1.

A) B) C)

Criminologia: este o stiinta sociala este o ramura a dreptului penal este auxiliara dreptului procesual penal

ANS: A 2. A) B) C) Care este obiectul de studiu al criminologiei? criminalitatea ca fenomen social global orice fapta devianta dezaprobata de societate apararea valorilor social fundamentale, implicit criminalitatea

ANS: A 3. A) B) C) Functia descriptiva a criminologiei studiaza Fenomenul criminalitatii in ansamblul sau Tipuri de infractiuni in particular Metodele de prevenire a fenomenului infractional

ANS: A 4. A) B) C) Functia explicativa a criminologiei studiaza Cauzele ce determina criminalitatea precum si cauzele ce o formeaza Personalitatea infractorului si a victimei Aspectele fenomenologice ale criminalitatii

ANS: A 5. Functia predictiva a criminologiei studiaza: A) Starea, structura si dinamica fenomenului infractional B) Studiul statistic al criminalitatii C) Anticiparea unor modificari cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional ANS: C 6. A) B) C) Functia profilactica a criminologiei studiaza: studiul statistic al starii si dinamicii criminalitatii Modificarile cantitative si calitative ale fenomenului infractional Mijloacele de tratament menite sa contribuie la prevenirea crimin

ANS: C 7. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei? A) mediu, teren, personalitate B) prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, prognoza C) reactie sociala, tratament reintegrare ANS: B 8. 8 Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei? A) mediu, teren, personalitate

B) cauza, conditie, efect, factor C) prezent, viitor, probabilitate, hazard ANS: B 9. Care sunt conceptele operationale de ordin descriptiv utilizate in criminologie? A) reactie sociala, tratament, reintegrare sociala B) prezent, viitor, hazard, probabilita C) mediu, teren, personalitate ANS: C 10. Ce intelegeti prin metode experimentale? A) o contemplare spontana subiectiva a realitatii inconjuratoare B) o observatie provocata in conditii determinate sau alese de catre cel ce experimenteaza C) o contemplare intentionata stiintifica a realitatii ANS: B 11. In ce consta metoda clinica de cercetare utilizata de criminologie? A) intr-o observatie provocata si aleasa de cel ce experimenteaza B) in cercetarea unui caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei terapeutici C) in cercetarea unui tip criminal in opozitie cu tipul noncriminal ANS: B 12. Ce intelegeti prin metoda tipologica de cercetare utilizata de criminologie? A) este o observatie provocata in conditii alese de catre cel ce experimenteaza B) consta in cercetarea unor cazuri individuale pentru stabilirea unui diagnostic si prescrierea unui tratament C) este metoda folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal sau o tipologie criminologica ANS: C 13. Cum poate fi descris experimentul, dupa natura variabilei independente? A) de laborator sau de teren B) invocat sau provocat C) experiment de tipul inainte, respectiv dupa ANS: B 14. In ce consta metoda comparativa utilizata de criminologie? A) In formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului infractional B) In evaluarea probabilitatilor de delincventa C) In cooperarea a doua fapte sau procese sociale in vederea evidentierii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea

ANS: C 15. Cum pot fi clasificate chestionarele, functie de modul de recoltare? A) precodificate sau postcodificate B) cu o tema sau cu mai multe teme C) autoadministrate sau administrate prin operatorii de ancheta ANS: C 16. Cum pot fi clasificate chestionarele, functie de momentul codificarii? A) factuale sau de opinie B) precodificate sau postcodificate C) cu o singura tema sau cu mai multe teme ANS: B 17. Interviul este formal A) atunci cand are la baza un chestionar cu intrebari dinainte stabilite B) cand are la baza intrebari dinainte stabilite C) cand se desfasoara sub forma unei conversatii ANS: B 18. Interviul face parte din A) tehnicile utilizate in criminologie B) din metodele de cercetare comparative utilizate de criminologie C) din metodele de cercetare predictive utilizate de criminologie ANS: A 19. Ancheta sociologica este utilizata A) numai in criminologie B) in criminologie dar si in cercetari sociologice C) in dreptul penal ANS: B 20. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse? A) Paul Topinard B) Rafaelle Garofallo C) Cesare Becaria ANS: C 21. Andre Michel Guerry este: A) reprezentant al scolii pozitiviste italiene B) reprezentant al scolii cartografice sau geografice C) reprezentant al scolii biologice ANS: A 22. Potrivit scolii cartografice sau geografice:

