1.

Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii

a.Hanss Gross
b.Eugene Francois Vidoq
c.Pierre Fernard Ceccaldi
RASP:A
2.Care carte este consideratã ca fundamentalã pentru aparitia Criminalisticii ca stiintã
autonomã?
a.Manual de instructie judiciara de Hanns Gross
b. Traité des inscriptions en faux de F. Raveneau;
c. Finger Prints de Sir Francis Galton.
RASP:A
3. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale”?
A. Jean Nepote;
B. Pierre Fernand Ceccaldi;
C. Rudolph Archibald Reiss.
RASP:A
4.Cum a fost definitã Criminalistica de cãtre fondatorul ei
a.un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la
dovedirea ei
b.stiinta a starilor de fapt in procesul penal
c.arta si tehnica investigatiilor penale
RASP:B
5.Ce fel de ştiinţă este Criminalistica?
a) judiciarã;
b) pluridisciplinarã;
c) cu caracter autonom si unitar;
d) care însumeazã metode, mijloace tehnice si procedee tactice în scopul
descopeririiinfractiunilor, probãrii vinovãtiei sau nevinovãtiei persoanelor implicate în sãvârsirea
lor si prevenirea faptelor antisociale
A. a+b+c+d
B. b+c+d
C. c+d
D. A+c
RASP:A
6.Care sunt metodele împrumutate de criminalisticã din Fizicã?
a.holografia;
b.fonoscopia;
c. analiza microscopică, spectrală si atomică
d.cromatografia
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c+d
RASP:C
7.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Chimie?
a) fonoscopia;
b) spectroscopia;c) electroforeza;d) cromatografia.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+c+d
D. b+c
RASP:B
8.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Medicinã?
a) anatomia comparatã;
b) histopatologia
A. a+b
B. b
C. nicio variantã
RASP:A
9.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Matematicã?
a. programarea lineară;;
b.calculul probabilitatilor;
c.teoria multimilor vagi
A. a+b+c
B. a+c
C. b+c
D. a+b
RASP:A
10.Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea
oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”
a. Vintilã Dongoroz;
b.Siegfried Kahane
c.Ion Oancea.
RASP:B
11.Care sunt activitatile ce fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii?
A=b=c
12.Care sunt ramurile Criminalisticii?
a. Criminalistica tehnicã; Criminalisticã tacticã; Criminalistica metodologicã;
b. Urmele infractiunii; Balistica judiciarã; Investigarea criminalisticã a locului fapte
c. Fotografia judiciarã; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia
RASP:A
13.Ce cuprinde Criminalistica tehnicã?
a.reguli si procedee care guverneaza ancheta penala,
b.reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni,
c.ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea,fixarea
,ridicarea,examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de
proba,efectuarea expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice
RASP:C
14.Ce se întelege prin Criminalisticã tacticã?
A. ramurã a Criminalisticii care însumeazã metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a
urmelor infractiunii;
B. ramurã a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplicã în ancheta penalã cum arfi:
investigarea locului faptei; ascultarea Invinuitului sau inculpatului si a altor participant inprocesul
penal; perchezitia; reconstituirea;
C. ramurã a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt:
obiectulCriminalisticii, legãtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii
RASP:B
15.Ce se întelege prin Criminalisticã metodologicã?
a. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente
a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute;
b. ramurã a Criminalisticii care studiazã procedee tehnico-stiintifice de relevare,
fixare si prelevare a urmelor;
c. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele si mijloacele specifice de
investigare a infractiunilor în raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii
criminalistice.
d. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente
a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute;
RASP:C
16.În ce constă legãtura Criminalisticii si Dreptul Penal?
a. contribuie la identificarea fãptuitorului si probarea vinovãtiei acestuia;
b. evidentiazã metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a
confruntãrii;
c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor,
învinuitilor sau inculpatilor.
RASP:A
17.În ce rezidã legãtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria?
a. aplicã metode proiective si caracteriologice în procesul ascultãrii martorului,
învinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;
b. contureazã elementele constitutive ale infractiunilor;
c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.
RASP:A
18.Este adevãrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”?
ADEVARAT
19.Este adevãrat sau fals enuntul:“Între timpul scurs de la data sãvârsirii infractiunii si
sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional.”?
ADEVARAT
20.Cine a tipărit primul manual de criminalisticã?
a. Hans Gross la Graz
b. Edmond Locard la Lyon
c. R.A. Reiss la Laussanne
RASP:A
21.Care sunt principiile fundamentale ale Criminalisticii
a) Principiul legalitãtii;
b) Principiul aflãrii adevãrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovãtie;
c) Principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii
si obiecte mijloc de identificare;
d) Principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare;
e) Principiul dinamicitãtii si interdependentei cauzale.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c+d
D. a+c+d+e
RASP:A
22.Ce inseamna principiul identificãrii în Criminalisticã?
a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea în timp si în
spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbãtoare;
b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fatã de orice alt obiect ;
c) sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului.
A. a+c
B. b+c
C. a+b+c
D. a+b
RASP:D
23.Ce presupune principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cãruia sãvârsirea unei
infractiuni determinã modificãri materiale în mediul înconjurãtor?
a) nu existã infractiune fãrã urme;
b) un infractor, fãrã voia sa, cel mai adesea lasã urme în câmpul infractiunii;
c) infractorul prelevã, fãrã stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de
obicei imperceptibile.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
24.Ce presupune prezumtia de nevinovãtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii?
a. administrarea probelor atât pentru dovedirea vinovãtiei, cât si a nevinovãtiei;
b. starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental, rãmânând el
însusi;
c. sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului.
RASP:A
25.Ce presupune principiul operativitãtii, ca principiu fundamental al Criminalisticii?
a) timpul lucreazã în favoarea infractorului;
b) sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului;
c) starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental, rãmânând el însusi.
A. a+c
B. b+c
C. a+b
D. a+b+c
RASP:C
26.Ce se întelege prin Fundamentele Criminalisticii?
a.Ramura a criminalisticii care studiaza problemele de ordin general cum ar fi:obiectul si
principiile criminalisticii;legatura cu alte stiinte;metodele de cercetare proprii si cele
imprumutate de la alte stiinte;principiile fundamentale ale criminalisticii;istoricul
criminalisticii;
b.Ramura a criminalisticii care studiaza metodele tehnico-stiintifice de investigare a
infractiunilor;
c.Ramura a criminalisticii care studiaza metodele de identificare dupa semnalmente a
persoanelor si cadavrelor cu identitati necunoscute.
RASP:A
27.Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”?
a. Edmond Locard;
b. Ion R. Constantin;
c. Emilian Stancu.
RASP:B
28.Ce categorii de probe oferã Criminalistica?
a) probe disculpante;
b) probe indicative;
c) probe coroborative;
d) probe determinante.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c+d
RASP:D
29.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Probele asociative sunt acele probe (sânge,
pãr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legãtura de cauzalitate dintre faptã si
autor.”?
ADEVARAT
30.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Probele directe nu sunt stabilite prin lege.”
FALS
31.În ce documente se regãsesc primele reguli de cercetare a probelor în înscrisuri?
a) Lex Cornelia de falsis;
b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.
A. a+b
B. a
C. b
D. niciuna din variantele de mai sus
RASP:A
32.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Prima expertizã criminalisticã a scrisului,
cunoscutã, dateazã din anul 1569 si priveste falsificarea semnãturii regelui Carol al V-lea
(Franta).”?
ADEVARAT
33.Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã de
Edmond Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie?
a. 1572
b. 1666
c. 1712
RASP:B
34.Cine a afirmat: ,,Expertiza [graficã] nu a fãcut nici un progres de la Raveneau” ?
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. R.A. Reiss.
RASP:B
35Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lângã faptul cã a creat
prima fisã de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, ce
