MULTIPLE CHOICE

1)

Cine a publicat prima lucrare intitulata "Criminologia"?

Rafaelle Garofalo
Cesare Beccaria
Cesare Lombroso

ANS: 1

2)

Criminologia:

este o stiinta sociala

este o ramura a dreptului penal
este auxiliara dreptului procesual penal

ANS: 1

3)

Care este obiectul de studiu al criminologiei?

criminalitatea ca fenomen social global

orice fapta devianta dezaprobata de societate
apararea valorilor social fundamentale, implicit criminalitatea

ANS: 1

4) Functia descriptiva a criminologiei studiaza

Fenomenul criminalitatii in ansamblul sau

Tipuri de infractiuni in particular
Metodele de prevenire a fenomenului infractional

ANS: 1

5) Functia explicativa a criminologiei studiaza

Cauzele ce determina criminalitatea precum si cauzele ce o formeaza

Personalitatea infractorului si a victimei
Aspectele fenomenologice ale criminalitatii
ANS: 1

6) Functia predictiva a criminologiei studiaza:

Starea, structura si dinamica fenomenului infractional

Studiul statistic al criminalitatii
Anticiparea unor modificari cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional

ANS: 3

7) Functia profilactica a criminologiei studiaza

studiul statistic al starii si dinamicii criminalitatii

Modificarile cantitative si calitative ale fenomenului infractional
Mijloacele de tratament menite sa contribuie la prevenirea crimin

ANS: 3

8) Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei?

mediu, teren, personalitate

prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, prognoza
reactie sociala, tratament reintegrare

ANS: 2

9) Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei?

mediu, teren, personalitate

cauza, conditie, efect, factor
prezent, viitor, probabilitate, hazard

ANS: 2

10) Care sunt conceptele operationale de ordin descriptiv utilizate in criminologie?

reactie sociala, tratament, reintegrare sociala

prezent, viitor, hazard, probabilita
mediu, teren, personalitate

ANS: 3

11) Ce este observatia?

metoda generala de cercetare utilizata de criminologie

metoda de cercetare care vizeaza stabilirea unei tipologii criminologice
 o metoda de realizare a unor studii descriptive

ANS: 1

12) Ce intelegeti prin metode experimentale?

o contemplare spontana subiectiva a realitatii inconjuratoare

o observatie provocata in conditii determinate sau alese de catre cel ce experimenteaza
o contemplare intentionata stiintifica a realitatii

ANS: 2

13) In ce consta metoda clinica de cercetare utilizata de criminologie?

intr-o observatie provocata si aleasa de cel ce experimenteaza

in cercetarea unui caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei
terapeutici
in cercetarea unui tip criminal in opozitie cu tipul noncriminal

ANS: 2

14) Ce intelegeti prin metoda tipologica de cercetare utilizata de criminologie?

este o observatie provocata in conditii alese de catre cel ce experimenteaza

consta in cercetarea unor cazuri individuale pentru stabilirea unui diagnostic si prescrierea
unui tratament
este metoda folosita pentru a descrie un anumit tip de criminal sau o tipologie criminologica

ANS: 3

15) Cum poate fi descris experimentul, functie de locul de desfasurare?

provocat sau invocat

de laborator sau de teren
experiment de tipul "inainte", respectiv "dupa"

ANS: 2

16) Cum poate fi descris experimentul, dupa natura variabilei independente?

de laborator sau de teren

invocat sau provocat
experiment de tipul "inainte", respectiv "dupa"

ANS: 2
17) Ce fel de metoda de cercetare este metoda clinica?

cu un grad redus de generalitate

cu un grad de maxima generalitate
o metoda de cercetare statistica

ANS: 1

18) In ce consta metoda comparativa utilizata de criminologie?

In formularea unor previziuni privind evolutia fenomenului infractional

In evaluarea probabilitatilor de delincventa
In cooperarea a doua fapte sau procese sociale in vederea evidentierii asemanarilor si
deosebirilor dintre acestea

ANS: 3

19) Ce scop au metodele de predictie?

de a analiza o cercetare cantitativa si calitativa a fenomenului infractional

de a stabili tipologiile de infractori
de a stabili tipologiile de infractori

ANS: 3

20) Functie de natura informatiei cuprinse, chestionarele pot fi:

chestionare de date factuale de opinie

chestionare precodificate sau postcodificate
chestionare cu o tema sau cu mai multe teme

ANS: 1

21) Functie de intinderea informatiei cerute, chestionarele pot fi:

chestionare autoadministrate sau administrate prin operatori de ancheta

cu o singura tema sau cu mai multe teme
chestionare precodificate sau postcodificate

ANS: 2

22) Cum pot fi clasificate chestionarele, functie de modul de recoltare?

precodificate sau postcodificate

cu o tema sau cu mai multe teme
autoadministrate sau administrate prin operatorii de ancheta
ANS: 3

23) Cum pot fi clasificate chestionarele, functie de momentul codificarii?

factuale sau de opinie

precodificate sau postcodificate
cu o singura tema sau cu mai multe teme

ANS: 2

24) Interviul este formal

atunci cand are la baza un chestionar cu intrebari dinainte stabilite

cand are la baza intrebari dinainte stabilite
cand se desfasoara sub forma unei conversatii

ANS: 2

25) Interviul face parte din

tehnicile utilizate in criminologie

din metodele de cercetare comparative utilizate de criminologie
din metodele de cercetare predictive utilizate de criminologie

ANS: 1

26) Ancheta sociologica este utilizata

numai in criminologie
in criminologie dar si in cercetari sociologice
in dreptul penal

ANS: 2

27) Cine este autorul lucrarii "Despre infractiuni si pedepse"?

Paul Topinard
Rafaelle Garofallo
Cesare Becaria

ANS: 3

28) Andre Michel Guerry este:

reprezentant al scolii pozitiviste italiene

reprezentant al scolii cartografice sau geografice
 reprezentant al scolii biologice

ANS: 2

29) Potrivit scolii cartografice sau geografice:

criminalitatea este un fenomen social care se repeta de la an la an cu aceeasi constanta si

regularitate
criminalitatea isi are sorgintea in structura bio-psihica a individului
criminalitatea isi are sorgintea in bolile psihice ale individului

ANS: 1

30) Cine sunt reprezentantii scolii cartografice sau geografice?

