitatea, imobilitatea si inalterabilitatea. 88. Urmele de dini ofer informaii despre: a. tipul constituional si vrsta celui care le-a creat; b. malformaii congenitale, carii, intervenii medicale; c. identitatea cadavrelor prin compararea particularitilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem; d. toate rspunsurile sunt corecte. 89. Obiectele n stare umed, purttoare de urme de snge, se ambaleaz: a. in saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce; b. in saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce; c. in frigidere portabile; 90. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei: a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schi; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digital; b. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor unor activiti de urmrire penal; c. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia. 91. La stabilirea vechimii unui nscris nu se iau n calcul: a. neconcordane intre coninutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat; b. proprietile hrtiei; c. examinarea cernelurilor; d. viteza de execuie si presiunea de scriere. 92. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin: a. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic; b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre; c. scriere deasupra prin haurare, transfer de litere si cuvinte. 93. Ce activiti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei? a. fotografierea de ansamblu a locului faptei; b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic; c. marcarea cmpului de acces in cmpul infraciunii; d. folosirea cinelui de urmrire; e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor. 94. Valoarea probativ a testrii poligraf: a. nu face parte din mijloacele de prob prevzute de lege; b. are valoarea unei constatri tehnico-tiinifice; c. are valoarea unei expertize criminalistice. 95. Cine dispune efectuarea percheziiei domiciliare? a. procurorul, la cererea organului de efectuare penal; b. procurorul, pe timpul nopii; c. instana de judecat, la cererea procurorului. 96. Expertul este chemat: a. s-si exprime prerea cu privire la vinovia unei persoane; b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovia unei persoane; c. s-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei. 97. Cercetarea locului faptei este o activitate iniial, imediat si complet obligatorie. 98. Enumerai 4 procedee de ascultare a nvinuitului sau inculpatului. a. procedeul ascultrii progresive; b. procedeul ascultrii frontale; c. tactica ascultrii repetate; d. tactica prezentrii de ctre anchetatori a ntregului drum parcurs de infractor; e. tactica ascultrii ncruciate; f. tactica ascultrii succesive de ctre dou persoane; g. tactica ntlnirilor surpriz; h. tactica exploatrii complexului de vinovie;

i. tactica exploatrii verigii celei mai slabe. 99. Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care const n ascultarea simultana a dou persoane care au fost audiate anterior, ntre care exist contradicii si neclariti. 100. Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi 1. pozitive (de identificare) sau 2. negative (de excludere). 101. Folosirea ruptorului sau extractorului este specific furtului comis: a. prin vnzare de ponturi b. prin mprietenire; c. prin efracie. 102. Smulgerea lniorului , a genilor si poetelor n strad este specific: a. furtului prin efracie; b. tlhriei stradale; c. furturilor din geni sau poete. 103. Care din activitile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii: a. descoperirea , fixarea , ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de prob; b. constatri tehnico-tiinifice si expertize; c. organizarea cartotecilor , albumelor si coleciilor in scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infraciunii; d. elaborarea unor reguli pentru perfecionarea sistemului de ncadrare juridic a faptelor penale. 104. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de: a. Hans Gross la Graz; b. Edmond Locard la Lyon; c. R.A. Reiss la Laussanne; 105. Declaraiile martorilor reflect realitatea: a. cu certitudine; b. cu o marj de relativitate; c. puternic deformat. 106. Care dintre perioadele de vrst nu prezint interes pentru ascultarea minorilor: a. 1 la 3 ani; b. 3 la 6 ani; c. 6 la 10 ani; d. 10 la 14 ani; 107. n care situaie nu este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice: a. in cazul infraciunii de omor deosebit de grav; b. in cazul accidentelor de circulaie in care au murit 2 sau mai multe persoane; c. cnd organul de urmrire penal sau instana de judecat are ndoieli asupra strii psihice a nvinuitului sau inculpatului. 108. Reconstituirea se dispune: a. la nceputul desfurrii procesului penal; b. in orice moment al desfurrii procesului penal; c. la terminarea procesului penal. 109. Nu vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infraciunilor viol (care s-ar aduce atingere moralitii publice sau ar crea o stare de pericol pentru o anumit persoan. 110. Principiile specifice criminalisticii sunt: a. legalitii si aflrii adevrului; b. prezumiei de nevinovie si identitii; c. identitii si operativitii; d. svrirea unei infraciuni determin modificri materiale; 111. Potrivit principiului identitii orice obiect este identic numai cu sine nsui. 112. Cercetarea urmelor infraciunii poart denumirea de traseologie.