altceva a mai inventat?
a. fotografia de semnalmente;
b. agentii sub acoperire.
RASP:B
36.Cine este creatorul sistemului de identificare antropometricã
a. Sir Conan Doyle;
b. E.F. Vidocq;
c. Alphonse Bertillon.
RASP:C
37.In ce domeniu avea Sherlock Holmes cunostinte solide?
a. filosofie;
b. astronomie;
c. politicã;
d. chimie.
RASP:D
38.Cine a fãcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare?
a) Grew, 1684;
b) Malpighi, 1686.
A. a
B. b
C. a+b
D. niciuna din variantele de mai sus
RASP:C
39.Cine a fãcut prima clasificare a desenelor papilare în nouã tipuri?
a. Christian Iacob Hintze, 1747;
b. Jan Evangheliste Purkinge, 1823;
c. William Hershell, 1858.
RASP:B
40.În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub
semnãtura lui Sir Francis Galton?
a. 1858;
b. 1880;
c. 1892.
RASP:C
41.Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopicã în Argentina?
a. Juan Vucetici;
b. H De Varigny;
c. Oloriz.
RASP:A
42.În 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopicã. De catre cine a fost
elaborat?
a. Sir Francis Galton;
b. Dr. Henry Faulds;
c. Edward Henri.
RASP:C
43.Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor?
a.Sir Francis Galton in 1892;
b.Dr.Henry Faulds in 1880;
c.William Hershell in 1887
RASP:C
44.Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a
persoanelor, în 1894?
a. Argentina;
b. Anglia;
c. India.
RASP:A
45.Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificarea
infractorilor?
a. dr. Henry Faulds;
b. Sir Francis Galton;
c. Edward Henry.
RASP:A
46.Cine a publicat prima carte de dactilocopie?
a. Juan Vucetici;
b. Sir Francis Galton;
c. Christian Hintze.
RASP:B
47.Cine a scris Traité des inscriptions en faux?
a. Edmond Locard;
b. Eugène François Vidocq;
c. Raveneau.
RASP:C
48.Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860?
a. Vianu;
b. Serban Georgescu;
c. I.N. Auerbach.
RASP:C
49.În ce an a luat fiintã primul serviciu fotografic la Politia Capitalei?
a. 1879;
b. 1884;
c. 1893.
RASP:A
50.Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în
acelasi timp, primul manual de Criminalisticã din tara noastrã?
a. Mina Minovici;
b. Stefan Minovici;
c. Nicolae Monivici.
RASP:C
51.Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, în 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe
mapamond?
a. Edmond Locard;
b. R.A. Reiss;
c. Vucetici.
RASP:B
52.Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914?
a. D. Cãlinescu;
b. Nicolae Minovici;
c. Valentin Sava.
RASP:A
53.De catre cine a fost efectuata prima expertizã dactiloscopicã din România ?
a. Andrei Ionescu;
b. Nicolae Episcopescu;
c. Valentin Sava.
RASP:B
54.Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu 204
autografe si documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin ti Edmond Locard?
a. Henri Stahl;
b. D. Cãlinescu;
c. Stefan Minovici.
RASP:A
55.Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”,
apãrutã în 1928?
a. Mihai Ioan;
b. George Belloiu;
c. Mihail Kernbach.
RASP:C
56.Cine a publicat, în 1930, cartea ,,Dactiloscopia în serviciul justitiei”?
a. Valentin Sava;
b. Mihail Cires;
c. G. Bãtrânul.
RASP:A
57.Cine este autorul lucrãrii ,,Tactica si tehnica perchezitionãrii” (1941)?
a. Constantin Turai;
b. Eugen Bianu;
c. D. Moldoveanu.
RASP:B
58.Cine a introdus dactiloscopia în România?
a. dr. Gh. Andrei Ionescu;
b. dr. Valentin Sava;
c. dr. Constantin Turai.
RASP:A
59.Cine este autorul primului curs original de Criminalisticã, în 1951?
a. Constantin Turai;
b. Camil Suciu;
c. Emilian Stancu.
RASP:B
60.În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul
antropometric pe lângã Palatul de Justitie?
a.1892;
b.1880;
c.1935
RASP:A
61.Care este scopul final al identificãrii în Criminalisticã?
a) stabilirea identitãtii;
b) stabilirea neidentitãtii;
c) stabilirea semnalmentelor exterioare.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
62.Se va folosi/nu se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului?
NU
63.În care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice?
a) în cazul infractiunilor de omor deosebit de grav;
b) în cazul accidentelor de circulatie în care au murit douã sau mai multe persoane;
c) când organul de urmãrire penalã sau instanta de judecatã are îndoieli asupra stãrii
psihice a învinuitului sau inculpatului.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:D
64.In ce scop este chemat expertul ?
a. sã-si exprime pãrerea cu privire la vinovãtia unei persoane;
b. sã-si exprime pãrerea cu privire la nevinovãtia unei persoane;
c. sa-si exprime pãrerea despre fapte si împrejurãri ale cauzei.
RASP:C
65.Cum pot fi concluziile categorice sau certe ale expertului?
a. afirmative (de identificare);
b. negative (de excludere.)
RASP:AMBELE(a+b)
66.In ce conditii organul judiciar are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor
raportului de expertizã?
a) concluziile raportului de expertizã sunt contrazise de probele existente în cauzã;
b) se prezintã o insuficientã argumentare a concluziilor;
c) are dubii cu privire la competenta profesionalã ori obiectivitatea expertului;
d) constatã erori/greseli sau omisiuni;
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c
RASP:C
67.Care sunt problemele deosebite ce se ridica la investigarea omorului?
a. moartea prin inhibitie;
b. moartea generatã de afectiuni cardio-vasculare;
c. moartea generatã de afectiuni respiratorii.
RASP:A
68Între actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie sã existe o legãturã de
cauzalitate?
RASP:DA
69.Ce constituie împrejurãri negative/controversate?
a. lipsa urmelor de sânge, când cadavrul prezintã numeroase urme de violentã;
b. lipsa unor pãrti din cadavru;
c. existenta unor urme de sânge pe traseul parcurs de infractor.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
70.Care sunt fazele procesului tanatologic?
a) agonia;
b) moartea aparentã;
c) moartea clinicã;
d) moartea biologicã .
A. a+b+c+d
B. b+c+d
C. a+c+d
D. a+b+d
RASP: A
71.Care sunt semnele cadaverice precoce?
a) rãcirea cadavrului;
b) deshidratarea cadavrului;
c) lividãtile cadaverice;
d) putrefactia;
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+c+d
D. a+b+c+d
E. mumificarea.
RASP:A
72.Dupa cat timp se instaleaza rigiditatea cadavericã la toate grupurile musculare,
conform legii Nystem?
a. dupã 12 ore;
b. dupã 24 ore;
c. dupã 30 ore;
d. dupã 36 ore.
RASP:B
73.Care sunt semnele cadaverice tardive?
a) mumificarea;
b) putrefactia;
c) autoliza;
d) rigiditatea cadavericã.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. b+c+d
RASP:A
74.Ce leziuni produc obiectele întepãtoare-tãietoare?
a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frînte, superficiale sau profunde;
b. leziuni întepate;
c. leziuni despicate tãiate pe tegumente, precum si fracturi.
RASP:A
75.Unde se vor situa petele cadaverice in cazul in care moartea s-a produs înainte de
spânzurare?
a) deasupra latului;
b) dedesubtul latului;
c) pe spatele cadavrului.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:C
76.În cazul caror infractiuni se aplica asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii?
a. viol;
b. tâlhãrie;
c. pruncucidere;
d. omor.
A. a+b+c+d
B. a+c
C. b+c+d
D. a+c+d
RASP:A
77.În majoritatea cazurilor, de catre cine este comis omorul prin otrãviri lente?
FEMEI
78.Cum se va face cercetarea locului faptei în cazul infractiunii de tâlhãrie care a avut ca
urmare lovirea sau vãtãmarea gravã a victimei?
a) imediat ce se reclamã fapta, chiar dacã victima a fost internatã în spital;
b) imediat ce se reclamã fapta, în prezenta victimei;
c) la depunerea plângerii, dupã externarea victimei, chiar dacã au trecut 2-3 sãptãmâni de
la comiterea faptei.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+c+d
D. a+b+c+d
RASP:A
79.În cazul infractiunilor de omor,cum vor fi fixate capetele libere ale armelor albe?
a) cu sârmã sau cu sfoarã pentru topoare si alte instrumente;
b) cu dopuri de plutã pentru cutite.
RASP:AMBELE
80.Unde se va introduce firul de pãr recoltat cu ajutorul unei pensete?
in plic de hartie, eprubeta sau sticluta
81.Care sunt modurile de operare folosite la sãvârtirea furtului din locuinte?
a) prin „vânzarea de ponturi”;
b) studiu prealabil;
c) pãtrunderea în locuinte prin diferite pretexte;
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
82.Folosirea „ruptorului” sau „extractorului” este specificã furtului comis:
a. „vânzare de ponturi”;
b. împrietenire;
c. efractie.
RASP:C
83.Smulgerea lãntisorului, a gentilor si a posetelor în stradã este specificã:
a. furtului prin efractie;
b. tâlhãriei stradale;
c. furturilor din genti sau posete
RASP:B
84.Ce fel de activitate este cercetarea locului faptei?
a) initialã;
b) imediatã;
c) irepetabilã.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
85.Ce masuri nu trebuie sa ia cel care ajunge primul la locul faptei?
a. acordarea primului ajutor victimelor;
b. înlãturarea curiosilor;
c. protejarea si conservarea urmelor;
d. identificarea si audierea martorilor oculari;
e. executarea mãsurãtorilor fotografice bidimensionale.
RASP:E
86.Care sunt regulile generale de cercetare a locului faptei?