A) criminalitatea aceeasi constanta B) criminalitatea individului C) criminalitatea ANS: A

este un fenomen social care se repeta de la an la an cu si regularitate isi are sorgintea in structura bio-psihica a isi are sorgintea in bolile psihice ale individului

23. Cine sunt reprezentantii scolii cartografice sau geografice? A) Cesare Lombroso si Enrico Ferri B) Cesare Beccaria si Rafaelle Garofalo C) Adolphe Quetelet si Andre Michel Guerry ANS: C 24. Cine este considerat creatorul criminologiei antropologice? A) Rafaelle Garofallo B) Cesare Lombroso C) Frederik Joseph Gall ANS: A 25. Creatorul teoriei fizionomiei este: A) Cesare Lombroso B) Johann Casper Lovater C) Paul Topinard ANS: B 26. Creatorul teoriei frenologice este: A) Andre Michel Guerry B) Cesare Lombroso C) Franz Josef Gall ANS: C 27. Cesare Lombroso a fost reprezentantul: A) Scolii pozitiviste italiene B) Scolii geografice C) Scolii clasice ANS: A 28. Antropologia criminala studiaza criminalitatea pornind de la premisa ca aceasta ar fi un fenomen: A) de natura sociala B) de natura economica C) de natura biologica ANS: C 29. Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa si cu studiul A) normelor penale B) personalitatii infractorului

C) tehnicilor de investigare a faptelor penale ANS: B 30. Criminologia este stiinta care se ocupa si cu studiul A) normelor de procedura penala B) victimei infractiunii C) normelor de drept penal ANS: B 31. Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa cu studiul A) reactiei sociale impotriva criminalitatii B) tragerii la raspundere penala a infractorilor pericu C) stabilirea elementelor constitutive ale infractiunilor ANS: A 32. Cine a efectuat masuratori asupra cadavrelor in vederea justificarii teoriei antropologiei criminale? A) Jean Pinatel B) Cesare Lombroso C) Leonce Manouvrier ANS: B 33. Ipoteza atavismului evolutionist presupune existenta A) unor stigmate anatomice B) tendinte infractionale C) complexelor de inferioritate ANS: A 34. Teza stigmatelor se refera la posibilitatea recunoasterii infractorului din cauza: A) unor anomalii de ordin fizic B) a mediului din care acestia provin C) modului de operare ANS: A 35. Lucrarea de baza a lui Cesare Lombroso este: A) Omul delicvent B) Despre infractiuni si pedepse C) Criminologia ANS: A 36. Stigmatele anatomice se refera la A) malformatiile scheletului si cutiei craniene B) la bolnavii suferinzi de epilepsie C) la efeminare sau masculinitate exacerbata ANS: A

