Facultatea de Drept si Administratie Publica - Specializarea DREPT

Drept European (Dreptul Uniunii Europene) – Grile examen

TRUE/FALSE

1. Primele izvoare primare ale dreptului Uniunii Europene sunt tratatele institutive,
respectiv: Tratatul CECA de la Paris (1951) si Tratatele de la Roma semnate in 1957.

2. Izvoarele primare ale dreptului Uniunii Europene sunt actele normative ale
Uniunii Europene, altele decat tratatele incheiate si ratificate de statele membre

3. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa este izvor primar al dreptului

Uniunii Europene.

4. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa a fost semnat si a intrat in vigoare

la sfarsitul anului 2004.

5. Tratatele de la Amsterdam si Nisa nu sunt izvoare primare ale dreptului Uniunii

Europene.

6. Prin Tratatele de la Roma, semnate in 1957 au fost constituite Comunitatea

Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau
Euratom).

7. Actele adoptate de catre institutiile Uniunii Europene in aplicarea tratatelor

formeaza categoria izvoarele secundare ale dreptului Uniunii Europene.

8. Dreptul Uniunii Europene este integrat de plin drept in ordinea juridica a

fiecaruia dintre statele membre.
A

9. Desi directivele si regulamentele nu pot sa contravina izvoarelor primare ale

Uniunii, in situatii speciale deciziile, ca acte normative ale Uniunii Europene, pot sa
contravina izvoarelor primare.

10. Judecatorul national este obligat sa aplice actele normative ale Uniunii Europene,
de la data intrarii acestora in vigoare, ca pe propriile norme nationale.

11. Dreptul Uniunii Europene are un caracter unitar, ridicandu-se deasupra

diversitatii contextelor nationale. Dreptul Uniunii Europene se aplica in mod uniform in
toate statele membre.

12. Institutiile Uniunii Europene îsi exercita fiecare în parte competentele conferite
de tratate, dar în acelasi timp trebuie sa conlucreze strâns în vederea atingerii
obiectivelor Uniunii Europene. În cadrul acestei cooperari la nivel institutional trebuie
respectat principiul echilibrului, în sensul ca nici o institutie nu poate încalca sau
exercita competentele altor institutii pe de o parte, iar, pe de alta, parte ca toate
institutiile trebuie sa se implice activ pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene.

13. Ordinea juridica a Uniunii Europene este conturata prin actele emise de
institutiile Uniunii Europene si tratatele incheiate si ratificate de catre statele membre.

14. Ordinea juridica a Uniunii Europene este o ordine juridica supranationala, care se
întemeiaza pe acceptarea transferarii, de catre statele membre ale Uniunii Europene, a
unor competente decizionale catre institutiile Uniunii , care au fost create prin tratate.

15. Principiul subsidiaritatii si cel al proportionalitatii dreptului Uniunii Europene

sunt strans legate si au efecte similare, de limitare a interventiei legislative a Uniunii
Europene. Institutiile Uniunii aplica principiul subsidiaritatii în conformitate cu
Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii care este
anexat Tratatului de la Lisabona

A
 16. Prioritatea face parte din natura dreptului Uniunii Europene. In absenta sa,
tratatele ar fi lipsite de efecte, deoarece ulterior adoptarii unui tratat statele membre ar
putea adopta acte normative contrare tratatelor.

A
17. Conform principiului prioritatii, actele normative nationale nu pot contraveni
dreptului Uniunii Europenr, cu exceptia prevederilor Constitutiei, actul normativ cel mai
important in ierarhia oricarui sistem de drept.

18. Judecatorii nationali sunt indreptatiti sa suspende aplicarea legii nationale, atunci
cand se invoca incompatibilitatea acesteia cu dreptul Uniunii Europene, insa numai dupa
formularea unei cereri de interpretare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

19. Dreptul Uniunii Europene produce efect direct atat in statele membre, cat si in
statele asociate la Uniunea Europeana, insa numai de la momentul deschiderii in mod
ferm si irevocabil a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.

20. Conform art. 4 al Protocolului nr. 3 privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii
Europene anexat Tratatului privind Uniunea Europeana si Tratatului privind
Functionarea Uniunii Europene, judecatorii si avocatii generali nu pot exercita nicio
functie politica, insa pot exercita functii administrative si/sau executive.

