Teste Grila. Drept Civil.Persoana fizica.Persoana juridica.

1. In categoria persoanelor fizice sunt inclusi:

a) minorii sub 14 ani;
b) minorii intre 14 si 16 ani;
c) majorii.

2. In structura capacitatii civile intra urmatoarele elemente:

a) capacitatea juridica;
b) capacitatea de folosinta;
c) capacitatea de exercitiu.

3. O persoana fizica:
a) poate fi lipsita de capacitate civila de exercitiu;
b) poate fi lipsita de capacitate civila de folosinta;
c) poate avea capacitate de folosinta ingradita.

4. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice consta in:

a) aptitudinea generala si abstracta a omului de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii civile;
b) posibilitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice;
c) este premisa necesara si obligatorie a capacitatii civile.

5. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este:

a) aptitudinea de a avea toate drepturile si obligatiile civile;
b) aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte
juridice civile;
c) capacitatea civila a subiectului de drept civil.

6. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe:

a) in momentul dobandirii capacitatii de exercitiu;

b) la nasterea persoanei;
c) in momentul implinirii varstei de 18 ani.

7. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice:

a) este dobandita, de regula, de la data conceptiunii;
b) incepe, fara exceptie, de la data nasterii;
c) este recunoscuta copilului conceput atunci cand este vorba de drepturile sale si daca acesta s-a nascut viu,
nu si viabil.

8. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice prezinta urmatoarele caractere juridice:

a) universalitatea;
b) inalienabilitatea;
c) specialitatea.

9. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice prezinta urmatoarele caractere juridice:

a) legalitatea;
b) egalitatea;
c) universalitatea.

10. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice:

a) poate fi ingradita, in functie de discernamantul concret al persoanei;
b) nu poate fi ingradita;
c) poate fi ingradita doar in cazurile si conditiile prevazute de lege.

11. Capacitatea de folosinta este recunoscuta:

a) persoanelor care au implinit varsta de 14 ani;
b) persoanelor care au implinit varsta de 18 ani;
c) tuturor persoanelor.

12. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice consta:

a) aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii civile;
b) aptitudinea omului de a avea drepturi civile;
c) aptitudinea omului de a avea obligatii civile;

13. Daca un subiect de drept renunta printr-un act juridic la capacitatea sa de folosinta, acel act:
a) este lovit de nulitate absoluta;
b) este lovit de nulitate relativa;
c) este perfect valabil.

14. Daca un subiect de drept renunta printr-un act juridic la capacitatea sa de folosinta, acel act:
a) este lovit de nulitate absoluta;
b) este lovit de nulitate relativa;
c) este perfect valabil.

15. Ingradirile cu caracter de protectie a capacitatii de folosinta a persoanei fizice:

a) sunt instituite pentru ocrotirea minorilor care nu au implinit varsta de 14 ani;
b) sunt instituite pentru ocrotirea si protectia intereselor anumitor categorii de persoane;
c) sunt instituite pentru sanctionarea titularilor.

16. Sunt ingradiri ale capacitatii civile de folosinta cu caracter de masuri de protectie sau de ocrotire:
a) decaderea din drepturile parintesti;
b) incapacitatea sotilor de a incheia, intre ei, contracte de vanzare-cumparare;
c) nedemnitatea succesorala.

17. Incapacitatile absolute:

a) atrag intotdeauna nulitatea absoluta a actului juridic incheiat cu nesocotirea lor,

b) impiedica incheierea actului juridic civil, de catre cel incapabil, cu oricare alta persoana;
c) atrag fie nulitatea absoluta, fie nulitatea relativa in cazul incheierii actului cu nesocotirea lor, in functie de natura
interesului ocrotit prin norma care le instituie.

18. Capacitatea de folosinta a persoanelor fizice inceteaza:

a) la data mortii fizic constatate;
b) la data hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei persoanei;
c) la data stabilita de hotararea judecatoreasca declarativa de moarte.

19. Momentul incetarii capacitatii de folosinta coincide cu:

a) momentul mortii fizic constatate;
b) momentul disparitiei;
c) data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata.

20. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:

a) in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta intervine intotdeauna sanctiunea nulitatii
b) in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta poate intervene sanctiunea nulitatii relaive;
c) in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta intervine sanctiunea nulitatii relative.

21. Poate fi declarata moarta, prin hotarare judecatoreasca:

a) persoana cu privire la care a fost pronuntata o hotarare de declarare a disparitiei;
b) daca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata au trecut 4 ani;
c) daca au trecut 6 luni de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia.