37. Teza potrivit careia criminalul este nascut criminal apartine lui: A) Cesare Beccaria B) Rafaelle Garofallo C) Cesare Lombroso ANS: C 38. In teoria atavismului, Cesare Lombroso sustine ideea potrivit careia: A) criminalul este nascut criminal B) comportamentul criminal se transmite ereditar C) criminalul poate fi identificat prin prezenta unor stigmate ANS: C 39. In teoria naturii epileptoide a crimei, Cesare Lombroso a sustinut ideea potrivit careia: A) epilepsia ar fi caracteristica infractorului B) criminalul este nascut criminal C) comportamentul criminalului se transmite ereditar ANS: A 40. Spre sfarsitul carierei, Cesare Lombroso a admis ca fenomenul criminal poate fi influentat: A) de catre factori sociali B) de anumite influente biologice C) de stigmate fiziologice ANS: A 41. Spre sfarsitul carierei, Cesare Lombroso a admis ca: A) numai o parte a criminalilor sunt innascuti - aprox. 40% B) ca toti criminalii sunt innascuti C) ca numai o parte a criminalilor sunt si epileptici ANS: A 42. Enrico Ferri sustinea ideea potrivit careia: A) crima este un fenomen de origine complexa, respectiv biologica, fizica si sociala B) crima este un fenomen exclusiv biologic C) crima este datorata bolilor psihice ANS: A 43. Potrivit Scolii sociologice franceze, factorul determinant al fenomenului criminal il constituie A) 1spatiul geografic B) 2mediul exterior social - in principal elementele de natura economica C) 3anomaliile anatomice ale infractorilor ANS: B

44. Potrivit Scolii sociologice franceze, criminalul este: A) produsul mediului social in care traieste B) criminalul este nascut criminal C) criminalul este un bolnav psihic ANS: A 45. Teoria potrivit careia individul criminal si cel onest sunt identici din punct de vedere antropologic este sustinuta de: A) Leonce Manouvrier B) Cesare Lombroso C) Rafaelle Garofallo ANS: C 46. Lucrarea cea mai importanta a lui Enrico Ferri a fost: A) Omul delicvent B) Despre infractiuni si pedepse C) Sociologia criminala ANS: C 47. Ca discipol al lui Cesare Lombroso, Enrico Ferri a prezentat crima ca fiind: A) determinata exclusiv de factori biologici B) un fenomen de origine complexa: biologica, fiziologica si sociala C) un rezultat al maladiilor psihice ANS: B 48. Cine a considerat criminalitatea ca fiind o forma specifica de anomalie biologica, denumita de el nevroza criminala? A) Cesare Beccaria B) Cesare Lombroso C) Enrico Ferri ANS: B 49. Mentionati reprezentantul Scolii antropologice care a reluat in teoriile sale ideile Scolii geografice sau cartografice: A) Rafaelle Garofallo B) Enrico Ferri C) Cesare Beccaria ANS: B 50. Mentionati care reprezentant al Scolii pozitiviste italiene (antropologice) a elaborat Teoria suprasaturatiei: A) Cesare Lombroso B) Enrico Ferri C) Rafaelle Garofallo ANS: B

51. Enrico Ferri, a fost cu reprezentant al Scolii: A) pozitiviste italiene (antropologice) B) sociologice C) geografice sau cartografice ANS: A 52. Din ce Scoala a facut parte Rafaelle Garofallo? A) Scoala sociologica franceza B) Scoala pozitivista italiana (antropologica) C) Scoala geografica sau cartografica ANS: B 53. Sigmund Freud a consacrat ca metoda de studiu a psihicului uman: A) teoria comportamentului B) psihologia formei C) psihanaliza ANS: C 54. Conform conceptiilor lui Sigmund Freud, manifestarile comportamentale criminale sunt: A) strans legate de anomaliile anatomice B) sunt influentate de mediul social in care traieste individul C) sunt forme de rabufnire in viata constienta a unor trairi si instincte refulate ANS: C 55. Sigmund Freud este reprezentantul: A) Scolii antropologice B) Scolii sociologice C) Orientarii psihiatrico-psihologice ANS: C 56. Lucrarea Introducere in psihanaliza apartine lui: A) Cesare Beccaria B) Sigmund Freud C) Cesare Lombroso ANS: B 57. In prima etapa a teoriei sale, Sigmund Freud a precizat ca: A) delincventii ar avea unele deficiente ale sentimentelor morale, care erau depasite B) anumite componente ale personalitatii influenteaza comportamentul delincvent C) inconstientul preconstituit si constientul sunt concepute ca entitati autonome in care impulsurile circula pe verticala, ascendent si descendent ANS: C