21. Principiul protectiei drepturilor fundamentale ale omului nu este un principiu al

dreptului Uniunii Europene, ci exclusiv un principiu care guverneaza activitatea
Consiliului Europei.

22. Orice cetatean al Uniunii dispune de dreptul de a particia la alegerile locale, adica
dreptul de a alege si de a fi ales in administratia locala (nationala) din statul in care isi
are resedinta in aceleasi conditii ca si cetatenii acelui Stat.

23. Institutiile Uniunii Europene actioneaza in limitele atributiilor conferite lor de

catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene.
F

24. Parlamentul European este institutia Uniunii Europene cu rol legislativ, fiind
singura institutie care adopta acte normative obligatorii care se aplica pe teritoriul
Uniunii.

25. Membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal, direct, de catre
cetatenii statelor membre, pentru o perioada de cinci ani si reprezinta la nivelul Uniunii
Europene interesele guvernelor statelor din care provin, punand in aplicare politica
respectivelor guverne la nivelul Uniunii Europene.

26. Membrii Parlamentului European sunt instructati de catre guvernele statelor din
care provin cu privire la modul in care sa-si indeplineasca insarcinarile care le revin in
exercitarea functiei lor.

27. Membrii Consiliului Uniunii Europene nu reprezinta interesele guvernelor

statelor membre, ci interesul general comunitar.

28. Membrii Consiliului Uniunii Europene sunt numiti pentru o perioada de 6 luni.

29. Consiliul Uniunii Europene nu are atributii decizionale proprii, intervenind

numai in masura in care Comisia Europeana care este institutia Uniunii cu caracter
colegial si permanent ii deleaga spre rezolvare unele probleme.

30. Consiliul Uniunii Europene este format din cate un reprezentant al fiecarui stat
membru, la nivel ministerial, imputernicit sa angajeze guvernul acelui stat membru. Prin
urmare, Consiliul Uniunii Europene reprezinta interesele statelor membre.

31. Comisia Europeana are atributii preponderent executive.

A
 32. Membrii Comisiei Europene sunt numiti de catre statele membre pentru un
mandat de 4 ani.

33. Comisia Europeana contribuie prin propuneri la pregatirea si conturarea

masurilor luate de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European. Ea are drept
de initiativa legislativa.

34. Comisia Europeana nu are drept de initiativa legislativa, acest drept revenind
Consiliului Uniunii.

35. Desi are posibilitatea de a formula avize si recomandari Comisia europeana nu

are nici un fel de atributie de control si impunere a respectarii legislatiei comunitare de
catre statele membre.

36. Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu are atributii de interpretare a Tratatelor

intrucat aceste atributii revin Comisiei Europene, care este gardianul tratatelor.

37. Judecatorii si avocatii generali sunt desemnati la propunerea guvernelor statelor

membre, de comun acord pentru un mandat de 6 ani care poate fi reinnoit. Membrii
Curtii de Justitie desemneaza Presedintele Curtii pentru un mandat de 3 ani.

38. Fiecare guvern al statelor membre deleaga cate un reprezentant la nivel

ministerial dintre membrii sai in Consiliul Uniunii Europene, reprezentantul fiind
desemnat in functie de problemele inscrise pe ordinea de zi a Consiliului.

39. Tribunalul nu este o institutie comunitara distincta, ci este atasat Curtii de Justitie
a Uniunii Europene.

A
 40. Libera circulatie a marfurilor presupune exclusiv interzicerea intre statele
membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor si eliminarea restrictiilor
cantitative.

41. Libera circulatie a capitalurilor implica interzicerea restrictiilor privind platile

intre statele membre si intre statele membre si tarile terte.

42. Libertatea de circulatie a serviciilor este total independenta de libertatea de

circulatie a persoanelor.

43. Libera circulatie a serviciilor include libera circulatie a marfurilor.

F

44. Tribunalul Uniunii Europene are inre altele si competenta de a solutiona actiunile
care sunt introduse împotriva deciziilor Tribunalului Functiei Publice, care este
competent în ceea ce priveste litigiile referitoare la functionarii publici europeni

45. Politica economica are stranse legaturi cu politica monetara, cele doua
conditionandu-se reciproc.

46. Politica privind mediul inconjurator nu implica actiuni la nivel comunitar, ci

actiuni specifice la nivelul fiecarui stat membru.

47. Curtea de Conturi este formata dintr-un resortisant din fiecare stat membru numit
de Consiliu pe baza propunerilor statelor membre, dupa primirea avizului Parlamentului
european. Curtea de Conturi are statut de institutie comunitara.