22. Prin hotararea judecatoreasca de anulare a hotararii declarative de moarte:

a) persoana este considerata a fi in viata;
b) se inlatura lipsa capacitatii de folosinta;
c) se pune problema restituirii bunurilor care au trecut la prezumtivii mostenitori.

23. Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei este posibila:

a) daca persoana a disparut intr-o imprejurare exceptionala;
b) daca a trecut cel putin un an de la data la care a avut loc disparitia;
c) reprezinta regula in materia declararii judecatoresti a mortii;

24. Momentul incetarii capacitatii de folosinta coincide cu:

a) momentul mortii fizic constatate;
b) momentul disparitiei;
c) data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata.

25. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este:

a) capacitatea civila a subiectului de drept civil;
b) aptitudinea generala si abstracta a omului de a fi titular de drepturi si obligatii civile;
c) aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de
acte juridice civile.

26. Capacitatea de exercitiu se caracterizeaza, intre altele, prin:

a) egalitate;
b) alienabilitate;
c) universalitate.

27. Continutul capacitatii de exercitiu se stabileste:

a) prin vointa individuala a partilor;
b) exclusiv prin lege;
c) prin vointa individuala a titularului.

28. Capacitatea de exercitiu deplina apartine:

a) persoanelor care au implinit varsta de 14 ani;
b) persoanelor cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani;

c) persoanelor care au implinit varsta de 18 ani.

29. Nulitatea aplicabila pentru nerespectarea dispozitiilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei
este:
a) absoluta;
b) relativa;
c) de forma.

30. Constituie premisa capacitatii de exercitiu:

a) existenta capacitatii de folosinta;
b) existenta discernamantului;
c) implinirea varstei majoritatii civile.

31. Minorul de 16 ani:

a) poate incheia singur acte de administrare daca nu sunt lezionare;
b) poate incheia un contract de donatie cu incuviintarile cerute de lege;
c) dobandeste prin incheierea unei casatorii capacitate deplina de exercitiu

32. Capacitatea de exercitiu deplina:

a) poate fi dobandita si de barbatul care se casatoreste inainte de implinirea varstei de 18 ani;
b) nu se pierde, in ceea ce priveste pe minora divortata inainte de implinirea varstei de 18 ani;
c) inceteaza in caz de moarte a sotului minorei maritate.

33. Capacitatea de exercitiu deplina:

a) incepe de la data cand persoana fizica devine majora;
b) este dobandita de minorul care se casatoreste;
c) inceteaza in momentul in care persoana fizica renunta la ea

34. Capacitatea de exercitiu deplina a persoanei fizice poate inceta:

a) la desfacerea casatoriei prin divort inainte ca minora sa implineasca varsta de 18 ani;
b) prin punerea sub interdictie judecatoreasca;
c) daca este anulata casatoria, inainte ca minora sa implineasca 18 ani.

35. Persoana cu capacitate de exercitiu deplina:

a) poate incheia orice act juridic fie personal, fie prin mandatar;
b) poate incheia si actele care se constituie in ingradiri ale capacitatii de folosinta;
c) nu are nevoie de vreo incuviintare prealabila pentru incheierea de acte juridice

36. Femeia care a dobandit capacitatea de exercitiu deplina prin incheierea casatoriei inainte de a fi implinit
varsta de 18 ani, pierde aceasta capacitate:
a) in cazul desfacerii casatoriei prin divort, inainte ca femeia respectiva sa fi implinit 18 ani;
b) in cazul incetarii casatoriei prin decesul sotului inainte ca femeia respectiva sa fi implinit 18 ani;
c) prin punerea sub interdictie judecatoreasca.

37. Este lipsit de capacitate de exercitiu:

a) copilul conceput dar nenascut;
b) minorul care a implinit varsta de 14 ani, dar care, anterior acestei date, fusese pus sub interdictie
judecatoreasca;
c) persoana care, desi a implinit varsta de 18 ani, este pusa sub interdictie judecatoreasca

38. Nu au capacitate de exercitiu:

a) minorul cu varsta intre 14 si 18 ani;
b) minora casatorita;
c) persoana pusa sub interdictie

39. Nu au capacitate de exercitiu:

a) minorul care nu a implinit varsta de 18 ani;
b) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;

c) majorul.

40. Sunt valabile actele juridice incheiate personal de persoana lipsita de capacitate de exercitiu, numai daca:
a) sunt acte de conservare;
b) sunt acte de administrare;
c) sunt acte de dispozitie.