58. A doua etapa a teoriei lui Sigmund Freud face referire la: A) personalitate B) impulsurile instinctive C) sentimentele morale ANS: A 59. Cea de-a doua etapa a teoriei lui Sigmund Freud face referire la: A) personalitate, si cuprinde eul, supraeul, si sinele B) comportamentul delincvent C) deficiente de ordin antropologic ANS: A 60. Ce reprezinta eul in viziunea lui Sigmund Freud? A) constiinta de sine B) constiinta morala C) componenta biologica a personalitatii ANS: A 61. Ce reprezinta supraeul in viziunea lui Sigmund Freud? A) polul pulsional al personalitatii B) constiinta de sine C) constiinta morala ANS: C 62. Ce reprezinta sinele in viziunea lui Sigmund Freud? A) un complex de instincte si tendinte refulate B) componenta biologica a personalitatii C) constiinta de sine ANS: A 63. Psihanaliza, in sensul cel mai general, este denumita si: A) psihologia inconstientului B) conceptia psihologica de orientare materialist-mecanicista C) psihologie comportamentala ANS: A 64. Criminalitatea reala se divide in: A) criminalitate nedescoperita si criminalitate descoperita B) criminalitate abstracta si criminalitate concreta C) criminalitatea femeilor, criminalitatea barbatilor si criminalitatea juvenila ANS: A 65. Prin personalitate a individului intelegem: A) aspectul fizic B) aspectele de ordin moral

C) ansamblul trasaturilor sale bio-psiho-sociale, caracterizate printr-o relativa stabilitate ANS: C 66. Prin personalitate a infractorului intelegem: A) aspectul fizico-antropologic B) aspectele sale imorale C) ansamblul trasaturilor bio-psiho-sociale ale individului uman ce a savarsit fapte cu caracter infractional ANS: C 67. Criminalitatea ca fenomen social negativ de masa, este alcatuita din: A) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o perioada data de timp B) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o arie geografica determinata C) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o perioada data de timp intr-o anumita arie geografica ANS: C 68. Cunoasterea cauzelor si conditiilor infractiunii concrete este absolut indispensabila: A) pentru cultura generala a organelor de politie, pentru a fi folosite in scop educativ B) pentru fundamentarea politicilor procedurale penale C) pentru a putea alege caile si mijloacele cele mai potrivite de prevenire si combatere a criminalitatii, atat la nivel particular cat si la nivelul societatii ANS: C 69. Una dintre coordonatele bio-psiho-sociale ale personalitatii infractorului o constituie: A) varsta B) starea materiala a parintilor C) tipul de profesie practicat anterior comiterii infractiunii ANS: A 70. In principiu, varsta infractorului poate indica: A) nivelul de dezvoltare bio-psiho-sociala B) greutatea corporala C) nivelul valorilor morale ANS: A 71. Cele mai numeroase infractiuni sunt savarsite de catre persoane aflate: A) la varsta adolescentei si a tineretii B) la varsta pubertatii C) in stare avansata auto-indusa de ebrietate

ANS: C 72. Psihicul individului constituie: A) ansamblul insusirilor, starilor, fenomenelor si proceselor de natura subiectiva B) ansamblul problemelor sale de ordin mintal C) totalitatea neuronilor apartinand unui anumit individ ANS: A 73. Constituie unitati de baza ale personalitatii individului urmatoarele: A) sexul, varsta si greutatea B) sexul, inaltimea si greutatea C) temperamentul, aptitudinile si caracterul ANS: C 74. Temperamentul este: A) starea de nervozitate a unui individ B) un ansamblu de particularitati ale psihicului C) un ansamblu determinat de trasaturi fizico-chimice ANS: B 75. Temperamentul este: A) latura dinamico-energetica a activitatii nervoase si a comportamentului B) latura fizico-chimica a individului C) latura morala a individului ANS: A 76. Hipocrat clasifica tipurile de comportament in: A) coleric, sanguinic, flegmatic si melancolic B) amorf, nervos, sanguin, coleric, apatic C) apatic, sentimental, flegmatic si pasionat ANS: A 77. Temperamentul este o particularitate de: A) forma a personalitatii B) continut al personalitatii C) forma si continut a personalitatii ANS: C 78. Aptitudinile sunt: A) insusiri ale individului B) aspecte de ordin moral ale individului C) aspecte de ordin fizic ale individului ANS: A