Cesare Lombroso si Enrico Ferri

Cesare Beccaria si Rafaelle Garofalo
Adolphe Quetelet si Andre Michel Guerry

ANS: 3

31) Cine sunt considerati a fi intemeietorii sociologiei criminale?

Cesare Lombroso
Cesare Beccaria
Adolphe Quetelet si Andre Michel Guerry

ANS: 3

32) Legea termica a criminalitatii a fost formulata in:

Scoala cartografica sau geografica

Scoala pozitivista italiana
Scoala sociologica franceza

ANS: 1

33) Cine a sustinut ca infractiunile savarsite impotriva persoanei predomina in sezonul cald iar cele
impotriva proprietatii predomina in sezonul rece?

Cesare Lombroso
Enrico Ferri
Andre Michel Guerry

ANS: 3
34) Cine este considerat creatorul criminologiei antropologice?

Rafaelle Garofallo
Cesare Lombroso
Frederik Joseph Gall

ANS: 2

35) Creatorul teoriei fizionomiei este:

Cesare Lombroso
Johann Casper Lovater
Paul Topinard

ANS: 2

36) Creatorul teoriei frenologice este:

Andre Michel Guerry

Cesare Lombroso
Franz Josef Gall

ANS: 3

37) Cesare Lombroso a fost reprezentantul:

Scolii pozitiviste italiene

Scolii geografice
Scolii clasice

ANS: 1

38) Antropologia criminala studiaza criminalitatea pornind de la premisa ca aceasta ar fi un fenomen:

de natura sociala
de natura economica
de natura biologica

ANS: 3

39) Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa si cu studiul

normelor penale
personalitatii infractorului
tehnicilor de investigare a faptelor penale
ANS: 2

40) Criminologia este stiinta care se ocupa si cu studiul

normelor de procedura penala

victimei infractiunii
normelor de drept penal

ANS: 2

41) Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa cu studiul

reactiei sociale impotriva criminalitatii

tragerii la raspundere penala a infractorilor pericu
stabilirea elementelor constitutive ale infractiunilor

ANS: 1

42) Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa si de

realizarea unui program de prevenire a savarsirii de infractiuni

realizarea unui program de prevenire a savarsirii unor contraventii in domeniul penitenciar
condamnarea infractorilor periculosi

ANS: 1

43) Intre metodele de cercetare utilizate de criminologie pot fi incluse:

monografiile din institutiile economice

propunerile de organizare administrativa a institutiilor economice
studiile privind planurile bugetare ale institutiilor

ANS: 1

44) Monografiile criminologice fac parte din

tehnica documentarii utilizata de criminologie

tehnicile secundare utilizate de criminologie
tehnica studierii dosarelor penale

ANS: 1

45) Discipolii lui Cesare Lombroso au fost:

Alexandre Lacassagne si Leonce Manouvrier

Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
 Adolphe Quetelet si Andre Michel Guerry

ANS: 2

46) Cine a efectuat masuratori asupra cadavrelor in vederea justificarii teoriei antropologiei criminale?

Jean Pinatel
Cesare Lombroso
Leonce Manouvrier

ANS: 2

47) Ipoteza atavismului evolutionist presupune existenta

unor stigmate anatomice

tendinte infractionale
complexelor de inferioritate

ANS: 1

48) Teza stigmatelor se refera la posibilitatea recunoasterii infractorului din cauza:

unor anomalii de ordin fizic

a mediului din care acestia provin
modului de operare

ANS: 1

49) Potrivit lui Cesare Lombroso, stigmatele fiziologice constau in:

daltonism, strabism s.a

anomalii ale cutiei craniene
diminuarea instinctului de conservare

ANS: 1

50) Lucrarea de baza a lui Cesare Lombroso este:

Omul delicvent
Despre infractiuni si pedepse
Criminologia

ANS: 1

51) Stigmatele anatomice se refera la

 malformatiile scheletului si cutiei craniene
la bolnavii suferinzi de epilepsie
la efeminare sau masculinitate exacerbata

ANS: 1

52) Teza potrivit careia criminalul este nascut criminal apartine lui:

Cesare Beccaria
Rafaelle Garofallo
Cesare Lombroso

ANS: 3

53) In teoria atavismului, Cesare Lombroso sustine ideea potrivit careia:

criminalul este nascut criminal

comportamentul criminal se transmite ereditar
criminalul poate fi identificat prin prezenta unor stigmate

ANS: 2

54) In teoria naturii epileptoide a crimei, Cesare Lombroso a sustinut ideea potrivit careia:

epilepsia ar fi caracteristica infractorului

criminalul este nascut criminal
comportamentul criminalului se transmite ereditar

ANS: 1

55) Spre sfarsitul carierei, Cesare Lombroso a admis ca fenomenul criminal poate fi influentat:

de catre factori sociali

de anumite influente biologice
de stigmate fiziologice

ANS: 1

56) Spre sfarsitul carierei, Cesare Lombroso a admis ca:

numai o parte a criminalilor sunt innascuti - aprox. 40%

ca toti criminalii sunt innascuti
ca numai o parte a criminalilor sunt si epileptici

ANS: 1
57) Enrico Ferri sustinea ideea potrivit careia:

crima este un fenomen de origine complexa, respectiv biologica, fizica si sociala

crima este un fenomen exclusiv biologic
crima este datorata bolilor psihice

ANS: 1

58) Enrico Ferri sustinea ideea potrivit careia lupta impotriva criminalitatii trebuie dusa prin unele masuri
numite:

substitutii penale
masuri de prevenire
masuri de constrangere

ANS: 1

59) Un continuator al doctrinei lui Cesare Lombroso, alaturi de Enrico Ferri, a fost si

Cesare Beccaria
Rafaelle Garofallo
Gabriel Tarde

ANS: 2

60) Potrivit Scolii sociologice franceze, factorul determinant al fenomenului criminal il constituie

spatiul geografic
mediul exterior social - in principal elementele de natura economica
anomaliile anatomice ale infractorilor