41. Are capacitate de exercitiu restransa:

a) copilul conceput dar nenascut inca;
b) copilul nascut viu;
c) minorul intre 14-18 ani.

42. Capacitatea de exercitiu restransa:

a) apartine si persoanei pusa sub interdictie judecatoreasca;
b) inceteaza, fara exceptie, la implinirea varstei de 18 ani;
c) poate inceta si inainte de implinirea varstei de 18 ani

43. Capacitatea de exercitiu restransa incepe:

a) la implinirea varstei de 14 ani;
b) la implinirea varstei de 16 ani;
c) la implinirea varstei de 18 ani;

44. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia acte juridice de dispozitie:
a) personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal;
b) numai prin reprezentant;
c) personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare.

45. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa:

a) poate sa garanteze obligatia altuia, dar numai cu incuviintare:

b) nu poate sa faca acte de donatie, nici chiar cu incuviintare;

c) poate incheia personal si singur actele care-i erau permise si pana la implinirea varstei de 14 ani.

46. Minorul cu varsta intre 14 si 18 ani:

a) poate sa incheie personal si singur acte de dispozitie;
b) poate dispune prin testament de intreaga sa avere, dar numai daca a implinit varsta de 16 ani;
c) nu are nevoie de vreo incuviintare prealabila pentru constituirea depozitului special la C.E.C

47. Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza:

a) prin deces;
b) la implinirea varstei de 18 ani;
c) in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 18 ani este pus sub interdictie judecatoreasca.

48. Majorul pus sub interdictie judecatoreasca:

a) nu are capacitate de folosinta;
b) nu are capacitate de exercitiu;
c) are capacitate de exercitiu restransa.

49. Actele juridice ale minorului cu capacitate restransa de exercitiu se incheie de catre:
a) reprezentantul legal;
b) minor;
c) minor, cu incuviintarea prealabila a parintilor.

50. Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani:

a) este lipsit de capacitate civila;
b) poate incheia, singur, acte juridice marunte cu caracter patrimonial;
c) este lipsit de capacitate de exercitiu.

51. La implinirea varstei de 14 ani:

a) inceteaza starea de lipsa a capacitatii de exercitiu a persoanei;
b) minorul poate instraina singur, in mod valabil, un imobil aflat in proprietatea sa;
c) persoana fizica dobandeste capacitatea restransa de exercitiu.

52. Pot renunta la capacitatea de exercitiu:

a) majorii;
b) orice persoana;
c) nici o persoana.

53. Nu constituie caracter juridic comun al capacitatii de exercitiu si capacitatii de folosinta:

a) egalitatea;
b) universalitatea;
c) inalienabilitatea.

54. Hotararea declarativa de moarte produce efecte juridice:

a) de la ramanerea sa definitiva;
b) de la data stabilita prin hotarare ca fiind cea a mortii, de indata ce hotararea declarativa de moarte a
ramas definitiva;
c) de la data ultimelor stiri despre cel disparut.

55. Instrainarea unui apartament, printr-un contract de vanzare-cumparare din propriul patrimoniu:
a) poate fi consimtita de minora de 17 ani divortata anterior de sotul sau;
b) poate fi consimtita de un minor cu capacitate de exercitiu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a
ocrotitorului legal;
c) poate fi realizata de minorul cu capacitate restransa de exercitiu numai sub conditia dublei incuviintari
prealabile a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare.

56. Pentru declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei este
necesar:
a) sa fi trecut cel putin 4 ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata;

b) sa existe o hotarare de declarare a disparitiei ramasa definitiva;

c) sa fi trecut cel putin 6 luni de la promovarea actiunii de declarare a disparitiei.

57. Data mortii persoanei fizice:

a) se confunda cu data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata, daca moartea este declarata pe cale
judecatoreasca;
b) marcheaza stingerea drepturilor viagere;
c) nu se confunda cu data hotararii judecatoresti de declarare a mortii.

58. Anularea hotararii declarative de moarte:

a) poate fi ceruta daca persoana declarata moarta este in viata;
b) nu-l va obliga pe dobanditorul de buna-credinta, cu titlu oneros, al bunurilor celui declarat mort sa le
restituie;
c) conduce la desfacerea casatoriei incheiate de sotul ramas in viata dupa pronuntarea hotararii declarative de
moarte.

59. Sunt efecte ale ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte:

a) incetarea calitatii de subiect de drept;
b) deschiderea succesiunii;
c) incetarea obligatiei de a preda bunul asumat inaintea disparitiei, printr-un contract de vanzare-cumparare,
de catre cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca.