79. Caracterul este: A) ansamblul insusirilor psihice si morale ale individului uman B) ansamblul insusirilor psihice ale individului C) ansamblul insusirilor morale ale individului ANS: A 80. Functie de trasaturile caracterului, se disting caracterele: A) liber exprimat si cenzurat B) lipsa de caracter sau prezenta acestuia C) caracterul introvertit sau extravertit ANS: C 81. Prognoza criminologica este: A) stabilirea cu anticipatie a evolutiei si tendintelor fenomenului criminalitatii B) buletinul statistic al criminalitatii C) indicele de reflexie al criminalitatii in societate ANS: A 82. Grupul infractional organizat este format: A) din doua sau mai multe persoane B) din trei sau mai multe persoane C) din patru sau mai multe persoane ANS: B 83. Grupul infractional organizat este un grup: A) format ocazional B) structurat ocazional ce exista pentru o perioada de timp C) este o forma de complicitate ANS: B 84. Grupul infractional organizat este un grup: A) format din recidivisti B) format numai din infractori primari C) structurat cu scopul de a exista o perioada de timp ANS: C 85. Criminalitatea descoperita consta in: A) totalitatea infractiunilor care au ajuns la cunostinta autoritatilor prin sesizari, plangeri etc. B) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita perioada C) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita zona geografica ANS: A 86. Criminalitatea nedescoperita consta in: A) totalitatea infractiunilor savarsite intr-o epoca istorica indepartata

B) totalitatea infractiunilor care din diferite motive nu au ajuns la cunostinta autoritatilor C) totalitatea infractiunilor savarsite intr-un spatiu geografic determinat ANS: B 87. 87 Prin criminalitate judecata intelegem: A) totalitatea infractiunilor fata de care s-au pronuntat hotarari judecatoresti definitive B) totalitatea infractiunilor in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare C) totalitatea infractiunilor aflate pe rolul instantelor de judecata ANS: B 88. Din punct de vedere tehnic, prin criminalitate reala intelegem: A) totalitatea infractiunilor savarsite efectiv, la un moment dat, pe un teritoriu determinat B) totalitatea infractiunilor nedescoperite C) totalitatea infractiunilor descoperite ANS: A 89. Grupul infractional organizat este reglementat prin dispozitiile: A) Legea 565/200B) pentru ratificarea Conventiei ONU de la Palermo B) Legea 39/200C) privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate C) Legea 78/2000 privind descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ANS: B 90. Printre caracteristicile tipice organizatiilor criminale - grupurilor infractionale organizate - se pot mentiona: A) actionarea in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave B) constituirea ocazionala in scopul comiterii imediate a unei infractiuni C) existenta a doua sau mai multe persoane ANS: A 91. Infractiunile cu caracter transnational sunt: A) savarsite atat pe teritoriul unui stat cat si in afara teritoriului acestuia B) savarsite de regula in paradisuri fiscale C) savarsite de apatrizi ANS: A 92. Infractiunile cu caracter transnational: A) sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar pregatirea sau conducerea acestora are loc pe teritoriul altui stat