48. Comitetul Economic si Social este compus din reprezentanti ai organizatiilor

patronale, salariale si alti reprezentanti ai societatii civile si este un organism cu caracter
consultativ.
A

49. Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor sunt organisme din cadrul
Uniunii Europene care pot adopta acte normative cu caracter obligatoriu in domeniul lor
de competenta.

50. Conform tratatului de la Lisabona 500.000 de cetateni europeni, provenind din

cel putin trei state membre pot propune Comisiei Europene un proiect de act normativ
comunitar.

51. Judecatorii si avocatii generali din cadrul Curtii de Justitie a Uniunii Europene
sunt desemnati de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru un mandat de
6 ani care poate fi reinnoit. Membrii Curtii de Justitie desemneaza Presedintele Curtii
pentru un mandat de 3 ani.

A
52. Politica externa si de securitatea comuna a Uniunii are la baza dezvoltarea
solidaritatii politice reciproce a statelor membre, identificarea chestiunilor de interes
general si realizarea unui grad din ce în ce mai mare de convergenta a actiunilor statelor
membre în materie de securitate.

53. Politica de securitate si aparare comuna (PSAC) este o politica distincta si

separata de Politica Externa si de Securitate Comuna.

54. Statele membre au obligatia de a sprijini în mod activ PESC în baza principiului
loialitatii si al solidaritatii reciproce. Ele trebuie sa se abtina de la orice actiune contrara
intereselor Uniunii sau care poate dauna eficientei sale ca forta de coeziune în relatiile
internationale.

55. Uniunea Europeana se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, a

libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor.

A
 56. Uniunea ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie, fara
frontiere interne, in cadrul caruia este garantata libera circulatie a persoanelor impreuna
cu masurile adecvate privind controalele la frontierele externe, azilul, migratia si
prevenirea si combaterea infractionalitatii

57. In temeiul principiului cooperarii loiale, Uniunea si statele membre se concureaza

reciproc in indeplinirea misiunilor

58. Delimitarea competentelor Uniunii este reglementata de principiul atribuirii.

Exercitarea acestor competente se realizeaza de catre institutiile comunitare si este
reglementata de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii, care limiteaza interventia
Uniunii.

59. Conform Tratatului de la Lisabona Uniunea adera la Conventia europeana pentru

apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

60. Comisia Europeana exercita, impreuna cu Consiliul European, functiile

legislativa si bugetara.
F

61. Conform Tratatului de la Lisabona reprezentarea cetatenilor europeni in

Parlamentul European este asigurata in mod proportional cu criteriul demografic,
descrescator, cu un prag minim si unul maxim de membri pentru fiecare stat membru.
Numarul parlamentarilor nu poate depasi 750.

62. Incepand cu anul 2014 Comisia Europeana va fi formata dintr-un numar de

comisari egal cu doua treimi din numarul statelor membre, atat timp cat Consiliul
European nu decide modificarea acestui numar, hotarand in unanimitate.

63. Membrii Comitetului Regiunilor sunt numiti pentru un mandat de 5 ani de catre
Consiliu cu majoritate calificata, dintre reprezentantii colectivitatilor locale din statele
membre, pe baza propunerilor primite din partea statelor membre
A

64. Uniunea dezvolta o politica comuna de imigrare, al carei scop este de a asigura,
in toate etapele, gestionarea eficienta a fluxurilor de imigranti, tratamentul echitabil al
resortisantilor tarilor terte cu sedere legala in statele membre, precum si prevenirea
imigrarii ilegale si a traficului de persoane si combaterea sustinuta a acestora

65. Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam reglementeaza modalitatile de

protejare a cetateniei europene astfel:
protectia acordata de catre autoritatile diplomatice si consulare ale
statelor membre,
dreptul de petitionare
dreptul de a se adresa mediatorului.
dreptul de a comunica cu institutiile comunitare

66. Deciziile, ca acte normative ale Uniunii Europene, trebuie motivate in mod clar si
pertinent si nu sunt obligatorii in integralitatea lor, ci doar cu privire la rezultat.