ANS: 2

61) Potrivit Scolii sociologice franceze, criminalul este:

produsul mediului social in care traieste

criminalul este nascut criminal
criminalul este un bolnav psihic

ANS: 1

62) Teoria potrivit careia individul criminal si cel onest sunt identici din punct de vedere antropologic este
sustinuta de:

Leonce Manouvrier
Cesare Lombroso
 Rafaelle Garofallo

ANS: 1

63) Care este denumirea medicilor psihiatri in secolul XVIII:

antropologi
alienisti
frenologi

ANS: 1

64) Teoriile lui Cesare Lombroso s-au bazat si pe conceptele alienistilor, printre care:

Philippe Pinel
Johann Caspar Lovater
Franz Joseph Gall

ANS: 1

65) Potrivit carei teorii, intre comportamentul infractional al indivizilor si fizionomie exista o legatura

teoria alienistilor
teoria fizionomiei
teoria antropologica

ANS: 2

66) Potrivit carei teorii, intre comportamentul infractional al individului si protuberantele existente la
nivelul craniului sau ar exista o legatura?

teoria fizionomiei
teoria frenologiei
teoria sociologica

ANS: 3

67) Potrivit carei teorii exista o legatura directa intre boala mentala si crima?

teoria fizionomica
teoria antropologica
teoria alienistilor

ANS: 3

68) Care dintre teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergator Scolii pozitiviste italiene?
 teoria fizionomiei
teoria geografica sau cartografica
teoria sociologica

ANS: 1

69) Care din teoriile enumerate mai-jos face parte din curentul premergator Scolii pozitiviste italiene?

teoria antropologica criminala

teoria sociologica
teoria cartografica sau geografica

ANS: 1

70) Care din teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergator aparitiei Scolii pozitiviste
italiene (antropologiei criminale)?

teoria frenologiei
teoria sociologica
teoria geografica sau cartografica

ANS: 1

71) Care din teoriile mai-jos enumerate face parte din curentul premergator aparitiei Scolii pozitiviste
italiene (antropologiei criminale)?

teoria alienistilor
teoria sociologica
teoria geografica sau cartografica

ANS: 1

72) Lucrarea cea mai importanta a lui Enrico Ferri a fost:

Omul delicvent
Despre infractiuni si pedepse
Sociologia criminala

ANS: 3

73) Ca discipol al lui Cesare Lombroso, Enrico Ferri a prezentat crima ca fiind:

determinata exclusiv de factori biologici

un fenomen de origine complexa: biologica, fiziologica si sociala
un rezultat al maladiilor psihice
ANS: 1

74) Cine a considerat criminalitatea ca fiind o forma specifica de anomalie biologica, denumita de el
nevroza criminala?

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
Enrico Ferri

ANS: 3

75) Mentionati reprezentantul Scolii antropologice care a reluat in teoriile sale ideile Scolii geografice sau
cartografice:

Rafaelle Garofallo
Enrico Ferri
Cesare Beccaria

ANS: 1

76) Mentionati care reprezentant al Scolii pozitiviste italiene (antropologice) a elaborat Teoria
suprasaturatiei:

Cesare Lombroso
Enrico Ferri
Rafaelle Garofallo

ANS: 2

77) Enrico Ferri, a fost cu reprezentant al Scolii:

pozitiviste italiene (antropologice)

sociologice
geografice sau cartografice

ANS: 1

78) Din ce Scoala a facut parte Rafaelle Garofallo?

Scoala sociologica franceza

Scoala pozitivista italiana (antropologica)
Scoala geografica sau cartografica

ANS: 2

79) Cesare Lombroso a fost contestat de:

 Cesare Beccaria
Andre Michel Guerry
Rafaelle Garofallo

ANS: 3

80) Rafaelle Garofallo a fost continuator al doctrinei lui Cesare Lombroso, alaturi de:

Leonce Manouvrier
Cesare Beccaria
Enrico Ferri

ANS: 3

81) Cine a facut in cadrul Scolii antropologice distinctia intre delictul natural pe de o parte si cel juridic pe
de alta parte, aceasta diviziune bipartita constituind una din tezele sale fundamentale?

Cesare Lombroso
Enrico Ferri
Rafaelle Garofallo

ANS: 3

82) Ce reprezentant al Scolii pozitiviste italiene a contribuit la raspandirea si generalizarea denumirii

de criminologie?

Cesare Lombroso
Enrico Ferri
Rafaelle Garofallo

ANS: 3

83) Reprezentantii Scolii antropologice au considerat crima ca fiind un produs al:

maladiilor psihice
unor anomalii anatomice
mediului social

ANS: 3

84) Reprezentantii Scolii sociologice franceze au fost:

Cesare Lombroso, Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo

Andre Michel Guerry si Adolphe Quetelet
Alexandre Lacasagne, Leonce Manouvrier si Gabriel Tarde
ANS: 3

85) Reprezentantii Scolii sociologice franceze au avut opinii:

radical opuse celor apartinand Scolii pozitiviste italien

identice cu cele ale Scolii pozitiviste italiene
identice cu cele ale Scolii cartografice sau geografice

ANS: 1

86) Cine a sustinut ca individul criminal este produsul mediului social in care traieste, in primul rand al
conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice, nefiind deci un criminal innascut:

Alexandre Lacasagne
Leonce Manouvrier
Gabriel Tarde

ANS: 1

87) Cine a considerat crima ca fiind materia sociologica iar criminalul un produs sociologic:

Enrico Ferri
Leonce Manouvrier
Cesare Beccaria

ANS: 2

88) Cine a mentionat ca din punct de vedere antropologic nu exista diferente intre individul criminal si cel
onest?

Cesare Lombroso
Rafaelle Garofallo
Leonce Manouvrier

ANS: 3

89) Cine dintre reprezentantii Scolii sociologice a sustinut ideea existentei unei legi universale a
imitatiei?

Alexandre Lacasagne
Leonce Manouvrier
Gabriel Tarde

ANS: 3
90) Cine l-a combatut pe Cesare Lombroso aratand ca nu exista un tip criminal innascut ci un tip criminal
profesional sau social (crima, a sustinut acesta, se invata in societate ca orice alta profesie)?