87.Ce activitãti se executã în faza staticã a cercetãrii locului faptei?

88.Ce activitãti sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei?

89.Ce se întelege prin fixarea locului faptei?
a. marcarea urmelor;
b. conservarea locului faptei;
c. proces-verbal însotit de schite, fotografii, imagini video.
RASP:C
90.Ce trebuie sã se consemneze în procesul-verbal de cercetare a locului faptei?

91.Care este importanta cercetãrii locului faptei?

a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor în faza
initialã;
b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia
si modul de operare folosit;
c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevãrului.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
RASP:D
92.In prezenta cui se efectueaza cercetarea locului faptei?
a) de regulã în prezenta martorilor asistenti;
b) în prezenta pãrtilor;
RASP:AMBELE
93.Ce se mentioneaza in procesul-verbal de cercetare a locului faptei?

94.Ce masuri trebuie sa ia cel care ajunge primul la locul faptei?

a) marcarea aspectului initial al locului faptei;
b) înlãturarea unor pericole iminente;
c) relevarea si prelevarea principalelor urme.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
95.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “În faza dinamicã a cercetãrii locului faptei nu
se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purtãtoare de urme.”?
FALS

96.Care factori sunt de naturã obiectivã si influenteazã mãrturia?

a) vizibilitatea;
b) audibilitatea;
c) disimularea înfãtisãrii (deghizãrii);
d) calitatea organelor de simt.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+d
D. b+c+d
RASP:A
97.Care factori sunt de naturã subiectivã si influenteazã mãrturia?
a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului;
b) vârsta, inteligenta si temperamentul;
c) stãrile de obosealã si stãrile afective;
d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic);
e)durata perceptiei .
A. a+b+c
B. b+c+d+e
C. a+b+c+d
D. a+b+c+d+e
RASP:C
98.Cum trebuie sã fie întrebãrile adresate martorilor?
a) scurte, clare si precise;
b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control;
c) sã prezinte un grad mai mare sau mai mic de sugestibilitate.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
99.Care sunt particularitãtile pe care le prezintã vârsta martorilor minori între 10-14 ani?
a. nu prezintã interes pentru ancheta judiciarã;
b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacitãtii de redare;
c. este predispus la exagerãri, putând fi influentabil .
RASP:C
100.In ce masura declaratiile martorilor reflectã realitatea?
a. cu certitudine;
b. cu o marjã de relativitate;
c. puternic deformat.
RASP:B
101.Care perioade de vârstã prezintã interes pentru ascultarea minorilor?
a) 1 la 3 ani;
b) 3 la 6 ani;
c) 6 la 10 ani;
d) 10 la 14 ani.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+d
D. a+c
RASP:B
102.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Exactitatea amintirilor nu este o regulã ci o
exceptie”?
ADEVARAT
103.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Uitarea la bãrbati este mai accentuatã decât
la femei”?
ADEVARAT
104În care grupã de vârstã minorul are o conduitã contradictorie, fiind dispus sã
exagereze?
a. 6 la 10 ani;
b. 10 la 14 ani;
c. 14 la 18 ani.
RASP:B
105.Cum se face ascultarea bolnavului mintal?
a. în prezenta unui specialist;
b. în prezenta unui membru al familiei;
c. nu se recomandã ascultarea bolnavului mintal.
RASP:A
106.Care sunt particularitãtile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vãtãmate?
a) denaturãri involuntare, datoritã stãrii emotionale;
b) denaturãri voluntare, datoritã relei credinte;
c) denaturãri deliberate în favoarea infractorului ca urmare a unor întelegeri survenite cu
acesta;
d) denaturãri prin “schimbarea de rol.”
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+b+c+d
RASP:D
107.Declaratia învinuitului sau inculpatului are o valoare probantã?
a. superioarã altor mijloace de probã, fiind consideratã „regina probelor”;
b. egalã cu alte mijloace de probã deoarece poate servi la aflarea adevãrului numai în
mãsura în care este coroboratã cu fapte si împrejurîri ce rezultã din ansamblul
probelor existente în cauzã;
c. specialã, deoarece învinuitul sau inculpatul este figura centralã a procesului penal.
d. superioarã altor mijloace de probã, fiind consideratã „regina probelor”;
RASP:B
108.Care categorie de persoane nu pot sã depunã marturie ca martor?
a) persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional;
b) sotia si rudele apropiate ale învinuitului dacã acceptã;
c) persoana vãtãmatã dacã se constituie parte civilã sau participã în proces ca parte
vãtãmatã.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
RASP:C
109.Care sunt actiunile la care recurge învinuitul sau inculpatul dupã sãvârsirea
infractiunii:
 a) plecarea precipitatã de la locul faptei;
b) disparitia de la domiciliu;
c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;
d) descresterea bruscã a salivatiei;
e) contractia sau relaxarea subitã a muschilor scheletici.
A. a+c
B. b+c
C. a+b+c
RASP:C
110.Care dintre manifestãrile viscerale sau somatice îl trãdeazã pe învinuit sau inculpat
în timpul interogatoriului?
a) schimbãri în ritmicitatea activitãtii cardiace;
b) schimbãri în presiunea sanguinã;
c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;
d) crearea unor alibiuri;
e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+e
RASP:C
111.Care este cea mai tipicã atitudine a învinuitului sau inculpatului?
a. de a recunoaste fapta, regretând-o;
b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rãspundere;
c. de a retracta declaratiile date.
RASP:B
112Cum trebuie sã fie formulate întrebãrile adresate învinuitului sau inculpatului
a) la nivelul de întelegere al învinuitului sau inculpatului;
b) formulate clar si precis;
c) sugestive (implicative sau disjuncte).
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+d
RASP:A
113.Dacã existã mai multi învinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la început?
a. cei care au un complex de vinovãtie;
b. cei care prezintã alibiuri;
c. cei care nu recunosc faptele ce li se imputã.
RASP:A
114.Care procedee sunt specifice ascultarii a învinuitului sau inculpatului?
a) procedeul ascultãrii progresive;
b) procedeul ascultãrii frontale;
c) tactica ascultãrii repetate;
d) tactica ascultãrii încrucisate;
A. a+b+c+d
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
115.Învinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:
a. vorbeste putin si la obiect;
b. vorbeste cu multã convingere, pentru a-i demonstra ce probe are împotriva lui;
c. îl dominã prin loviri si jigniri.
RASP:A
116.Care factori frenatori pot produce erori la actualele înregistrãri poligrafice?
a) tulburarea excesivã a subiectului, provocatã de frica de a fi învinuit pe nedrept;
b) tulburãri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stãri
apropiate de soc;
c) tulburãri de ordin psihic: debilitate mintalã, nevroze, psihonevroze, psihopatii;
instabilitate emotivã;
d) instabilitate emotivã
A. a+b+c+d
B. b+c
C. a+c+d
D. c+d
RASP:A
117.Care este valoarea probantã a testãrii poligraf?
a. nu face parte din mijloacele de probã prevãzute de lege;
b. are valoarea unei constatãri tehnico-stiintifice;
c. are valoarea unei expertize criminalistice.
RASP:A
118.Cand se executa perchezitia?
a. 6-20;
b. 8-20;
c. 8-22.
RASP:A
119.Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare?
a. procurorul, la cererea organului de cercetare penalã;
b. procurorul, pe timpul noptii;
c. instanta de judecatã.
RASP:C
120.În cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se referã art. 145 C. pen. sau altã
persoanã juridicã, martorii asistenti pot/nu pot sã facã parte din personalul unitãtii?
RASP:DA,POT
121.Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucurã de imunitate nu pot fi supusi
perchezitiei, cu exceptia?
a. infractiunilor la regimul stupefiantelor;
b. infractiunilor flagrante;
c. infractiunilor comise prin violentã care au avut ca urmare moartea victimei.
RASP:B
122.Care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridicã în mod obligatoriu?
a) obiecte din metale sau pietre pretioase;
b) mijloace de platã, titluri de valoare interne;
c) colectii de valoare; sume de bani.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:C
123.Perchezitia poate/nu poate fi amânatã în scop tactic?
POATE
124.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Perchezitia domiciliarã poate fi dispusã
numai dupã ce a fost începutã urmãrirea penalã.”?
ADEVARAT
125.Ridicarea de obiecte si înscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si
strângere a unor mijloace de probã?
DA
126.In ce consta confruntarea?