60. Dobanditorul cu titlu gratuit al unui bun de la mostenitorii celui declarat mort, dar care, fiind in viata, a
obtinut anularea hotararii declarative de moarte:
a) nu va fi tinut sa restituie bunurile dobandite;
b) va fi tinut sa restituie lucrul, numai daca in momentul dobandirii stia ca Acela care a fost declarat mort
este in viata;
c) va fi obligat sa-l restituie, indiferent daca a fost de buna sau rea-credinta la momentul dobandirii.

61. Constituie principii ale ocrotirii parintesti:

a) se exercita in interesul copilului;

b) parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor (indiferent daca sunt din casatorie, din afara
casatoriei sau din adoptie);
c) independenta patrimoniala.

62. Continutul ocrotirii parintesti:

a) parintii au obligatia de a se ingriji de persoana copilului, de sanatatea si educatia acestuia;
b) parintele administreaza bunurile copilului;
c) in functie de varsta copilului, il reprezinta la incheierea actelor juridice sau incuviinteaza actele pe care
minorul le incheie singur.

63. Latura patrimoniala a ocrotirii parintesti exercitata in favoarea unui minor de 10 ani consta in:
a) administrarea bunurilor minorului;
b) reprezentarea minorului in actele juridice;
c) incuviintarea actelor juridice ale minorului.

64. Ocrotirea parinteasca inceteaza:

a) la ridicarea interdictiei judecatoresti, daca persoana a implinit varsta de 14 ani;
b) la incheierea casatoriei, in cazul minorei care a implinit varsta de 14 ani;
c) intotdeauna la implinirea varstei de 18 ani, prin dobandirea capacitatii de exercitiu deplina

65. Tutela este guvernata de urmatoarele principii:

a) se exercita exclusiv in interesul minorului;
b) autonomia patrimoniala;
c) se exercita sub un permanent control.

66. Continutul ocrotirii prin tutela:

a) latura personala;
b) latura patrimoniala;
c) tutorele nu poate refuza aceasta sarcina decat in conditiile prevazute de lege.

67. Are capacitate de tutore:

a) si cel decazut din drepturile parintesti;
b) si minorul, daca a implinit varsta de 14 ani;
c) numai persoana cu capacitate deplina de exercitiu.

68. Tutela minorului:

a) este facultativa;
b) este obligatorie;
c) este gratuita, gratuitatea tinand de existenta acesteia

69. Persoana lipsita, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege si de a fi aleasa:

a) este incapabila de a fi numita tutore;
b) este incapabila de a fi numita tutore daca si numai daca a fost decazuta din drepturile parintesti;
c) poate fi numita tutore, dar numai daca nu se afla in exercitarea unei alte tutele

70. Caracterele juridice ale tutelei minorului:

a) legalitatea;
b) obligativitatea;
c) personalitatea.

71. Decizia de numire a tutorelui:

a) nu trebuie comunicata acestuia;
b) poate fi comunicata in scris sau verbal tutorelui;
c) va fi comunicata tutorelui numai in scris de catre autoritatea tutelara.

72. Tutorele poate incheia, in mod valabil, numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare:
a) acte de conservare a patrimoniului minorului;
b) acte de donatie avand ca obiect bunuri din patrimoniul minorului;
c) un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect un bun din patrimonial minorului

73. Constituie cauze de indepartare de la tutela:

a) savarsirea de catre tutore a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii;
b) implinirea de catre tutore a varstei de 60 de ani;
c) punerea sub interdictie a tutorelui.

74. Este necesara dubla incuviintare - a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare - pentru incheierea de catre
minorul avand capacitate de exercitiu restransa a:
a) actelor de conservare;
b) actelor de dispozitie, precum donatia, intreruperea unei prescriptii prin cerere de chemare in judecata;
c) actelor de dispozitie, precum instrainarea, grevarea cu o sarcina reala.

75. Tutela inceteaza din cauze:

a) care privesc persoana tutorelui;
b) care privesc persoana minorului;
c) care privesc parintele (parintii) minorului

76. Instituirea curatelei se realizeaza:

a) la cerere;
b) din oficiu;
c) numai cu consimtamantul celui reprezentat, afara de cazurile in care consimtamantul nu poate fi dat.

77. Continutul ocrotirii minorului prin curatela:

a) priveste persoana si bunurile minorului;
b) curatorul reprezinta minorul care nu a implinit varsta de 14 ani la incheierea actelor juridice civile;
c) curatorul da incuviintarea prealabila la incheierea actelor juridice civile ale minorului cu capacitate
restransa de exercitiu.