B) sunt savarsite in conditiile Legii 656/200B) pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor C) sunt savarsite pe suprafata unui singur continent ANS: A 93. Infractiunile cu caracter transnational sunt savarsite: A) pe teritoriul unui stat, de un grup infractional organizat care desfasoara activitati infractionale in doua sau mai multe state B) de grupuri criminale care actioneaza impreuna cu alte structuri specifice criminalitatii organizate C) de grupuri criminale specializate in traficul de stupefiante ANS: A 94. Infractiunile cu caracter transnational sunt: A) savarsite in tarile de domiciliu ale infractorilor B) savarsite pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acestora se produce pe teritoriul altui stat C) sunt savarsite de grupuri criminale specializate in spalarea sumelor de bani produse prin infractiune ANS: B 95. Cifra neagra a criminalitatii reprezinta: A) 1Criminalitatea nedescoperita B) marea criminalitate economica C) totalitatea infractiunilor comise cu violenta ANS: A 96. Infractiunea este: A) fapta care prezinta pericol social, est savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala B) fapta prin care se aduce atingere valorilor morale ale societatii C) orice fapta prin care se incalca legea penala ANS: A 97. Din punct de vedere al criminologiei, infractiunea este: A) un fapt antisocial care lezeaza valorile societatii B) Un aspect secundar in studierea indivizilor C) irelevanta, fiind obiect de studiu al altor discipline ANS: A 98. Infractorul este: A) acea persoana care a comis cu vinovatie o fapta penala, sau la a carei comitere a participat ca autor, complice sau instigator B) persoana care a comis o fapta grava C) persoana care a actionat impotriva regulilor societatii ANS: A

99. Constituie un tip clasic de temperament A) temperamentul coleric B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 100. Constituie un tip clasic de temperament: A) temperamentul sangvin/sanguinic B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 101. Constituie un tip clasic de temperament: A) temperamentul flegmatic B) temperamentul vioi C) temperamentul violen ANS: A 102. Constituie un tip clasic de temperament: A) temperamentul melancolic B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 103. Constituie un tip de temperament: A) temperamentul amorf B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 104. Constituie un tip de temperament: A) temperamentul nervos B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 105. Constituie un tip de temperament: A) temperamentul sentimental B) temperamentul vioi C) temperamentul violent ANS: A 106. Constituie un tip de temperament: A) temperamentul pasionat B) temperamentul vioi C) temperamentul violent

ANS: A 107. Constituie un tip de caracter: A) caracterul extrovertit B) caracterul flegmatic C) caracterul violent ANS: A 108. Constituie un tip de caracter: A) caracterul introvertit B) caracterul flegmatic C) caracterul violent ANS: A 109. Starea de sanatate mintala a infractorului: A) are relevanta din punctul de vedere al raspunderii penale B) nu are relevanta in plan penal C) are relevanta sociologica ANS: A 110. Stiinta care studiaza starea, dinamica si cauzele criminalitatii in scopul elaborarii masurile de prevenire si comabtere, este definitia: A) dreptului penal B) definitia sociologiei juridice C) una din definitiile criminologiei ANS: C 111. Criminologia studiaza si: A) aspecte de ordin procedural penal B) aspecte de ordin fizico-chimic ale individului C) fenomene sociale negative conexe criminalitatii ANS: C 112. Obiectul de studiu al criminologiei include: A) aspectele fenomenologice ale criminalitatii B) aspectele de ordin moral-religios ale individului C) aspectele de ordin fizic ale individului ANS: A 113. Obiectul de studiu al criminologiei include: A) personalitatea infractorului B) aspectele de ordin moral-religios ale individului C) aspectele de ordin fizic ale individului ANS: A 114. Obiectul de studiu al criminologiei include: A) studiul victimei - victimologia

B) aspectele de ordin moral-religios ale individului C) aspectele de ordin fizic ale individului ANS: A 115. Obiectul de studiu al criminologiei include: A) metode de prevenire a criminalitatii B) aspectele de ordin moral-religios ale individului C) aspectele de ordin fizic ale individului ANS: A 116. Obiectul de studiu al criminologiei include: A) metode de combatere a criminalitatii B) aspectele de ordin moral-religios ale individului C) aspectele de ordin fizic ale individului ANS: A 117. Organizatiile de tip mafiot urmaresc: A) controlul unor anumite sectoare economice si niveluri de decizie B) realizarea unor studii privind infractionalitatea transfrontaliera C) realizarea unor structuri anticoruptie ANS: A