127.Ce presupune reconstituirea?

presupune o organizare judicioasã, pe baza unui plan care are în vedere, în principal,
urmãtoarele:
a) determinarea scopului infractiunii;
b) stabilirea activitãtilor care urmeazã a fi executate;
c) stabilirea persoanelor participante;
d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.
128.Cand se dispune reconstituirea?
a. la începutul desfãsurãrii procesului penal;
b. în orice moment al desfãsurãrii procesului penal;
c. la terminarea procesului penal.
RASP:B
129.Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale?
NU
130.Care premisã nu este specificã identificãrii criminalistice?
a.individualitatea;
b.stabilitatea relativã;
c.reflectivitatea;
d. operativitatea.
RASP:D
131.Este adevãrat sal fals urmãtorul enunt: “Obiectul mijloc de identificare este alcãtuit
din urmele obiectului scop si modelele de comparatie.”?
ADEVARAT
132.Ce presupune principiul schimbului sau transferului presupune?
a. modificãrile produse în câmpul infractional de instrumentele folosite de infractor
pe de o parte, si modificãrile produse de componentele locului faptei asupra
acestora, pe de altã parte;
b. un infractor lasã întotdeauna urme la locul faptei si prelevã, la rândul sãu, alte
urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.
RASP:B
133.Care sunt premisele stiintifice ale identificãrii criminalistice?
a) individualitatea;
b) stabilitatea relativã;
c) reflectivitatea.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
RASP:C
134.Reflectivitatea este însusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate. Sub ce forme
se prezintã?
a) urme statice;
b) urme dinamice;
c) deprinderi;
d) imagini mentale;
e) imagini vizuale.
A. a+b+c+d
B. a+b+c+d+e
C. b+c+d+e
D. a+c+e
RASP:B
135.Care principii sunt caracteristice identificãrii criminalistice?

136.Ce fel de concluzii poate formula expertul poate formula concluzii?

a) categorice – rãspuns pozitiv sau negativ;
b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;
c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili” (NSP).
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
137.De ce depind concluziile de probabilitate?
a) experienta expertului;
b) volumul datelor centralizate;
c) studii experimentale;
d) cercetãri fundamentale;
e) limitele cunoasterii.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c+d+e
RASP:D
138.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Concluzia de imposibilitate (NSP) este o
concluzie de probabilitate, adicã fapta incriminatã nu se exclude.”?
ADEVARAT
139.Cine a formulat, pentru experti: ,,Dacã existã cea mai micã îndoialã, exprimati-o”?
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. L. Retail.
RASP:A
140.Cine a fãcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sãu sã
exprime îndoiala tot atât de clar ca si certitudinea”?
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. C.L. Retail.
RASP:C
141.Care sunt metodele examinãrii comparative?
a) metoda confruntãrii;
b) metoda juxtapunerii;
c) metoda îmbinãrii sau îmbucsãrii;
d) metoda suprapunerii;
e) metoda proiectãrii concomitente.
A. a+b+c+d+e
B. a+b+c
C. a+c+d+e
D. a+c+d
RASP:A
142.Care regulã este gresitã pentru obtinerea modelelor de comparatie?
a. sã nu se cunoascã persoana sau obiectul de la care provin;
b. sã se tinã cont de conditiile în care s-a format urma la locul faptei;
c. urma si modelele tip de comparatie sã continã suficiente elemente caracteristice de
individualizare a factorului creator;
d. în momentul examinãrii sa fie folosite modele similare, având aceeasi
provenientã.
RASP:A
143.Cum se clasifica urmele?
a. mãrimea, structura, viteza si presiunea de formare;
b. factorul creator, factorul primitor, esentã, mãrime, modul de formare, tipul si
natura urmei;
c. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legãtura cu fapta si fãptuitorul.
RASP:B
144.Ce se intelege prin martor, potrivit legii?
a. persoana care are cunostinte de vreo faptã sau împrejurare de naturã sã serveascã
la aflarea adevãrului;
b. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;
c. persoana care a suferit prin fapta penalã o vãtãmare fizicã, moralã sau materialã.
RASP:A
145.De ce depinde receptia senzorialã, realizatã prin senzatii si perceptii?
a) ereditate;
b) vârsta;
c) grupul tipologic
d) factori de bruiaj.
A. a+b
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c+d
RASP:C
146.Care este ordinea proceselor psihice de formare a mãrturiei?
a. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;
b. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;
c. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.
RASP:A
147.Care termeni nu intrã în categoria factorilor de bruiaj?

148.Cum se clasifica urmele dupã factorul creator?

a. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si
instrumentelor, urme create de unele fenomene;
b. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substantã;
c. urme directe, urme de adâncime, urme de suprafatã.
RASP:A
149.Cum se clasifica urmele dupã factorul primitor?
a. urme formã, urme materie, urme de reproducere;
b. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme
primite de obiecte;
c. urme de suprafatã si urme de adâncime.
RASP:B
150.Cum se clasifica urmele dupã esenta lor?
a. urme formã, urme materie, urme pozitionale;
b. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.
RASP:A
151.Cum se clasifica urmele de suprafatã?
a) urme de stratificare;
b) urme de destratificare;
c) urme de contur.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
152.Cum se clasifica urmele de stratificare si de destratificare?
a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;
b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate decât sub anumite unghiuri de luminã,
prin transparentã, ori prin folosirea unor surse dirijate de luminã sau a radiatiilor
ultraviolete;
c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;
d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de
gen.
A. a+c
B. b+c
C. a+b
D. a+b+c
RASP:C
153.Cum se clasifica, dupã mãrime, urmele ?
a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;
b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mãrit;
c) urme de stratificare;
d) urme de destratificare.
A. a+b
B. b+c
C. c+d
D. a+b+c
RASP:A
154.Cum se clasifica dupã modul de formare?
a) statice;
b) dinamice;
c) de suprafatã;
d) de adâncime.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c
RASP:C
155.Cum se clasifica dupã tip sau naturã urmele?
a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;
b) urme sub formã de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme
materie);
c) urme sonore si olfactive;
d) urme vizibile si latente;
e) macro si microunde
A. a+b+c+d
B. a+b+c+e
C. a+b+c+d+e
D. b+c+d+e
RASP:C
156.Cum se clasifica urmele deprinderi?
a. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;
b. deprinderi profesionale, mirosul, mersul;
c. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.
RASP:A
157.Ce include urmele substantã?
a. substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau
dintr-o masã amorfã;
b. substante chimice provenite din incendii sau explozii;
c. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.
RASP:A
158.La clarificarea caror aspecte pot contribui urmele?
a) identificarea fãptuitorului si a victimei;
b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;
c) stabilirea infractiunii si a conditiilor în care a fost comisã.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
159.Din ce e compusa suprafata palmei este compusã?
a) tenarã;
b) hipotenarã;
c) digito-palmarã;
d) digitalã.
A. a+b
B. a+c+d
C. a+b+c+d
D. a+d
RASP:C
160.Identificarea se poate face si fãrã un control nemijlocit, tactil sau vizual?
a) dupã imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite în cazul infractiunii
cu urmele create experimental;
b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dupã semnalmente, declaratii);
c) pe baza înregistrãrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopicã; persoane si
cadavre cu identitate necunoscutã, persoane dispãrute; scrisul de mânã; autovehicule etc.;
d) dupã modus operandi.
A. a+b
B. a+b+c
C. b+c+d
D. a+b+c+d
RASP:D
161.Dupã gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:
a) nemodificabile;
b) relativ modificabile;
c) modificabile în timp;
d) modificabile artificial.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c+d
RASP:C
162.Este adevãrat sau fals enuntul: “Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale
(fotografii, film, bandã video)“?
FALS
163.Este adevãrat sau fals enuntul: „Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.”?
ADEVARAT
164.Ce se intelege prin urma?
a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;
b. modificarea materialã intervenitã în conditiile sãvârsirii unei fapte penale, între faptã si
modificarea produsã neexistând un raport de cauzalitate;
c. cele mai variate schimbãri care pot interveni în mediul înconjurãtor ca rezultat al actiunii
infractorului.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:A
165.Clasificarea urmelor dupa modul de formare.
a. statice si dinamice;
b. de suprafatã si de adâncime;
c. directe si indirecte.
RASP:C
166.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „O amprentã digitalã gãsitã pe un obiect face
dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperitã urma si
constituie, prin ea însãsi, o probã de vinovãtie.”?
FALS
167.Care este obiectul Dactiloscopiei?
a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;
b) cercetarea desenelor palmei;
c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:C
168.Din ce este formata pielea care acoperã mâna?
a) epidermul;
b) dermul;
c) hipodermul;
d) desenul papilar.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:C
169.Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare”?
a.Valentin Sava
b.Andrei Ionescu
c.Constantin Turai
RASP:C
170.Ce este dactiloscopia?
a.domeniu al criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare
de pe suprafata degetelor,palmelor,talpilor
b.domeniu al criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lasate de papilele
salivare si papilele dormice
c.domeniu al criminalisticii care studiaza urmele desenului papilar al degetelor si
palmelor mainii
RASP.A
171.Prin ce se caracterizeaza anastomoza?
a. creastã care uneste ca o punte (podet) douã creste relativ paralele;
b. creastã papilarã care se bifurcã si apoi revine la normal;
c. creastã papilarã întreruptã.
RASP:A
172.Prin ce se caracterizeaza cârligul?
a. ramurã scurtã a unei creste papilare principale;
b. creastã papilarã întreruptã;
c. creastã papilarã care uneste douã creste relativ paralele.
RASP:A
173.Prin ce se caracterizeaza butoniera ?
a. creastã papilarã care se bifurcã iar dupã un drum scurt revine la normal;
b. creastã papilarã întreruptã;
c. creastã papilarã formatã prin contopirea a douã creste papilare.
RASP:A