78. Constituie cazuri de instituire a curatelei minorului:

a) contrarietatea de interese;
b) punerea sub interdictie a minorului;

c) inlocuirea tutorelui.

79. Curatelei persoanei fizice incapabile:

a) i se aplica regulile mandatului;
b) i se aplica regulile tutelei;
c) i se pot aplica fie regulile tutelei, fie regulile mandatului, dupa caz.

80. Curatela persoanelor fizice capabile se instituie:

a) daca o persoana a disparut fara a avea stiri de la ea, chiar in situatia in care a numit un mandatar general;
b) daca din cauza bolii sau din alte motive o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin
reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu sufera amanare;
c) daca o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar
general.

81. Particularitatile curatelei minorului in raport cu tutela constau in:

a) procedura diferita de instituire;
b) caracterul subsidiar al curatelei;
c) raspunderea diferita a curatorului, fata de cea a tutorelui.

82. Punerea sub interdictie:

a) este conditionata de lipsa discernamantului, generata de alienatie sau debilitate mintala;
b) are ca efect instituirea tutelei interzisului;
c) este o masura ce nu se aplica minorilor.

83. Majorul pus sub interdictie judecatoreasca:

a) are capacitate de folosinta;
b) are capacitate de exercitiu restransa;
c) nu are capacitate de exercitiu.

84. Interdictia judecatoreasca:

a) este o masura de ocrotire a bolnavului psihic ce se poate pronunta numai de instanta judecatoreasca;
b) nu este posibila minorului mai mic de 14 ani;
c) inceteaza prin ridicarea ei, de catre instanta de judecata.

85. Efectele masurii de ocrotire a interdictiei care se iau fata de bolnavul psihic:
a) lipsirea de capacitate de exercitiu;
b) instituirea tutelei;
c) se produc de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.

86. Continutul ocrotirii prin curatela a incapabilului:

a) priveste persoana si bunurile celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa;
b) curatorul reprezinta minorul care nu a implinit 14 ani la incheierea actelor juridice civile;
c) curatorul da incuviintarea prealabila la incheierea actelor juridice civile ale minorului cu capacitate de
exercitiu restransa.

87. Constituie cazuri de instituire a curatelei:

a) lipsa indelungata de la domiciliu a persoanei fizice, cu toate ca a numit un mandatar general;
b) boala parintelui sau a tutorelui care ii impiedica sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei pe
care o reprezinta sau ale carei acte le incuviinteaza;
c) boala sau infirmitatea fizica a unei persoane care, desi capabila, din aceste cause nu poate, personal, sa-si
administreze bunurile sau sa-si apere interesele in conditii multumitoare si, din motive temeinice, nu-si poate
numi un reprezentant.

88. Constituie atribute de identificare a persoanei fizice:

a) numele;
b) sediul;
c) starea civila.

89. Mijloacele de identificare a persoanei fizice sunt:

a) numele, domiciliul si starea civila;

b) drepturi patrimoniale ce apartin persoanei fizice;

c) drepturi personale nepatrimoniale.

90. Constatarea nulitatii adoptiei:

a) nu produce consecinte asupra numelui de familie al adoptatului;
b) produce efecte retroactive, in sensul ca adoptatul este considerat ca nu a avut niciodata numele de familie pe care
l-a luat la momentul incuviintarii adoptiei;
c) atrage modificarea cu efecte numai pentru viitor a numelui de familie al adoptatului, acesta revenind la
numele de familie avut anterior incuviintarii adoptiei.

91. Daca parintii copilului nascut in casatorie nu au un nume de familie comun:

a) copilul va lua la nastere, intotdeauna, numele de familie reunite ale parintilor;
b) stabilirea numelui de familie al copilului se va face prin invoiala parintilor;
c) in cazul in care parintii nu se invoiesc asupra numelui de familie pe care urmeaza sa-l poarte copilul, stabilirea
numelui de familie se face de catre primarul localitatii unde se inregistreaza nasterea.

92. Numele de familie al copilului nascut din casatorie:

a) se va stabili prin invoiala parintilor, daca acestia au nume de familie diferite;
b) se va stabili de catre primarul localitatii unde se inregistreaza nasterea, daca parintii au nume diferite si nu se
inteleg in privinta numelui ce urmeaza a fi purtat de copil;
c) va fi comun cu cel al tatalui, daca la incheierea casatoriei si mama a luat acelasi nume, cu excluderea altor
posibilitati.