Leonce Manouvrier
Gabriel Tarde
Enrico Ferri

ANS: 2

91) Mentionati ganditorul care a sustinut ca socialul este un fenomen de inter-relationare psihica intre
indivizi:

Gabriel Tarde
Leonce Manouvrier
Cesare Lombroso

ANS: 1

92) Cine a sustinut in lucrarile sale ca infractiunile sunt mai putin numeroase in zonele nordice, nu
datorita temperaturii mai scazute ci datorita faptului ca zonele nordice detin un grad mai inalt
de civilizatie (contrazicandu-l astfel pe Alexandre Lacassagne)?

Gabriel Tarde
Adolphe Quetelet
Leonce Manouvrier

ANS: 1

93) Printre teoriile ce au dat explicatii de natura psihologica comportamentului infractional, a fost si:

Teoria antropologica
Teoria alienistilor
Teoria asociationismului

ANS: 3

94) Printre teoriile care au dat explicatii de natura psihologica comportamentului infractional a fost si:

Teoria alienistilor
Teoria antropologiei generale
Teoria behaviorismului (a comportamentului)

ANS: 3

95) Care este teoria potrivit careia indivizii criminali pot fi descoperiti prin provocarea unei discutii pe
baza asocierii de idei?
 Teoria comportamentala
Teoria asociationismului
Freudismul

ANS: 1

96) Potrivit carei teorii, fiinta umana reprezinta un tot, ca si subansamblele din care este alcatuita, iar
pentru cercetarea unei conduite trebuie sa te adresezi personalitatii individului in ansamblul
sau?

Freudismu
Asociationismul
Gestaltismul (structuralismul)

ANS: 3

97) Printre teoriile ce au oferit explicatii de natura psihologica comportamentului infractional a fost si:

Teoria alienistilor
Teoria antropologica
Gestaltismul (structuralismul)

ANS: 3

98) Printre teoriile ce au oferit explicatii de natura psihologica comportamentului infractional a fost si:

Freudismul
Teoria geografica sau cartografica
Teoria sociologica franceza

ANS: 1

99) Teoria ce a sustinut ca procesul psihic este o structura sau o configuratie integrata este:

Freudismul
Asociationismul
Gestaltismul (structuralismul)

ANS: 3

100) Care este teoria potrivit careia psihicul uman trebuie studiat pornind de la reactiile individului fata
de stimulii externi?

Gestaltismul
Behaviorismul
Asociationismul
ANS: 2

101) Sigmund Freud a consacrat ca metoda de studiu a psihicului uman:

teoria comportamentului
psihologia formei
psihanaliza

ANS: 3

102) Mentionati cel mai de seama reprezentant al psihanalizei:

Gabriel Tarde
Johann Casper Lavater
Sigmund Freud

ANS: 3

103) Conform conceptiilor lui Sigmund Freud, manifestarile comportamentale criminale sunt:

strans legate de anomaliile anatomice

sunt influentate de mediul social in care traieste individul
sunt forme de rabufnire in viata constienta a unor trairi si instincte refulate

ANS: 3

104) Sigmund Freud este reprezentantul:

Scolii antropologice
Scolii sociologice
Orientarii psihiatrico-psihologice

ANS: 3

105) Lucrarea Introducere in psihanaliza apartine lui:

Cesare Beccaria
Sigmund Freud
Cesare Lombroso

ANS: 2

106) In prima etapa a teoriei sale, Sigmund Freud a precizat ca:

delincventii ar avea unele deficiente ale sentimentelor morale, care erau depasite
anumite componente ale personalitatii influenteaza comportamentul delincvent
 inconstientul preconstituit si constientul sunt concepute ca entitati autonome in care
impulsurile circula pe verticala, ascendent si descendent

ANS: 3

107) A doua etapa a teoriei lui Sigmund Freud face referire la:

personalitate
impulsurile instinctive
sentimentele morale

ANS: 1

108) Cea de-a doua etapa a teoriei lui Sigmund Freud face referire la:

personalitate, si cuprinde eul, supraeul, si sinele

comportamentul delincvent
deficiente de ordin antropologic

ANS: 1

109) Ce reprezinta eul in viziunea lui Sigmund Freud?

constiinta de sine
constiinta morala
componenta biologica a personalitatii

ANS: 1

110) Ce reprezinta supraeul in viziunea lui Sigmund Freud?

polul pulsional al personalitatii

constiinta de sine
constiinta morala

ANS: 3

111) Ce reprezinta sinele in viziunea lui Sigmund Freud?

un complex de instincte si tendinte refulate

componenta biologica a personalitatii
constiinta de sine

ANS: 1

112) Teoria formulata de austriacul Sigmund Freud:

 a dominat orientarea sociologica in secolul al XIX-lea
a dominat orientarea antropologica in secolul al XIX-lea
a dominat orientarea psihologica la inceputul secolului XX

ANS: 3

113) Psihanaliza, in sensul cel mai general, este denumita si:

psihologia inconstientului
conceptia psihologica de orientare materialist-mecanicista
psihologie comportamentala

ANS: 1

114) Introducerea conceptului de complex de inferioritate apartine lui:

Sigmund Freud
Alfred Adler
Gabriel Tarde

ANS: 2

115) Mentionati Teoria psihanalitica post-judiciara care a inventat conceptul complexului de inferioritate:

Teoria lui Alfred Adler

Teoria lui Friedrich Nietzsche
Teoria lui Karen Horney

ANS: 1

116) In clasificarea pe care psihanaliza o face infractorilor, un loc important il ocupa criminalul care a
savarsit infractiunea datorita:

complexului de inferioritate
complexului de vinovatie
complexelor de natura sexuala

ANS: 2

117) Potrivit carei teorii dezorganizarea sociala este perceputa ca fiind o cauza a criminalitatii?

Gestaltismul (structuralismul)
Teoria alienistilor
Teoria dezorganizarii sociale

ANS: 3
118) Potrivit carei teorii exista o relatie intre criminalitate si diferitele zone urbane?