67. Actele normative ale Uniunii Europene adoptate de catre institutii intra in vigoare
la data fixata sau in a 20-a zi de la publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

A
68. Decizia, ca act normativ al Uniunii Europene, are aplicabilitate indirecta si
produce efecte de la data comunicarii sale catre destinatari

69. Decizia, ca act normativ al Uniunii Europene, se adreseaza unor destinatari

precisi. Ea este un act normativ individual, fara aplicabilitate generala, spre deosebire de
regulamente, care au un caracter general.

70. In cadrul Consiliului Uniunii Europene cea mai mare parte a deciziilor se adopta
cu majoritate simpla.

71. Discutiile si negocierile pentru identificarea unei alte solutii care sa rezolve criza
institutionala ca urmare a respingerii Tratatului constitutional au condus la un acord
 asupra unui nou proiect de tratat, care s-a semnat pe data de 13 decembrie 2007 la
Lisabona, urmand sa intre in vigoare la inceputul anului 2009, cel tarziu inainte de
alegerile europene din anul 2009. Tratul de reforma de la Lisabona a intampinat
dificultati si a intrat in vigoare mai tarziu, respectiv in decembrie 2009.

72. Tratatul de la Lisabona a fost conceput pentru a reforma reglementarile

aplicabile in prezent in Uniunea Europeana, in asa fel incat Uniunea Europeana sa fie
adaptata noilor realitati create de extinderea acesteia la 27 de state membre

73. Primele izvoare secundare ale dreptului comunitar sunt tratatele constitutive de la
Roma si de la Paris.

74. Interesele si obiectivele strategice ale PESC sunt stabilite de catre Comisia
Europeana .

75. Consiliul European este institutia Uniunii, care hotarând cu unanimitate stabileste
interesele si obiectivele strategice ale PESC

76. Comisia Europeana exercita functia executiva impreuna cu Consiliul European,

stabilind principalele directii de actiune ale Consiliului European.

F
77. Tratatul CECO a fost incheiat pentru o perioada de 50 de ani. La data de 23 iulie
2002, CECO si-a încetat existenta, iar patrimoniul acesteia a fost transferat Comunitatii
Europene.

78. Prima incercare de reforma si adaptare a Uniunii la valurile succesive de

extindere a fost „Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa”, care a fost elaborat
pentru a înlocui vechile tratate cu un text unitar, care sa stabileasca in mod simplu si clar
pentru cetatenii europeni bazele, obiectivele, structura si modul de functionare a Uniunii
Europene extinse.

A
 79. Regulamentul este principalul izvor de drept derivat, este obligatoriu in
integralitatea lui si contine prescriptii generale si impersonale, cu aplicabilitate generala.
Aplicabilitatea generala este principala deosebire dintre regulament si decizie.

80. Statele membre care doresc sa stabileasca intre ele o forma de cooperare
consolidata in cadrul competentelor neexclusive ale Uniunii pot recurge la institutiile
Uniunii Europene.

81. Curtea de Justitie a Uniunii este sesizata printr-o cerere adresata grefierului
Curtii, care trebuie sa cuprinda numele si domiciliul reclamantului, calitatea
semnatarului, numele partii sau partilor împotriva carora se formuleaza cererea, obiectul
litigiului, concluziile si o expunere sumara a motivelor invocate. Dupa caz, cererea
trebuie sa fie însotita de actul a carui anulare este ceruta sau, de o proba scrisa a datei
invitatiei de a actiona adresate unei institutii.

82. Dreptul Uniunii Europene are un caracter unitar, aplicarea dreptului Uniunii
europene in statele membre find conditionata atat de respectarea particularitatilor
fiecarui sistem juridic national, cat si in special de aplicarea normelor Uniunii in plan
national cu un „continut identic si cu o egala eficacitate”.

83. In cadrul ordinii juridice comunitare sunt eliminate toate competentele nationale
ale statelor ce fac parte din Uniunea Europeana, deoarece aceste competente au fost
transferate in integralitate institutiilor comunitare.

F
84. In activitatea sa, Curtea de Justitie a apelat la principii generale de drept si, in
plus, a conturat o serie de principii specifice dreptului comunitar, ori de cate ori sursele
primare sau secundare ale dreptului comunitar nu dispuneau de reglementari.

85. Directiva obliga toate statele membre destinatare in totalitate, fiind obligatorie in
toate elementele sale.

F
 86. Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, propune Parlamentului
European un candidat la functia de Presedinte al Comisiei Europene.

87. Membrii Comisiei Europene poarta denumirea de comisari si sunt numiti pentru
un mandat de 5 ani, care poate sa fie reinnoit.