113. Fotografia schi cuprinde : a. fotografia schi a obiectelor principale ? b. fotografia schi de orientare? c. fotografia schi unitar, pe sectoare, pe poziii centrale si ncruciate ? 114. Expertiza urmelor de snge este recunoscut sub denumirea de expertiza biocriminalistica a urmelor de sange. 115. Fixarea urmelor lsate de obiectele de mbrcminte se realizeaz prin schie , proces-verbal, fotografiere, videofilmare. 116. Urmele de explozie sunt sub forma exploziilor de natura fizica i chimica. 117. Obiectul identificrii criminalistice l constituie orice persoan, fenomen sau element al lumii materiale susceptibil de a fi identificat dup urmele create. 118. Semnele cadaverice tardive: a. putrefacia; b. conservarea artificial a cadavrului; c. conservarea natural a cadavrului : mumificarea, lignificarea, congelarea natural si adipoceara . 119. Cercetarea dinilor, urmelor acestora si expertiza lor poarta denumirea de odontologie. 120. Fotografia de examinare n radiaii invizibile cuprinde urmtoarele categorii de fotografii: in radiatii ultraviolete, radiaii infrarosii i radiaii Roentgen, gamma, beta si neutronice 121. Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului: a. de a recunoate fapta, regretnd-o; b. de a nu recunoate acuzaia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere; c. de a retracta declaraiile date. 122. Cum trebuie s nu fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului: a. la nivelul de nelegere al nvinuitului sau inculpatului: b. formulate clar si precis c. sugestive (implicative sau disjunctive). 123. Dac exist mai muli nvinuii sau inculpai, care vor fi ascultai la nceput? a. cei care au un complex de vinovie; b. cei care prezint alibiuri; c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput. 124. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei: a.......... un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei. b.tiin a strilor de fapt in procesul penal. c.arta si tehnica investigaiilor penale. 125. Cine a introdus dactiloscopia in Romnia: a. dr. Andrei Ionescu b. dr. Valentin Sava c. dr. Constantin urai 126. Se va folosi / nu se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului. 127. Obiectele neptoare, tietoare produc leziuni: a. cu margini netede, unghiuri ascuite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde; b. leziuni nepate; c. leziuni despicate, tiate pe tegumente , precum si fracturi. 128. Moartea s-a produs nainte de spnzurare dac petele cadaverice se vor situa deasupra locului unde s-a aflat laul sau pe spatele cadavrului. 129. O problem deosebit o ridic , la investigarea omorului: a. moartea prin inhibiie b. moartea generat de afeciuni cardio-vasculare; c. moartea generat de afeciuni respiratorii. 130. n cadrul examinrii obiectelor, sinteza presupune analiza acestora n ntregul lor. 131. Individualizarea reprezint: a. o etap a identificrii

b. o metodic a identificrii c. o modalitate a identificrii d. o faz a acesteia 132. n grafoscopie metodele de comparare libere sunt probe scrise la solicitarea anchetatorului ? Nu (No) 133. Metoda supraproieciei se folosete pentru identificarea: a. persoanelor disprute b. cadavrelor c. victimelor unor catastrofe 134. Sonografia reprezint : a. un mijloc tehnic de nregistrare grafic a vocii? b. un mijloc tehnic de nregistrare a vocii? 135. Expertiza criminalistic este: obligatorie sau facultativ 136. Aprecierea raportului de expertiz cuprinde: a. concluzii certe sau de imposibilitate b. verificarea de fond c. verificarea formal d. concluziile expertului e. concluziile magistratului 137. Metoda antropologic de identificare const n ___________________________. 138. Stereo-microscopul este o metoda criminalistic pentru examinarea in relief a suprafetei obiectului. 139. Lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul prezint numeroase urme de violen, lipsa unor pri din cadavru ca si existena unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor sunt mprejurri certe care constituie tot attea indicii ca omorul a fost svrit in alt loc. 140. Fazele procesului tanatologic: a. agonia b. moartea aparent c. moartea clinic d. moartea real. 141. Firul de pr se va recolta cu ajutorul unei pensete si se va introduce in eprubet, separat de alte fire. 142. Cum nu trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor: a. scurte, clare si precise; b. de completare, de prezentare, de reamintire si de control; c. s prezinte un grad mai mare sau mai mic de sugestibilitate. 143. Precizai cine este considerat fondatorul Criminalisticii: a.Hans Gross; b.Eugene Francois Vidocq; c.Pierre Fernand Ceccaldi. 144. Care din principiile enumerate mai jos nu constituie principii fundamentale ale Criminalisticii? a. Principiul legalitii; b. Principiul aflrii adevrului; c. Principiul prezumiei de nevinoviei; d. Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice in obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; e. Principiul stabilitii relative a caracteristicilor de identificare; f. Principiul dinamicitii si interdependenei cauzale. 145. Ce cuprinde Criminalistica tehnic: a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infraciuni; c. ansamblul metodelor si mijloacelor tiinifice pentru descoperirea, fixarea , ridicarea , examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-tiinifice. 146. Cine este autorul primului curs romanesc de Criminalistic, in 1951? a. Constantin urai;

b. Camil Suciu; c. Emilian Stancu. 147. Particularitile pe care le prezint vrsta , dezvoltarea fizic si psihic a martorilor minori: a. 1-3 ani: nu prezint interes pentru ancheta judiciar; b. 6-10 ani: creterea funciilor cognitive , dezvoltarea memoriei si a capacitii de redare; c. 10-14 ani : este predispus la exagerri, putnd fi contradictoriu i exagerat. 148. Intre aciunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe legatura de cauzalitate. 149. Moduri de operare folosite la svrirea furtului din locuine: a.vnzare de ponturi b. studiu prealabil; c. ptrunderea in locuine prin diferite pretexte; d.furturi de bun ziua; e. prin mprietenire, profitnd de naivitatea si neatenia victimelor , ori ademenirea copiilor. 150. Obiectul scop al identificrii criminalistice l constituie orice obiect care servete la identificarea sa? Nu (No) 151. Obiectele verificate sunt acele obiecte ale cror urme au fost descoperite in cmpul infracional? Nu 152. Metoda de identificare identi-kit se realizeaz in baza unui montaj fotografic ce combin anumite zone ale feei? Da 153. Fotografia de examinare in radiaii vizibile cuprinde: fotografia de ilustrare, comparare, de umbre, de reflexe, separatoare de culori, de contrast si prin transparen. 154. Urmele instrumentelor de spargere pot fi : urme de apsare/de forare, taiere, rupere si de smulgere,de frecare, de apsare, lovire, de ardere si topire. 155. Fixarea urmelor mijloacelor de transport se face prin : fotografii judiciare de orientare, schia obiectelor principale, a detaliilor, precum si prin nregistrri video si ________. 156. Cercetarea urmelor incendiilor ncepe stingerea, dup care este cutat focarul incendiului. 157. Expertiza criminalistic a exploziilor rezolv: cauza si natura exploziei , tipul de material exploziv, mecanismul de producere si daca este sau nu consecina folosirii unui material exploziv. 158. Organul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiz dac: a. concluziile raportului de expertiz sunt contrazise de probele existente in cauz; b. se prezint o insuficient argumentare a concluziilor; c. are dubii la competena profesional ori obiectivitatea expertului; d. constat ____________ sau omisiuni; e. neutilizarea celor mai noi procedee tehnico-tiinifice. 159. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin nlturare mecanic si chimic. 160. Mijloacele tehnice pentru examinarea textelor terse sunt: relevarea prin pudrare cu grafit; iluminarea sub un anumit unghi; folosirea stereo microscopului; vaporizare cu iod; folosirea radiaiilor ultraviolete. 161. Omorul prin otrvuri lente este comis in majoritatea cazurilor de ____________, fiind greu de descoperit. 162. Cercetarea bolnavilor psihic trebuie s se efectueze cu respectarea normelor prevzute in Legea sntii mintale si a proteciei persoanelor cu tulburri psihice nr. 487/2002. 163. Sistemul (ramurile) criminalisticii: a. Fundamentele Criminalisticii Criminalistica tehnic; Criminalistica tactic; Criminalistica metodologic; b. Urmele infraciunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei; c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia. 164. Ce se nelege prin Criminalistic metodologic: a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identiti necunoscute; b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedeele tehnico-tiinifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor.

c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de investigare a infraciunilor in raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice 165. Jean Nepote afirm c, criminalistica reprezint arta si tehnica investigaiilor penale Adevrat 166. Alphonse Bertillione a descoperit dactiloscopia ? Nu 167. Cercetarea locului faptei in cazul infraciunii de tlhrie care a avut ca urmare lovirea sau vtmarea grav a victimei , se va face: a. imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat in spital b. imediat ce se reclam fapta, in prezena victimei; c. dup depunerea plngerii , dup externarea victimei , chiar dac au trecut 2-3 sptmni de la comiterea faptei. 168. In cazul infraciunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate in mod difereniat: cu srm sau sfoar pentru topoare si alte instrumente, cu ____________ pentru cuite. 169. Urmele de dini gsite pe cadavru vor fi fotografiate in mrime natural, cu lumin lateral pentru evidenierea detaliilor , dup care se vor face mulaje dup traseul mucturii pe tegumente. 170. Caracterele criminalisticii sunt: a. judiciar si autonom b. unitar si imparial c. pluridiciplinar si unitar d. operativ si autonom. 171. Modele de comparare experimental in grafoscopie sunt piese preconstituite realizate anterior examinrii ?!Nu 172. Concluziile expertizei grafice pot fi : a. certe b. incerte c. de identitate sau neidentitate d. probabile 173. Metoda de identificare mimi-compozitorul se bazeaz pe principiul identi-kit-ului? Da 174. In criminalistic orice modificare intervenit in condiiile svririi unei infraciuni poart denumirea de urma. 175. Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplic in cazul infraciunilor de viol, tlhrie ori omor. 176. Semnele caracteristice sugrumrii sunt urmele lsate de degete si unghii pe pielea gatului, unde se pot descoperi si urme papilare, precum si urme de _________. 177. Investigarea omorului trebuie s rspund la 7 ntrebri fundamentale : ce fapt s-a comis?, unde?, cnd, cum?, cine?, cu ce mijloace, ori n ce scop? 178. Copierea direct de ctre falsificator a traseului scrierii originale reprezint procedeul de realizare a falsului prin imitare libera. 179. Versiunile de urmrire penal reprezint presupunerile si supoziiile , ntemeiate pe datele stabilite cu privire la fapt, mprejurri sau infraciunea svrit. 180. La verificarea versiunilor de urmrire penal se respect urmtoarele reguli tactice criminalistice: a. verificarea concomitent a tuturor versiunilor indiferent de gradul lor de plauzibilitate; b. acordarea de prioriti in rezolvarea problemelor care necesit operativitate; c. fiecare problem se verific integral.