93. Stabilirea filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti:

a) determina schimbarea numelui de familie al copilului;
b) constituie un caz de modificare a starii civile;
c) va determina intotdeauna modificarea succesiva a numelui copilului, daca filiatia se stabileste mai intai fata de
mama si ulterior fata de tata.

94. Constituie motive temeinice pentru obtinerea pe cale administrativa a schimbarii numelui de familie sau
prenumelui:
a) numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod;

b) prenumele purtat este specific sexului opus;

c) cand persoana in cauza poarta un nume de familie de provenienta straina si solicita sa poarte un nume
romanesc.

95. Schimbarea numelui de familie pe cale administrativa:

a) nu reprezinta particularitati fata de modificarea numelui de familie, cele doua notiuni fiind identice;
b) nu reprezinta particularitati fata de modificarea numelui de familie, cu toate ca notiunile nu sunt identice;
c) nu este conditionata de modificarea starii civile.

96. Pot solicita schimbarea numelui de familie pe cale administrativa:

a) numai cetatenii moldoveni;
b) persoanele fara cetatenie cu domiciliul in Moldova;
c) cetatenii straini cu domiciliul in Moldova.

97. Pentru schimbarea numelui de familie pe cale administrativa:

a) este necesar consimtamantul sotului in cazul schimbarii numelui de familie comun purtat in timpul
casatoriei, indiferent de forma de exteriorizare a acestuia;
b) este necesara o modificare in starea civila a solicitantului;
c) se va formula o cerere in acest scop ce va fi depusa la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor, aflat
in subordinea consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, in a carui
raza isi are domiciliul solicitantul.

98. Domiciliul minorului incredintat de instanta judecatoreasca unei a treia persoane:

a) va fi la persoana careia i-a fost incredintat;
b) ramane la parintii sai daca acestia au domiciliul comun;
c) va fi la mama sa daca parintii au domicilii separate si ei convin in acest sens.

99. Domiciliul legal al celui aflat sub curatela:

a) la curatorul sau, daca acesta are drept sa-l reprezinte;
b) la curatorul sau, chiar daca acesta nu este in drept sa-l reprezinte;
c) la locul unde isi are bunurile cele mai importante ca valoare.

100. Constituie caractere juridice specifice resedintei unei persoane fizice:

a) unicitatea;
b) obligativitatea;
c) personalitatea.

101. Locuinta statornica sau principala a unei persoane fizice:

a) constituie domiciliul persoanei respective;
b) nu inlatura posibilitatea ca subiectul de drept sa aiba, concomitent, un domiciliu in strainatate;
c) impiedica persoana respectiva de a-si alege si o locuinta vremelnica ori temporara.

102. Sunt prerogative ale starii civile, ca drept subiectiv:

a) posibilitatea omului de a se individualiza prin starea civila;
b) posibilitatea de a pretinde sa fie individualizat, de catre altii, prin starea civila;
c) posibilitatea de a apela, la nevoie, la concursul fortei coercitive a statului.

103. Folosinta starii civile (posesia de stat) se caracterizeaza prin intrunirea cumulativa a urmatoarelor trei
elemente:
a) individualizarea unei persoane prin purtarea numelui ce corespunde starii civile pretinse de acea persoana;
b) existenta unui act de stare civila conform cu starea civila pretinsa de persoana respectiva;
c) recunoasterea, in familie si societate, ca fiind persoana careia ii apartine starea civila de care aceasta se
prevaleaza.

104. Actiunea prin care se urmareste inlaturarea unei stari civile (unui element de stare civila), pretins
nereale, si inlocuirea ei cu alta, pretins reala, constituie:
a) actiune in reclamatie de stat;
b) actiune in modificare de stat;
c) actiune in contestatie de stat.

105. Actiunea in anularea casatoriei:

a) poate fi pornita numai de titularul starii civile;

b) este o actiune imprescriptibila extinctiv;

c) este o actiune in contestatie de stat.

106. Prin actiunile in modificare de stat:

a) se urmareste o modificare a starii civile numai pentru viitor;
b) se urmareste o modificare a starii civile si pentru trecut;
c) se contesta starea civila anterioara intentarii actiunii;

107. Constituie actiuni in reclamatie de stat:

a) actiunea in stabilirea paternitatii, actiunea in tagada paternitatii;
b) actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in constatarea recunoasterii voluntare de maternitate sau de paternitate;
c) actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii.

108. Actiunea de divort:

a) este o actiune in modificare de stat;
b) poate fi promovata si de procuror;
c) poate fi pornita numai de titularul starii civile.