174.Care sunt detaliile desenului papilar cu frecventã rarã de aparitie?
a. început de creastã papilarã, sfârsit de creastã papilarã;
b. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;
c. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;
d. reîntoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.
RASP:D
175.Prin ce se realizeaza expertiza dactiloscopicã?
prin examen comparativ între urma ridicatã si degetele persoanei suspecte
176.Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?
a.Edmond Locard
b.A.Lacassagne
c.V.Balthazard
RASP:C
177.Cine a accentuat aspectul calitativ în dactiloscopie, afirmând cã: ,,Patru sau cinci
puncte bine grupate în centrul figurii, într-o manierã exceptionalã, conving mai mult
decât 12 sau 15 bifurcatii rãspândite la periferia desenului?
a.V.Balthazard
b.A.L Kirk
c.E.Locard
RASP:C
178.In ce scop sunt utilizate urmele papilare?
a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;
b) organizarea si desfãsurarea testãrii la poligraf;
c) compararea impresiunilor digitale descoperite în mai multe locuri pentru stabilirea
autorului comun;
d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã.
A.a+b
B.b+c
C.a+c+d
D. a+b+c
RASP:C
179.Care sunt proprietãtile desenelor papilare?
a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;
b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;
c. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.
RASP:C
180.Care sunt caracteristicile deltei albe?

181.Care sunt caracteristicile deltei negre?

182.Care sunt tipurile de bazã ale desenului papilar?

a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;
b. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;
c. danteliform, simian, piniform, spiralã, cerc.
RASP:A
183.Prin ce metode se realizeaza relevarea urmelor papilare?

184.Prin ce metode se realizeaza relevarea urmelor prin metode chimice?:

185.Prin ce metode se realizeazã fixarea urmelor digitale?
a) fotografierea sau înregistrarea cu camerã video;
b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dupã relevare si fotografiere;
c) cu ajutorul mulajelor pentru urmele de adâncime;
d) tratare cu reactivi chimici.
A. a+b+d
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
186.Care este numãrul minim de detalii caracteristice necesar în multe tãri, printre care si
Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare?
a.10;
b.16;
c.12
RASP:C
187.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Desenele papilare caracterizeazã obiectele
examinate nemodificabile.”?
ADEVARAT
188.Ce indica cãrarea de pasi?
a. linia mersului, lungimea pasului, lãtimea pasului, unghiul de mers, directia de
miscare;
b. locul pe unde a intrat infractorul în scena infractiunii;
c. pãrãsirea în fugã, de cãtre infractor, a locului faptei.
RASP:A
189.Ce informatii oferã cãrarea de pasi?
a) numãrul de persoane, greutatea, înãltimea, sexul;
b) vârsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasãrii, starea psihicã;
c) dacã autorul cunoaste locul, dacã a stat la pândã, pe unde a intrat, pe unde a iesit,
simularea directiei de mers.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:C
190Prin ce se fixeazã urmele de picioare?
a) descriere în procesul-verbal de cercetare a locului faptei;
b) fotografiere;
c) fixarea prin mulaj;
d) copiere cu peliculã adezivã;
e) transfer electrostatic;
f) decuparea suportului purtãtor
A. a+b+c+d+e
B. a+b+c
C. b+c+d
D. a+b+c+d+e+F
RASP:D
191.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Urmele de picioare se fixeazã si prin
decuparea si ridicarea suportului purtãtor de urme.”?
ADEVARAT
192.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Existã o corelatie semnificativã din punct de
vedere statistic între lungimea tãlpii piciorului descult, mãsura pantofului si înãltimea
persoanei.“
ADEVARAT
193.Ce informatii oferã urmele de picioare?
a) sexul, greutatatea aproximativã si vârsta persoanei care le-a creat;
b) mecanismul de formare;
c) de la ce picior provine;
d) vechimea aproximativã;
e) directia de mers a persoanei care le-a creat;
f) particularitãti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.
A. a+b+c
B. b+c+d+e
C. a+b+c+d+e
D. a+b+c+d+e+f
RASP:D
194.Cum se poate realize identificarea persoanei dupã urmele de picioare?
) dupã urmele de picior descult;
b) dupã urmele de picior cu ciorap;
c) dupã urmele de picior încãltat.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+c
RASP:C
195.Examinarea comparativã la expertiza traseologicã a urmelor de picioare.
a. mulajul urmei ridicate din câmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana
suspectã;
b. fotografia urmei de încãltãminte si mulajul obtinut de persoana suspectã.
RASP:A
196.Ce informatii confera urmele de dinti?
a) tipul constitutional si vârsta celui care le-a creat;
b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;
c) identitatea cadavrelor prin compararea particularitãtilor stomatologice cu odontogramele
luate de medic ante-mortem.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
197.Cum se iau urmele de comparatie la dinti?
a. muscarea unor foi de hârtie între care s-a introdus o foaie de plombaginã;
b. muscarea unei bucãti de plastilinã;
c. muscarea unor obiecte moi (ciocolatã, cascaval).
RASP:A
198.Cum se face fixarea urmelor de dinti ?
a) descriere în proces-verbal;
b) fotografiere;
A. a+b
B. b+c
C. b
D. a
RASP:A
199.Ce se poate stabili prin expertiza odontologicã?
a) specia;
b) vârsta;
c) sexul
d) tipul antropologic.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c+d
RASP:C
200.In ce scop este utilizata fisa odontologicã?
a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã;
b) identificarea persoanelor amnezice;
c) identificarea persoanelor care îsi ascund identitatea;
d) reconstituirea fizionomiei dupã craniu.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+b+d
D. a+b+c+d
RASP:A
201.Urmele de buze.
a) de stratificare;
b) de destratificare;
c) de adâncime (în mod exceptional);
d) de suprafatã.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c+d
RASP:D
202.Amprentele de urechi.
A. vizibile;
B. latente;
C. statice;
D. dinamice;
E. imuabile.
RASP:E
203.Urmele de sange.