Teoria dezorganizarii sociale

Teoria anomiei sociale
Teoria arealurilor infractionale (sau Scoala de la Chicago)

ANS: 3

119) Criminalitatea reala se divide in:

criminalitate nedescoperita si criminalitate descoperita

criminalitate abstracta si criminalitate concreta
criminalitatea femeilor, criminalitatea barbatilor si criminalitatea juvenila

ANS: 1

120) Potrivit cifrelor de data recenta, la nivel global, criminalitatea organizata se afla:

in crestere
stagneaza
in descrestere

ANS: 1

121) Potrivit cifrelor de data recenta, la nivel national, rata recidivei este:

in crestere
stagneaza
in descrestere

ANS: 1

122) Prin personalitate a individului intelegem:

aspectul fizic
aspectele de ordin moral
ansamblul trasaturilor sale bio-psiho-sociale, caracterizate printr-o relativa stabilitate

ANS: 3

123) Prin personalitate a infractorului intelegem:

aspectul fizico-antropologic
aspectele sale imorale
ansamblul trasaturilor bio-psiho-sociale ale individului uman ce a savarsit fapte cu caracter
infractional
ANS: 3

124) Studierea personalitatii infractorului din toate unghiurile constituie o particularitate de baza a:

criminologiei
sociologiei juridice
psihanalizei

ANS: 1

125) Criminalitatea ca fenomen social negativ de masa, este alcatuita din:

totalitatea infractiunilor savarsite intr-o perioada data de timp

totalitatea infractiunilor savarsite intr-o arie geografica determinata

totalitatea infractiunilor savarsite intr-o perioada data de timp intr-o anumita arie geografica

ANS: 3

126) Cunoasterea cauzelor si conditiilor infractiunii concrete este absolut indispensabila:

pentru cultura generala a organelor de politie, pentru a fi folosite in scop educativ

pentru fundamentarea politicilor procedurale penale
pentru a putea alege caile si mijloacele cele mai potrivite de prevenire si combatere a
criminalitatii, atat la nivel particular cat si la nivelul societatii

ANS: 3

127) In procesul de formare a individului si a personalitatii sale, elementul natural este:

necesar si primordial
necesar dar secundar
nu este absolut necesar

ANS: 1

128) In procesul de formare a individului si personalitatii sale, elementul mediu social este:

necesar si decisiv
necesar dar secundar
nu este absolut necesar

ANS: 1
129) Formarea personalitatii umane este rezultatul imbinarii optime a unei multitudini de factori, pozitivi
si negativi:

de natura bio-psiho-sociala
de natura financiara
de natura morala

ANS: 1

130) Una dintre coordonatele bio-psiho-sociale ale personalitatii infractorului o constituie:

varsta
starea materiala a parintilor
tipul de profesie practicat anterior comiterii infractiunii

ANS: 1

131) In principiu, varsta infractorului poate indica:

nivelul de dezvoltare bio-psiho-sociala

greutatea corporala
nivelul valorilor morale

ANS: 1

132) Cele mai numeroase infractiuni sunt savarsite de catre persoane aflate:

la varsta adolescentei si a tineretii

la varsta pubertatii
in stare avansata auto-indusa de ebrietate

ANS: 1

133) Infirmitatile si bolile somatice ale infractorului:

nu constituie de regula, prin ele insele, cauze ale comportamentului infractional

constituie, de regula, prin ele insele, cauze ale comportamentului infractional
sunt absolut irelevante

ANS: 1

134) Infirmitatile si bolile, in special cele grave sau de durata:

se pot repercuta negativ asupra starii psihice generale a celor in cauza

nu se pot repercuta negativ asupra starii psihice generale a celui in cauza, datorita patologiei
diferite
 nu au nici o legatura cu starea psihica

ANS: 1

135) In SUA, numarul infractorilor este:

mult mai mare in randul cetatenilor de culoare

egal distribuit intre cetateni, indiferent de culoare
in scadere accentuata

ANS: 1

136) Psihicul individului constituie:

ansamblul insusirilor, starilor, fenomenelor si proceselor de natura subiectiva

ansamblul problemelor sale de ordin mintal
totalitatea neuronilor apartinand unui anumit individ

ANS: 1

137) Constituie unitati de baza ale personalitatii individului urmatoarele:

sexul, varsta si greutatea

sexul, inaltimea si greutatea
temperamentul, aptitudinile si caracterul

ANS: 3

138) Temperamentul este:

starea de nervozitate a unui individ

un ansamblu de particularitati ale psihicului
un ansamblu determinat de trasaturi fizico-chimice

ANS: 2

139) Temperamentul este:

latura dinamico-energetica a activitatii nervoase si a comportamentului

latura fizico-chimica a individului
latura morala a individului

ANS: 1

140) Hipocrat clasifica tipurile de comportament in:

 coleric, sanguinic, flegmatic si melancolic
amorf, nervos, sanguin, coleric, apatic
apatic, sentimental, flegmatic si pasionat

ANS: 1

141) Temperamentul este o particularitate de:

forma a personalitatii
continut al personalitatii
forma si continut a personalitatii

ANS: 1

142) Aptitudinile sunt:

insusiri ale individului

aspecte de ordin moral ale individului
aspecte de ordin fizic ale individului

ANS: 1

143) Caracterul este:

ansamblul insusirilor psihice si morale ale individului uman

ansamblul insusirilor psihice ale individului
ansamblul insusirilor morale ale individului

ANS: 1

144) Functie de trasaturile caracterului, se disting caracterele:

liber exprimat si cenzurat

lipsa de caracter sau prezenta acestuia
caracterul introvertit sau extravertit

ANS: 3

145) Caracterul introvertit se defineste ca fiind de tipul:

interiorizat
moral
fizic

ANS: 1
146) Caracterul extravertit se defineste ca fiind de tipul:

exteriorizat
mora
fizic

ANS: 1

147) Starea de sanatate sau boala in care se regaseste psihicul individului:

constituie unul din elementele definitorii ale personalitatii umane

nu are relevanta
nu are relevanta din punctule de vedere al criminologiei

ANS: 1

148) Nevrozele constituie un grup de tulburari predominant:

psihogene
fizice
morale

ANS: 1

149) Nevrozele constituie un grup de tulburari:

de regula reversibile
ireversibile
fizice

ANS: 1

150) Psihozele constituie un grup de afectiuni:

psihice
fizice
morale

ANS: 1

151) Psihozele sunt, de regula:

reversibile
ireversibile
fizice
ANS: 2

152) Prognoza criminologica este:

stabilirea cu anticipatie a evolutiei si tendintelor fenomenului criminalitatii

buletinul statistic al criminalitatii
indicele de reflexie al criminalitatii in societate

