Sunteți pe pagina 1din 2

CRIMINOLOGIE - TEST c.

niciuna din categoriile mentionate


11. Antropologia criminala a fost influentata de:
1. Crima este considerate: a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand
a. manifestare diabolica, expresie a pacatului cu Lombroso s.a.
b. o fapta reprobabila b. personalitatea stiintifica a unor medici sau
c. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de sociologi
savarsesc c. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de
2. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in infractori si infractiuni
mod decisiv criminologia? 12. Primele manifestari stiintifice desfasurate la
a. Poemele Homerice inceputurile criminologiei, au purtat denumirea de:
b. Despre infractiuni si pedespe a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea
c. Despre spiritul legilor delincventei
3. Autorul lucrarii 'Despre infractiuni si pedepse', b. domenii conexe criminologiei
este: c. antropologie criminologica
a. Cesare Beccaria 13. Obiectul criminologiei, a fost abordat pe trei
b. Thomas Morus nivele (crima, criminalul si criminalitatea) de catre:
c. Raffaele Garofalo a. Franz Von Liszt
4. Carui criminolog apartine opera 'Omul delincvent': b. Raffaele Garofalo
a. Enrico Ferri c. Jean Pinatel
b. Cesare Lombroso 14. Aratati care criminolog a impartit criminologia in
c. Lacassagne criminologie generala si criminologie clinica:
5. Teza centrala din opera lui Lombroso sustine ca: a. E. Sutherand
a. infractorul este o persoana predestinata sa comita b. Jean Pinatel
delicte datorita unor stigmate fizice si psihice c. E. Ferri
inascute 15. Criminologia generala, in opinia lui Jean Pinatel
b. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor urmarea sa:
probleme personale a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate
c. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este referitoare la obiectul de studiu
mai mica decat folosul obtinut b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor
6. Metodele de predictie au la baza: specializate
a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari
factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente criminologice
b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penale 16. Deosebirea dintre criminologie si stiintele penale
c. posibila aparitie a recidivei este data de:
7. Observarea, ca tehnica de cercetare in a. modul de concretizare a scopului (prima este o
criminologie, presupune: stiinta normativa, in timp ce criminologia este o
a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatii stiinta a fenomenologiei penale)
b. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor b. metodele de cercetare folosite
profilactice c. finalitatea urmarita
c. urmarirea, surprinderea si examinarea 17. Scopul imediat al criminologiei il constituie:
manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale a. apararea valorilor si relatiilor sociale fundamentale
unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie b. indentificarea cauzelor care conduc la producerea
sau libertate criminalitatii
8. Observarea reprezinta: c. tragerea la raspundere a celor care comit fapte
a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a antisociale
fenomenului infractional 18. Functia descriptiva a criminologiei, presupune:
b. o forma de reprezentare a unor comportamente a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona
deviante teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioada de timp
c. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile (1 - 10 ani)
legislatiei unei tari b. descrierea modurilor de operare si a locurilor
9. Dupa modul in care observatorul percepe problema favorabile
in realitate, observarea poate fi: c. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei
a. directa sau indirecta financiare
b. interna (participativa) 19. Conceptele folosite in cadrul functiei descriptive:
c. externa (din afara grupului observat) 'mediul, terenul, personalitatea si actul', au fost
10. Criminologii francezi sustin ca etilogia introduse de:
criminalitatii este determinata de: a. Olof Kimberg
a. factorii ce tin de individ b. J. Pinatel
b. factorii preponderent sociali c. H. Mannheim
20. Conceptul de mediu este analizat sub urmatoarele
acceptiuni: NOTĂ!
a. mediul infractional PENTRU STUDENȚII CARE DORESC UN
b. mediu noninfractional SUBIECT TEORETIC, GRILELE (IN NUMĂR DE
c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si 20) DE REZOLVARE SUNT: 1-10 ȘI 20-30
mediul social global) PENTRU STUDENTII CARE DORESC DOAR 10
21.Faptul ca victima unei infractiunii se putea GRILE SI DOUA SUBIECTE TEORETICE,
razbuna, la inceputurile istoriei Criminologiei, cu GRILELE DE REZOLVARE SUNT:
orice pedeapsa ce o dorea, inclusiv cu una mult mai 1,3,5,7,9,11,13,15,17,19
aspra decatea a suportat din partea infractorului, se PENTRU STUDENȚII CARE DORESC DOAR
incadra la: TEORIE:
a)justitia privata nelimitata
b)abandonul noxal
c)legea talionului
d)invoiala pecuniara
22.Care sunt principalele critici care i se aduc
lui E.Ferri ?
a nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca
fenomen de masa
b nu a continuat traditia lui Lombroso
c a neglijat factorii sociali
23Prin ce se caracterizeaza criminalul innascut ?
a un tip scund si cu maxilar proeminent
b un nebun din punct de vedere moral
c un individ fara constiinta morala
24.Ce favorizeaza complexul de vinovatie in
conceptia lui S. Freud:
a tentatia permanenta de a incalca norme morale
b savarsirea de fapte penale
c trecerea la act
25.Unde situeaza S. Freud diferenta dintre infractori
si noninfractori ?
a la nivelul constiintei de sine
b la nivelul constiintei morale
c la nivelul inconstientului
26. Care au fost discipolii lui C. Lombroso
a. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c Adolphe Quetelet si Andre Guerry
27.Care sunt instantele personalitatii in teoria lui
S. Freud ?
a preconstientul
b constiinta de sine
c constiinta morala
28. Ce explica Freud prin complexul oedipian :
a paricidul si incestul
b narcisismul si .homosexualitatea
c agresivitatea si omorurile
29.Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni
si pedepse ?
a Paul Topinard
b Rafaelle Garofallo
c Cesare Beccaria
30. Cine este considerat initiatorul
criminologiei antropologice ?
a Cesare Lombroso
b Cesare Beccaria
c Jean Pinatel

S-ar putea să vă placă și