204.Cum se realizeaza ridicarea urmelor de sânge?

a) rãzuire sau raclare împreunã cu o portiune din suport;
b) absorbire cu pipeta sau cu hârtia de filtru;
c) ridicarea pãmântului si a nisipului ce contin urme;
d) prin tãierea si ridicarea vegetatiei;
e) apã oxigenatã, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+b+c+d
RASP:D
205Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Sexul persoanei nu se poate determina în
functie de cromatina sexualã.”
FALS
206.Ce presupune calitatea de ,,secretor”?
a. calitatea de a determina grupa sanguinã doar dupã urmele de sânge;
b. calitatea de a determina grupa sanguinã dupã urmele de sânge si dupã secretiile
organismului.
RASP:B
207.Urmele seminale.
prezintã interes pentru investigarea criminalisticã a urmãtoarelor infractiuni:
a) privitoare la viata sexualã;
b) omor;
c) sinucideri ale bãrbatilor prin spânzurare;
d) în cazul unor accidente.

208.Urmele de saliva

209.Urmele de par

210.Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Analiza firului de pãr nu poate conduce la
identificarea persoanelor prin testul ADN.?
FALS
211.Prelevarea amprentei genetice.

212.Avantajele amprentei genetice.

a) dimensiunea molecularã a mãrimii probei;
b) vechime demonstratã pânã la 5000 ani;
c) delimitarea strictã între ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
RASP:C
213.Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Decriparea codului ADN specific conduce
automat la rezolvarea unui caz, chiar dacã nu existã elemente de comparatie?
FALS
214.Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Probele de fluide biologice, lacrimi,
transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN?
ADEVARAT
215.Ce se interzice la recoltarea probelor ADN?
a) tusitul sau strãnutul spre obiectele purtãtoare de urme;
b) protejarea pãrului pe timpul recoltãrii;
c) uscarea probelor înaintea ambalãrii;
d) refolosirea ambalajelor.
A. a+b
B. b+c
C. a+d
D. b+d
RASP:C
216.Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei.
a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schitã; fotografia obiectelor
principale; fotografia de detaliu; fotografia digitalã;
b. fotografia de identificare dupã semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor
unor activitãti de urmãrire penalã;
c. fotografia de urmãrire, microfotografia si holografia.
RASP:A
217.Avantajele fotografiei judiciare.
a) rapiditatea si exactitatea;
b) obiectivitatea;
c) evidentã probatorie si caracter demonstrativ;
d) caracter destructiv.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+d
RASP:A
218.Fotografia judiciarã operativã (de fixare).
a. fotografia locului faptei;
b. microfotografia;
c. holografia.
RASP:A
219.Fotografia judiciarã de examinare.
a. fotografia realizatã în radiatii vizibile si invizibile;
b. fotografia schitã;
c. fotografia obiectelor pricipale.
RASP:A
220.Fotografiile care fixeazã locul faptei si punctele de reper.

221.Fotografia care redã scena infractiunii într-un singur cadru.