88. Mandatul membrilor Comisiei Europene poate sa fie reinnoit de maxim doua ori.

89. Tratatul de la Lisabona nu este in vigoare deoarece a fost respins in cadrul unui
referendum organizat intr-unul dintre statele membre

90. Curtea de Justitie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justitie, Tribunalul si

tribunale specializate. Ea asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea
tratatelor comunitare.

91. Tratatul de la Lisabona a fost conceput pentru a inlocui vechile tratate cu un text
unitar, care sa stabileasca in mod simplu si clar pentru cetatenii europeni bazele,
obiectivele, structura si modul de functionare a Uniunii Europene extinse.

92. In cadrul principiilor si obiectivelor actiunii sale externe, Uniunea desfasoara,

defineste si pune in aplicare o politica externa si de securitate comuna intemeiata pe
dezvoltarea solidaritatii politice reciproce a statelor membre, pe identificarea
chestiunilor de interes general si pe realizarea unui grad din ce in ce mai mare de
convergenta a actiunilor statelor membre.

A
93. Parlamentul European elaboreaza politica externa si de securitate comuna si
adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in aplicare a acesteia, pe baza
orientarilor generale si a liniilor strategice definite de Consiliul European.

F
 94. In exercitarea mandatului sau, Inaltul Reprezentant al Uniunii este sustinut de un
serviciu european pentru actiunea externa. Acest serviciu lucreaza in colaborare cu
serviciile diplomatice ale statelor membre.

95. Conform Tratatului de la Lisabona Uniunea Europeana va exista alaturi de

Comunitati.

96. Conform Tratatului de la Lisabona Uniunea se substituie Comunitatii Europene si

succede acesteia.

97. In temeiul principiului cooperarii loiale, Statele membre adopta orice masura
generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate
sau care rezulta din actele institutiilor Uniunii Ruropene.

98. Actuala Comisie Europeana este formata dintr-un numar de comisari egal cu
doua treimi din numarul statelor membre.

99. Parlamentarii europeni sunt alesi proportional cu populatia statului membru din
care provin, fiind stabilit un numar maxim si unul minim de parlamentari din partea unui
stat membru.

100. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este compusa în prezent din 18 judecatori,
conform principiului ca prin rotatie sa fie numit câte un judecator pentru fiecare stat
membru, astfel încât toate sistemele juridice nationale din cadrul Uniunii Europene sa
fie reprezentate egal la nivelul Curtii

101. Art. 101 al TFUE (ex-articolul 81 TCE) interzice întelegerile anticoncurentiale

dintre întreprinderi declarând incompatibile cu piata interna si prin urmare interzise orice
acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si orice practici
concertate care pot afecta comertul dintre statele membre si care au ca obiect sau efect
împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurentei în cadrul pietei interne
A
 102. Materia concurentei reprezinta un domeniu în care Uniunea Europeana are
„competenta exclusiva”. Prin urmare, în domeniul concurentei, statele membre pot
legifera numai în masura în care transpun sau aplica dreptul adoptat la nivelul Uniunii
sau în domeniile înca nereglementate la nivel Uniunii Europene

103. Conform Tratatului de la Lisabona Curtea de Justitie a Uniunii Europene

cuprinde Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta care este un tribunal
specializat

104. Libertatea de circulatie a persoanelor a reprezentat o problema mai sensibila

pentru statele membre decât libera circulatie a marfurilor, datorita implicatiilor ce tin de
ordinea publica si de siguranta nationala sau de sistemul de asigurari sociale.

105. In cadrul actiunilor cu caracter operativ ale Europol, acesta poate sa aplice masuri
coercitive cum ar fi arestarea sau retinerea actionând în mod independent si fara a
solicita implicarea autoritatilor nationale competente dim statul membru pe al carui
teritoriu sunt adoptate masurile coercitive

106. Europol-ul este o organizatie independenta a Uniunii Europene cu misiunea de a

sustine si consolida actiunea autoritatilor politienesti si a altor servicii de aplicare a legii
din statele membre, precum si cooperarea acestora pentru prevenirea si combaterea
criminalitatii grave care afecteaza doua sau mai multe state membre, a terorismului si a
formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei
politici a Uniunii

107. Parchetul European are competenta de a cerceta, de a urmari si de a trimite în

judecata, dupa caz în colaborare cu Europol, autorii si coautorii infractiunilor care aduc
atingere intereselor financiare ale Uniunii. El a fost înfiintat prin Tratatul de la
Maastricht