109. Starea civila a persoanei fizice:

a) este un drept patrimonial prin care se individualizeaza persoana fizica;
b) este distincta de nume, ca atribut de identificare a persoanei fizice;
c) include si domiciliul persoanei fizice, atribut de identificare a acesteia.

110. Starea civila a unei persoane fizice poate fi probata:

a) cu actele intocmite in registrele de stare civila;
b) cu certificatele de stare civila;
c) cu orice mijloc de proba admis de lege daca nu a existat registru de stare civila.

111. Actiunea in anularea inregistrarilor de stare civila:

a) poate fi promovata daca actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru necorespunzator;
b) este prescriptibila sau imprescriptibila, in functie de cauza nulitatii;
c) este de competenta instantei de la domiciliul paratului.

112. Persoanele juridice sunt:

a) oamenii priviti in mod individual;
b) subiectele colective de drept;
c) persoanele morale.

113. Fac parte din randul persoanelor juridice:

a) partidele politice;
b) statul;
c) comunele, orasele, raioanele.

114. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:

a) sediu propriu, patrimoniu propriu, scop propriu;
b) organizare proprie, autorizatie administrativa, scop propriu;
c) organizare proprie, patrimoniu propriu, scop propriu.

115. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:

a) organizarea proprie, patrimoniul propriu si scopul propriu;
b) nu sunt prevazute cumulativ de lege;
c) nu au caracter limitativ, in sensul ca doctrina sau jurisprudenta pot adauga si alte elemente constitutive.

116. Pentru a avea calitatea de persoana juridica, legea cere intrunirea urmatoarelor conditii:
a) organizare proprie;
b) patrimoniu distinct;
c) un scop determinat, in acord cu interesele obstesti

117. Moduri de infiintare a persoanei juridice:

a) prin act de dispozitie;
b) prin act de infiintare recunoscut;
c) prin act de infiintare autorizat.

118. Caracterul propriu al capacitatii de folosinta a persoanei juridice il constituie:

a) legalitatea;
b) specialitatea;
c) intangibilitatea.

119. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice:

a) totalitatea drepturilor patrimoniale si personal nepatrimoniale civile;
b) totalitatea obligatiilor patrimoniale si nepatrimoniale civile;
c) drepturi si obligatii ce pot avea ca izvor legea, actul juridic sau faptul juridic stricto sensu.

120. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se intemeiaza pe:

a) principiul egalitatii in drepturi;
b) actul de infiintare;
c) principiul specialitatii capacitatii de folosinta.

121. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice care ia nastere prin actul de infiintare recunoscut:
a) se dobandeste la data autorizarii infiintarii ei;
b) se dobandeste la data recunoasterii ei;
c) se dobandeste la data inregistrarii ei, in conditiile prevazute de lege.

122. Existenta capacitatii de folosinta a persoanei juridice:

a) este o premisa necesara si obligatorie pentru dobandirea capacitatii de exercitiu;
b) nu este obligatorie pentru ca persoana juridica sa dobandeasca deplina capacitate de exercitiu;
c) nu implica, automat, si existenta capacitatii depline de exercitiu a persoanei juridice.

123. Intre momentul adoptarii actului de constituire si momentul dobandirii calitatii de subiect de drept,
persoana juridica:
a) are o capacitate de folosinta deplina;
b) este lipsita de capacitatea de folosinta;
c) are o capacitate de folosinta anticipata.

124. De esenta capacitatii de folosinta a persoanei juridice:

a) este limitarea ei la obiectul de activitate, exprimata prin principiul specialitatii capacitatii de folosinta;
b) este determinarea continutului ei in functie de natura fiecarei categorii de persoane juridice;
c) este si posibilitatea persoanei juridice de a incheia un contract de intretinere in calitate de beneficiar.

125. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice poate inceta prin:

a) incheierea unui act juridic cu incalcarea principiului specialitatii de folosinta;
b) reorganizarea persoanei juridice;
c) dizolvarea persoanei juridice.

126. Data infiintarii persoanei juridice:

a) marcheaza dobandirea capacitatii de exercitiu a acesteia;
b) marcheaza momentul de inceput al exercitiului capacitatii depline, independent de numirea organelor de
conducere ale acesteia;
c) nu prezinta relevanta in privinta dobandirii capacitatii de exercitiu.

127. Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:

a) coincide cu acela al dobandirii capacitatii de folosinta;
b) este marcat de desemnarea organelor de conducere;
c) este marcat de data infiintarii.

128. Continutul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:

a) aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi, prin incheierea de acte juridice civile;
b) aptitudinea de a-si asuma si de a indeplini obligatii, prin incheierea de acte juridice civile;

c) suma atributiilor sau competentelor organelor de conducere, investite cu prerogativa incheierii de acte juridice.