a. fotografia schitã pe sectoare;
b. fotografia schitã unitarã;
c. fotografia schitã încrucisatã .
RASP:B
222.Fotografia prin care se înlãturã zonele „oarbe”
a. fotografia schitã panoramicã;
b. fotografia schitã unitarã;
c. fotografia schitã încrucisatã .
RASP:C
223.Fotografia panoramică.
a) se realizeazã la aceeasi scarã;
b) cu acelasi tip de hârtie fotograficã;
c) cu acelasi timp de expunere .
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
224.Fotografia judiciarã.
a) clarã, cu nuante si tonalitati naturale;
b) sã redea toate detaliile;
c) sã prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;
A. a+b+c
B. a+c
C. a+b
D. b+c
RASP:A
225.Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict).
a) dintr-un plan perpendicular pe obiect;
b) prin iluminare directã sau lateralã;
c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, între obiecte se asazã o riglã, centimetru
sau bandã gradatã.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
226.Fotografia de detaliu.
a) este specificã fazei statice;
b) se executã la o scarã cât mai mare;
c) la obiectivul aparatului se adaugã inele intermediare sau obiectivul „zoom”;
d) sursele de luminã sunt dispuse lateral si în spatele aparatului fotografic.
A. a+b+c+d
B. b+c+d
C. a+c+d
D. a+b+d
RASP:B
227.Avantajele fotografiei digitale.
a) calitatea imaginilor;
b) transmitere rapidã prin internet la un laborator;
c) stocare pe hard disk-ul unui computer;
d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.
A. a+b
B. b+c
C. a+d
D. a+b+c+d
RASP:D
228.Cum trebuie sa fie fotografiate cadavrele?
a) în pozitia si în starea în care au fost gãsite;
b) cu aparatul dispus deasupra într-o pozitie plan paralelã;
c) fotografierea se executã de la cap la picioare sau invers.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:A
229.Cum se executa fotografia de identificare a persoanelor?
a) din fatã si din profil;
b) la scarã 1/9;
c) subiectul va avea capul descoperit;
d) subiectul va fi bãrbierit si pieptãnat;
e) urechea dreaptã va fi descoperitã.
A. a+c+d+e
B. a+b+c+d
C. a+b+c
D. b+c
RASP:A
230.Cum se executa fotografia de urmãrire?
a) în conditii prevãzute de lege;
b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate în obiecte de uz personal;
c) cu acordul persoanei urmãrite.
A. a+b
B. a+b+c
C. b+c
D. a+c
RASP:A
231.Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei.
a) de orientare;
b) schitã;
c) a obiectelor principale;
d) de detaliu.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+b+d
RASP:C
232. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Fotografiile de fixare a rezultatelor
perchezitiei fac parte integrantã din procesul-verbal întocmit pentru efectuarea
perchezitiei.”?
ADEVARAT
233.Fotografia judiciarã de examinare în radiatii vizibile.
a) fotografia de ilustrare;
b) fotografia de comparare;
c) fotografia de umbre;
d) fotografia în radiatii Röentgen.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. a+b+d
RASP:C
234.Fotografia de ilustrare.
a) se aplicã în cercetarea înscrisurilor;
b) se aplicã în expertiza unor corpuri delicte;
c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea
imaginilor.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c
D. b+d
RASP:A
235.Fotografia de comparare.
a) prin confruntarea imaginilor;
b) prin suprapunerea imaginilor;
c) prin stabilirea continuitãtii liniare (juxstapunere).
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
236.Fotografia de contrast.
a) suprapunerea imaginilor;
b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;
c) diafragmarea obiectivului fotografic.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
237.La identificarea persoanei dupã fotografie se folosesc urmãtoarerle procedee:
a) juxtapunerea si îmbinarea unor pãrti din fotografii;
b) caroiajul;
c) mãsurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.
A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. a+b+c
RASP:D
238.În realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:
a) semnalmentele anatomice sau statice;
b) semnalmentele functionale sau dinamice;
c) semnele particulare;
d) amprentele digitale, palmare si plantare.
A. a+c
B. b+c
C. a+b+c+d
D. a+b+c
RASP:D
239.Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt:
‘’Perceperea de cãtre martor a imaginii infractorului poate fi asimilatã cu o urmã de
memorie.’’
ADEVARAT
240.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Tatuajul înlãturat prin interventie
chirurgicalã poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii.”?
ADEVARAT
241.Metoda supraproiectiei constã în:
a. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu
fotografia unei persoane dispãrute ;
b. reconstituirea plasticã si graficã a tesuturilor moi ale capului;
c. identificarea prin expertizã fotograficã de portret.
RASP:A
242.Semnalmentele statice ale unei persoane.
a. talia; constitutia fizicã sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;
b. tinuta, mersul, vocea, vorbirea;
c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea.
RASP:A
243.Semnalmentele dinamice.
a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;
b. talia, pãrul, privirea, mimica;
c. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta.
RASP:A
244.Conturul nasului unei persoane.
a. drept, concav, convex;
b. orizontal; mare; mijlociu; mic;
c. orizontal, bilobat, curbat.
RASP:A
245.Identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã.
a) supraproiectie;
b) reconstituirea fizionomiei dupã craniu;
c) metoda antropologicã;
d) odontologia
e) expertiza fotograficã de portret;
f) portret robot.
A. a+b+c
B. b+c+e
C. a+b+c+d+e
D. a+b+c+d+e+f
RASP:C
246.Expertiza criminalisticã a vocii si vorbirii (fonocriminalisticã).
a) autenticitatea fonogramei în litigiu;
b) deghizãri ale vocii si vorbirii;
c) încercãri de falsificare a benzii
d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.
A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+c+d
D. a+c
RASP:C
247.Identificarea cadavrelor dupã metoda Gherasimov-Riscutia.
a. suprapunerea imaginilor;
b. juxtapunerea imaginilor;
c. combinarea detaliilor faciale înmagazinate într-o bazã de date.
RASP:A
248Prin ce se stabileste directia de tragere?
a) vizare directã prin intermediul unui tub de hârtie introdus prin ambele orificii;
b) unirea urmelor cu o sfoarã;
c) introducerea unei tije în canalul orb si vizarea în prelungirea acesteia;
d) calcule matematice.
A. a+b+c
B. a+b+d
C. b+c+d
C. a+d
RASP:A
249.Expertiza urmelor principale ale tragerii.
a) dacã orificiile sunt produse de o armã de foc sau de altã naturã;
b) dacã sunt formate de acelasi tip de gloante;
c) dacã au fost trase de una sau mai multe arme;
d) directia sau directiile din care s-a tras;
e) mãrimea unghiului de incidentã.
A. a+b+c
B. b+c+d+e
C. a+b+c+e
D. a+b+c+d+e
RASP:D
250.Urmele de perforare.
a) orificiul de intrare;
b) canalul;
c) orificiul de iesire.
A. a+b+c
B. b+c
C. a+c
D. a+b
RASP:A
251.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: Rupturile provocate de gaze au loc numai în
tragerile foarte apropiate, între 3 si 12 cm?
ADEVARAT
252.Ce se ia in calcul la stabilirea vechimii unui înscris?
a) neconcordante între continutul textului si perioada la care se pretinde cã a fost redactat;
b) propritãtile hârtiei;
c) examinarea cernelurilor;
d) viteza de executie si presiunea de scriere.
A. a+b
B. b+c
C. a+b+c+d
D. a+b+c
RASP:D
253.Cum se realizeaza falsul prin înlãturare de text?
a. alterare pe cale mecanicã, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimicã;
b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre;
c. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte.
ANS: A
254.Care denumire este folositã pentru a desemna expertiza documentelor?

255.Care sunt caracteristicile generale ale scrisului?

a. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;
b. fixitatea, constanta, inalterabilitatea;
c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea.
RASP:A
256.Care sunt caracteristicile particulare ale scrisului?
a. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia
predominantã a miscãrilor;
b. viteza scrisului, numãrul elementelor constructive, repartizarea presiunii;
c. directia rândurilor, marginea textului, directia predominantã a miscãrilor.
RASP:A
257.Prin ce se realizeaza falsul prin imitarea scrisului?
a. imitare liberã, copiere directã, copiere prin transparentã;
b. metode tipografice: tipar înalt sau tipar adânc; copiere prin transparentã;
c. imitare liberã, rãzuire cu o lamã ori alt instrument ascutit.
RASP:A
258.Este corect sau fals urmãtorul enunt: “Scrisul de mânã nu caracterizeazã obiectele
examinate, relativ modificabile.”?