ANS: 1

153) Grupul infractional organizat este format:

din doua sau mai multe persoane

din trei sau mai multe persoane
din patru sau mai multe persoane

ANS: 2

154) Grupul infractional organizat este format:

din minim zece persoane

din trei sau mai multe persoane
din maxim zece persoane

ANS: 2

155) Grupul infractional organizat este un grup:

format ocazional
structurat ocazional ce exista pentru o perioada de timp
este o forma de complicitate

ANS: 2

156) Grupul infractional organizat este un grup:

format din recidivisti

format numai din infractori primari
structurat cu scopul de a exista o perioada de timp

ANS: 3

157) Criminalitatea descoperita consta in:

totalitatea infractiunilor care au ajuns la cunostinta autoritatilor prin sesizari, plangeri etc.
totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita perioada
 totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita zona geografica

ANS: 1

158) Criminalitatea nedescoperita consta in:

totalitatea infractiunilor savarsite intr-o epoca istorica indepartata

totalitatea infractiunilor care din diferite motive nu au ajuns la cunostinta autoritatilor
totalitatea infractiunilor savarsite intr-un spatiu geografic determinat

ANS: 2

159) Prin criminalitate judecata intelegem:

totalitatea infractiunilor fata de care s-au pronuntat hotarari judecatoresti definitive

totalitatea infractiunilor in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare
totalitatea infractiunilor aflate pe rolul instantelor de judecata

ANS: 2

160) Din punct de vedere tehnic, prin criminalitate reala intelegem:

totalitatea infractiunilor savarsite efectiv, la un moment dat, pe un teritoriu determinat

totalitatea infractiunilor nedescoperite
totalitatea infractiunilor descoperite

ANS: 1

161) Grupul infractional organizat este reglementat prin dispozitiile:

Legea 565/2002 pentru ratificarea Conventiei ONU de la Palermo

Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate
Legea 78/2000 privind descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

ANS: 2

162) Legea 565/2002 ratifica:

Conventia ONU de la Palermo din decembrie 2000

Conventia ONU de la Beijing
Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene

ANS: 1

163) Legea 39/2003:

 ratifica Conventia ONU de la Palermo din decembrie 2000
este actul normativ principal in materia prevenirii si combaterii criminalitatii organizate
este actul normativ principal in materia prevenirii si combaterii coruptiei

ANS: 2

164) Conventia ONU de la Palermo din decembrie 2002 a fost ratificata prin:

Legea 565/2002
Legea 39/2002 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate
Legea 78/2000 privind descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

ANS: 1

165) Printre caracteristicile tipice organizatiilor criminale - grupurilor infractionale organizate - se pot
mentiona:

actionarea in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave
constituirea ocazionala in scopul comiterii imediate a unei infractiuni
existenta a doua sau mai multe persoane

ANS: 1

166) Potrivit lui Nicolo Polarri, printre caracteristicile comune ale tuturor formelor de criminalitate
organizata sunt:

existenta unei legaturi asociative

existenta unei legaturi profesionale
existenta unei legaturi de vecinatate

ANS: 1

167) Conventia ONU contra criminalitatii organizate transfrontaliere, semnata la Palermo in decembrie
2000, s-a produs urmare:

pericolului crescut si a transnationalizarii criminalitatii organizate

necesitatii intaririi luptei impotriva fenomenului de spalare a banilor
necesitatii combaterii infractionalitatii indreptate impotriva valorilor fundamentale aparate prin
dreptul international public

ANS: 1

168) Infractiunile cu caracter transnational sunt:

savarsite atat pe teritoriul unui stat cat si in afara teritoriului acestuia

savarsite de regula in paradisuri fiscale
 savarsite de apatrizi

ANS: 1

169) Infractiunile cu caracter transnational:

sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar pregatirea sau conducerea acestora are loc pe
teritoriul altui stat
sunt savarsite in conditiile Legii 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor
sunt savarsite pe suprafata unui singur continent

ANS: 1

170) Infractiunile cu caracter transnational sunt savarsite:

pe teritoriul unui stat, de un grup infractional organizat care desfasoara activitati infractionale
in doua sau mai multe state
de grupuri criminale care actioneaza impreuna cu alte structuri specifice criminalitatii
organizate
de grupuri criminale specializate in traficul de stupefiante

ANS: 1

171) Infractiunile cu caracter transnational sunt:

savarsite in tarile de domiciliu ale infractorilor

savarsite pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acestora se produce pe teritoriul altui stat
sunt savarsite de grupuri criminale specializate in spalarea sumelor de bani produse prin
infractiune

ANS: 2

172) Grupul infractional organizat este:

un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane

un grup infractional format pe baza unei relatii de rudenie
un grup infractional specializat

ANS: 1

173) Pentru prima data, organizarea unei familii oficiale Cosa Nostra a fost dezvaluita in anul 1963 de:

Nicolo Polarri
Joseph Valachi
Gaetano Mosca
ANS: 1

174) In Italia, icepand cu 1980, a fost individualizata activitatea unei organizatii criminale denumita Cosa
Nostra gratie muncii desfasurate de catre:

Giovani Falcone
Joseph valachi
Niccolo Polari

ANS: 1

175) Prin activitati desfasurate de judecatorul Giovani Falcone, au fost identificate, pe langa organizatia
criminala denumita Cosa Nostra din Sicilia, si:

Camorra - in Campagnia
grupuri ale cartelurilor columbiene - in Puglia
Sacra Corona Unita - in Calabria

ANS: 1

176) Prin anchetele desfasurate de judecatorul Givanni Falcone, au fost identificate, pe langa
organizatia criminala Sacra Corona Unita in Puglia, si:

Cosa Nostra in Sicilia

Ndraghetta in Campagnia
grupuri ale cartelurilor columbiene in Calabria

ANS: 1

177) Gratie activitatii desfasurate de judecatorul Giovanni Falcone, pe langa organizatia criminale Sacra
Corona Unita din Puglia au mai fost identificate:

grupuri ale cartelurilor columbiene in Sicilia

camorra in Calabria
Cosa Nostra in Sicilia

ANS: 3

178) Giovanni Falcone a fost:

un magistrat italian
un magistrat columbian
un fost membru al Cosa Nostra

ANS: 1
179) Giovanni Falcone:

a fost un membru al organizatiei criminale Cosa Nostra

a fost asasinat de organizatiile criminale columbiene
a fost asasinat la ordinul organizatiilor criminale italiene

ANS: 3

180) Cifra neagra a criminalitatii reprezinta:

criminalitatea nedescoperita
marea criminalitate economica
totalitatea infractiunilor comise cu violenta

ANS: 1

181) . Infractiunea este:

fapta care prezinta pericol social, est savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea
penala
fapta prin care se aduce atingere valorilor morale ale societatii
orice fapta prin care se incalca legea penala

ANS: 1

182) Din punct de vedere al criminologiei, infractiunea este:

un fapt antisocial care lezeaza valorile societatii

un aspect secundar in studierea indivizilor
irelevanta, fiind obiect de studiu al altor discipline

ANS: 1

183) Infractorul este:

acea persoana care a comis cu vinovatie o fapta penala, sau la a carei comitere a participat
ca autor, complice sau instigator
persoana care a comis o fapta grava
persoana care a actionat impotriva regulilor societatii

ANS: 1

184) Constituie metoda de cercetare criminologica:

sondajul de opinie
observatia
 aproximarea

ANS: 2

185) Constituie metoda de cercetare criminologica:

reportajul
experimentul
recoltarea probelor biologice

ANS: 2

186) Constituie metoda de cercetare criminologica:

metoda clinica
metoda paraclinica
metoda empirica

ANS: 1

187) Constituie metoda de cercetare criminologica:

metoda tipologica
metoda analogica
metoda binara

ANS: 1

188) Constituie metoda de cercetare criminologica:

metoda comparativa
metoda stimulativa
metoda coercitiva

ANS: 1

189) . Constituie metoda de cercetare criminologica:

metoda de predictie
metoda impredictibilitatii
metoda mecanica

ANS: 1

190) Constituie tehnica de cercetare criminologica:

 chestionarul
reportajul
sondajul de opinie

ANS: 1

191) Constituie tehnica de cercetare criminologica:

interviul
discutia libera
sondajul de opinie

ANS: 1

192) Constituie tehnica de cercetare criminologica:

tehnica documentara
reportajul
sondajul de opinie

ANS: 1

193) Constituie tehnica de cercetare criminologica:

tehnicile secundare
tehnica complexa
discutia libera

ANS: 1

194) Cel care a sustinut pentru prima data ideea unei relatii proportionale intre gravitatea faptei si cea a
pedepsei a fost:

Cesare Lombroso
Enrico Ferri
Cesare Beccaria

ANS: 3

195) Cel care a sustinut pentru prima data ideea promptitudinii aplicarii pedepsei a fost:

Cesare Lombroso
Cesare Beccaria
Enrico Ferri

ANS: 2
196) Cel care a sustinut pentru prima data faptul ca este mai bine sa fie prevenite crimele decat sa fie
pedepsite a fost:

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
John Howard

ANS: 1

197) Principiul pedepsei egale la aceeasi crima a fost enuntat de:

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
John Howard

ANS: 1

198) . Lucrarea ,,Omul delincvent'' apartine lui:

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
John Howard

ANS: 2

199) Introducerea termenului de atavism apartine lui:

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
Enrico Ferri

ANS: 2

200) Indivizii atavici sunt indivizi:

mai primitivi si mai putin evoluati

bine dezvoltati fizic
cu un intelect peste medie

ANS: 1

201) Ioan Tanoviceanu a fost cel care a combatut teoria lui:

Cesare Beccaria
Cesare Lombroso
Sigmund Freud
ANS: 1

202) . Raicu Ionescu-Rion s-a ridicat impotriva ideilor:

Scolii pozitiviste
Scolii sociologice
Scolii cartografice

ANS: 1

203) Mina Minovici a fost un reputat:

profesor si medic legist

matematician
sociolog

ANS: 1

204) Criminologia clinica urmareste studierea:

cazului individual
studierea fenomenului criminalitatii, in ansamblul sau
indicilor statistici ai criminalitatii

ANS: 1

205) Prin personalitatea infractorului intelegem:

un tip aparte de personalitate - personalitatea inffractionala

particularitatile bio-psihice ale individului infractor
comportamnetul infractional al individului

ANS: 2

206) Personalitatea infractorului:

reprezinta un nou tip de personalitate, aparte

o personalitate obisnuita, particularizata prin trasaturi comportamentale specifice
nu prezinta relevanta pentru criminologie

ANS: 2

207) Stiinta care studiaza in mod concret si din toate punctele de vedere personalitatea infractorului
este:

dreptul penal
 sociologia
criminologia

ANS: 3

208) Studierea personalitatii individului permite a se face distinctia intre:

individul neinfractor si cel infractor

eficienta metodelor de preventie a criminalitatii
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

209) Studierea personalitatii individului permite a se face distinctia intre:

diferitele categorii de infractori

diferitele categorii de infractiuni
diferitele categorii de fizionomii

ANS: 1

210) Grupurile etnice si rasiale sunt:

subdiviziuni biologice ale speciei umane

rezultatul unei evolutii social-istorice in conditii specifice
sub-specimene umane

ANS: 1

211) Psihicul constituie:

cea mai importanta latura a personalitatii umane

o latura secundara a personalitatii umane
) o deficienta de ordin medical a individului

ANS: 1

212) o trasatura psihica necesara pentru caracterizarea personalitatii umane:

constitutia fizica
valorile morale ale individului
temperamentul

ANS: 3

213) Constituie trasaturi psihice necesare pentru caracterizarea personalitatii umane:

 constitutia fizica
valorile morale ale individului
aptitudinile

ANS: 3

214) Constituie trasaturi psihice necesare pentru caracterizarea personalitatii umane:

constitutia fizica
valorile morale ale individului
caracterul

ANS: 3

215) Constituie un tip clasic de temperament

temperamentul coleric
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

216) Constituie un tip clasic de temperament:

temperamentul sangvin/sanguinic
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