129. Limitele capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:

a) capacitatea de exercitiu nu poate fi mai intinsa decat capacitatea de folosinta;
b) capacitatea de exercitiu care insoteste capacitatea de folosinta anticipata, este si ea anticipata;
c) fiecare organ de conducere nu poate incheia decat actele date in competenta sa.

130. Atrage sanctiunea nulitatii relative :

a) incalcarea delimitarilor de atributii intre organele de conducere;
b) incheierea actului de catre o persoana care nu are calitatea de organ al persoanei juridice;
c) incheierea actului de catre o persoana careia i s-a dat mandat, cu incalcarea puterilor incredintate.

131. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice inceteaza la data:

a) inregistrarii dizolvarii la organul competent;
b) inscrierii dizolvarii si lichidarii in registrul stabilit de lege;
c) radierii din registrul persoanelor juridice.

132. Cauze de incetare a persoanei juridice:

a) implinirea termenului;
b) scopul a fost realizat sau nu mai poate fi indeplinit;
c) numarul membrilor a scazut sub limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut.

133. Incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice:

a) coincide cu incetarea fiintei persoanei juridice;
b) coincide cu momentul incetarii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
c) se produce intotdeauna la un moment ulterior incetarii capacitatii de folosinta.

134. Intervine sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil incheiat:

a) de o persoana juridica fara capacitatea de folosinta de a incheia acel act;
b) de o persoana juridica, cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta;
c) de o persoana juridica, cu nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu

135. Persoana juridica poate fi reorganizata prin:

a) absorbtie;
b) fuziune;
c) divizare.

136. Incetarea persoanei juridice poate avea loc prin:

a) absorbtie;
b) fuziune;
c) divizare.

137. Incetarea persoanei juridice poate avea loc prin:

a) comasare (absorbtie sau fuziune);
b) divizare totala;
c) dizolvare.

138. Comasarea:
a) este o forma a reorganizarii persoanei juridice;
b) determina incetarea capacitatii de folosinta a cel putin unei persoane juridice;
c) se realizeaza doar prin absorbirea unei persoane juridice de catre o alta persoana juridica.

139. Comasarea realizata prin unirea, contopirea a doua sau mai multe personae juridice, care-si inceteaza
astfel existenta, dand nastere unei alte personae juridice, genereaza intotdeauna:
a) un efect creator;
b) un efect extinctiv;

c) o transmisiune universala, cu titlu universal ori cu titlu particular, dupa caz.

140. In caz de divizare:

a) inceteaza existenta unei persoane juridice;
b) persoana juridica nu inceteaza a avea fiinta, in cazul in care se desprinde numai o parte din patrimoniul
sau, transmitandu-se catre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta;
c) inceteaza intotdeauna existenta persoanei juridice supusa reorganizarii sub aceasta forma.

141. Efectul creator al reorganizarii persoanei juridice:

a) se produce indiferent de forma reorganizarii;
b) nu se produce in caz de absorbtie;
c) nu se produce in caz de fuziune.

142. Constituie cauza de dizolvare a persoanei juridice:

a) implinirea termenului pentru care a fost instituita;
b) neintelegerile dintre reprezentantul persoanei juridice si salariati;
c) falimentul societatii.

143. Lichidarea:
a) este efectul direct si obligatoriu al dizolvarii, care consta in operatiuni juridice de realizare a activului si de
plata a pasivului;
b) in timpul lichidarii, persoana juridica isi pastreaza capacitatea civila;
c) principiul specialitatii capacitatii de folosinta sufera o restrangere a limitelor sale (realizarea activului si
plata pasivului).

144. Spre deosebire de reorganizare, dizolvarea persoanei juridice:

a) presupune obligatoriu lichidarea;
b) cazurile in care intervine sunt stabilite legislativ;
c) presupune o transmitere cu titlu particular.

145. Spre deosebire de dizolvare, reorganizarea persoanei juridice:

a) nu presupune lichidarea;
b) legea nu prevede cazurile de reorganizare;
c) se produce o transmitere universala sau cu titlu universal.

146. Dreptul la denumire al persoanei juridice:

a) este un drept patrimonial cu un pronuntau caracter personal;
b) este un drept personal nepatrimonial;
c) este un drept absolut.

147. Nu reprezinta un atribut de identificare a persoanei juridice:

a) denumirea;
b) sediul;
c) numele si prenumele reprezentantului persoanei juridice.