217) Constituie un tip clasic de temperament:

temperamentul flegmatic
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

218) Constituie un tip clasic de temperament:

temperamentul melancolic
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1
219) Constituie un tip de temperament:

temperamentul amorf
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

220) Constituie un tip de temperament:

temperamentul nervos
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

221) Constituie un tip de temperament:

temperamentul sentimental
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

222) Constituie un tip de temperament:

temperamentul pasionat
temperamentul vioi
temperamentul violent

ANS: 1

223) Constituie un tip de caracter:

caracterul extrovertit
caracterul flegmatic
caracterul violent

ANS: 1

224) Constituie un tip de caracter:

caracterul introvertit
caracterul flegmatic
caracterul violent
ANS: 1

225) Starea de sanatate mintala a infractorului:

are relevanta din punctul de vedere al raspunderii penale

nu are relevanta in plan penal
are relevanta sociologica

ANS: 1

226) Stiinta care studiaza starea, dinamica si cauzele criminalitatii in scopul elaborarii masurile de
prevenire si comabtere, este definitia:

dreptului penal
definitia sociologiei juridice
una din definitiile criminologiei

ANS: 3

227) Criminologia studiaza si:

aspecte de ordin procedural penal

aspecte de ordin fizico-chimic ale individului
fenomene sociale negative conexe criminalitatii

ANS: 3

228) Obiectul de studiu al criminologiei include:

aspectele fenomenologice ale criminalitatii

aspectele de ordin moral-religios ale individului
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

229) Obiectul de studiu al criminologiei include:

personalitatea infractorului
aspectele de ordin moral-religios ale individului
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

230) Obiectul de studiu al criminologiei include:

studiul victimei - victimologia

 aspectele de ordin moral-religios ale individului
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

231) Obiectul de studiu al criminologiei include:

metode de prevenire a criminalitatii

aspectele de ordin moral-religios ale individului
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

232) Obiectul de studiu al criminologiei include:

metode de combatere a criminalitatii

aspectele de ordin moral-religios ale individului
aspectele de ordin fizic ale individului

ANS: 1

233) Studiul stiintific din perspectiva criminologica al fenomenului criminalitatii presupune in mod
necesar:

studierea legislatiei penale

studierea statisticilor sociologice de orice natura
studierea cauzelor criminalitatii

ANS: 3

234) Studiul stiintific din perspectiva criminologica al fenomenului criminalitatii presupune in mod
necesar:

studierea legislatiei penale

studierea statisticilor sociologice de orice natura
studierea starii si structurii cantitative ale criminalitatii

ANS: 3

235) Studiul stiintific din perspectiva criminologica al fenomenului criminalitatii presupune in mod
necesar:

studierea legislatiei penale

studierea statisticilor sociologice de orice natura
studierea aspectelor calitative ale criminalitatii
ANS: 3

236) Studiul stiintific din perspectiva criminologica al fenomenului criminalitatii presupune in mod
necesar:

studierea legislatiei penale

studierea statisticilor sociologice de orice natura
studierea dinamicii fenomenului criminalitatii

ANS: 3

237) Studiul stiintific din perspectiva criminologica al fenomenului criminalitatii presupune in mod
necesar:

studierea legislatiei penale

studierea statisticilor sociologice de orice natura
studierea particularitatilor criminalitatii, care o disting de alte fenomene sociale negative

ANS: 3

238) Cunoasterea caracterului individului dupa trasaturile fetei constituie teza principala a:

pozitivismului
fizionomiei
freudismului

ANS: 2

239) Teoria zonelor geografice criminogene apartine:

Scolii cartografice (geografice)

Scolii sociologice
Scolii pozitiviste

ANS: 1

240) Teza potrivit careia fiecare dintre facultatile si functiile psihice sunt localizate in portiuni precis
determinate ale suprafetei creierului, apartine:

frenologiei
fizionomiei
Scolii pozitiviste

ANS: 1
241) Teoria potrivit careia omul este un rezultat al dezvoltarii biologice si un produs al vietii sociale
apartine:

Scolii antropologice
Scolii pozitiviste
Scolii cartografice (geografice)

ANS: 1

242) . Teoria potrivit careia omul este un rezultat al dezvoltarii biologice si un produs al vietii sociale a
fost sustinuta si de:

Cesare Lombroso
Franz Joseph Gall
Iosif Francisc Rainer

ANS: 1

243) Teoria potrivit careia criminalul este un individ bolnav, fapt ce implica necesitatea tratarii si
posibilitatea vindecarii acestuia, apartine curentului sustinut de:

alienisti
Scoala pozitivista
freudism

ANS: 1

244) Teoria potrivit careia criminalul este un tip distinct de tipul omului normal, fiind un nebun moral,
apartine:

alienistilor
Scolii pozitiviste
freudismului

ANS: 1

245) Teoriile formulate de Cesare Lombroso si concluziile acestora sunt:

false si nestiintifice in fundamentare

adevarate si corect argumentate stiintific
in mare parte corecte

ANS: 1

246) Teoria potrivit careia factorii determinanti ai criminalitatii sunt mediul social si conditiile economice
a fost formulata in cadrul:
 Scolii cartografice (geografice)
Scolii pozitiviste
Scolii sociologice (lyoneze)

ANS: 3

247) Potrivit Scolii sociologice (lyoneze):

individul criminal nu este nascut criminal ci este produsul mediului in care traieste
individul criminal este nascut criminal
mediul si conditiile sociale si de trai ale individului nu se reflecta in formarea personalitatii
sale

ANS: 1

248) Teza potrivit careia nu exista un tip criminal anatomic, innascut, ci un tip criminal profesional sau
social apartine:

gestaltismului (structuralismului)
Scolii sociologice
asociationismului

ANS: 2

249) Existenta unei legi universale a imitatiei a fost sustinuta in cadrul:

gestaltismului (structuralismului)
Scolii sociologice
asociationismului

ANS: 2

250) Organizatiile de tip mafiot urmaresc:

controlul unor anumite sectoare economice si niveluri de decizie

realizarea unor studii privind infractionalitatea transfrontaliera
realizarea unor structuri anticoruptie

ANS: 1