108. Conform art. 82 al TFUE (ex-articolul 31 TUE) cooperarea judiciara în materie

penala în cadrul Uniunii se întemeiaza pe principiul recunoasterii reciproce a hotarârilor
 judecatoresti si a deciziilor judiciare si include apropierea reglementarile juridice si a
normelor administrative ale statelor membre în anumite domenii de criminalitate

MULTIPLE CHOICE

1. Precizati care dintre urmatoarele categorii de acte fac parte dintre izvoarele
primare ale dreptului comunitar:

a. Regulamentele si directivele;
b. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului; Tratatul
instituind Comunitatea Economica Europeana; Tratatul instituind Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice;
c. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa.

2. Dreptul comunitar are urmatoarele caracteristici:

a) are prioritate si aplicabilitate indirecta prin traspunerea in legilatia interna;
b) are prioritate si efect direct;
c) are aplicabilitate imediata

a. a+b
b. b+c
c. a+c

3. Principiul prioritatii dreptului comunitar

a. tine de esenta dreptului comunitar;

b. se aplica prin raportare la toate normele nationale, cu exceptia celor comunitare;
c. a fost stabilit expres printr-un regulament al Comisiei Europene.

4. Principiul subsidiaritatii:
a) este un principiu fundamental al dreptului comunitar;
b) presupune actiunea Comunitatii in limitele competentelor si obiectivelor conferite de tratate,
Comunitatea intervenind in masura in care obiectivele actiunii nu pot fi realizate satisfacator
la nivelul statelor membre;
c) nu limiteaza interventia comunitara.

a. a+b
b. b+c
c. a+c

5. Uniunea Europeana isi propune:

a) sa ofere cetatenilor sai o arie de libertate, securitate si justitie fara frontiere.
b) sa combata reglementarea uniforma a concurentei si dezvoltarea economiei de piata.
c) sa promoveze progresul stiintific si tehnic;
d) sa promoveze inlaturarea protectiei sociale si diviziunea teritoriala

a. a+b+c
b. a + c
c. b+d

6. Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt:

a. Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European, Comisia

Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi si Banca
Centrala Europeana.
b. Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia Europeana si Curtea de Justitie;
c. Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Curtea de
Justitie a Uniunii Europene si Curtea de Conturi

7. Comisia Europeana este o institutie:

a. cu rol executiv;
b. cu rol jurisdictional;
c. cu rol politic.

8. Libera circulatie a marfurilor implica:

a) interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor;
b) un tarif vamal comun;
c) eliminarea restrictiilor legate de libera circulatie a serviciilor

a. a+b
b. b+c
c. a+c

9. Libertatea de circulatie a lucratorilor implica:

a. garantarea unui loc de munca in cadrul statelor membre
b. deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre in vederea angajarii
c. sederea limitata intr-un stat membru pentru angajare, in baza unor vize si permise de lucru;
d. ramanerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajata in acest stat
membru, sub rezerva conditiilor care sunt cuprinse in regulamentele de implementare care sunt
elaborate de Comisiei

a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+d
C

10. Definirea si punerea in aplicare a politicii monetare comune se realizeaza de

catre:

a. Consiliul Uniunii Europene si Curtea de Conturi;

b. Sistemul European al Bancilor Centrale;
c. Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Conturi si Banca Europeana de Investitii.

11. Tratatul de la Maastricht:

a. instituie Uniunea Europeana;

b. reglementeaza mai detaliat fiecare dintre cele 3 Comunitati Europene;
c. instituie cele 4 libertati fundamentale in cadrul Uniunii.

12. Membrii Comisiei Europene sunt numiti de catre:

a. Consiliu de comun acord cu Presedintele Comisiei, pornind de la propunerile

formulate de catre statele membre;
b. cetatenii europeni;
c. statele membre.

A
 13. Cetatenii sunt reprezentati direct, la nivelul Uniunii Europene, in:

a. Parlamentul European
b. Parlamentul si Consiliul European
c. Comisia Europeana

14. Conform Tratatului de la Lisabona Institutiile Uniunii Europene sunt:

a. Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea

de Justitie a Uniunii Europene
b. Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu Uniunii Europene, Comisia
Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana,
Curtea de Conturi
c. Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea
de Justitie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi

15. Parlamentul European, Consiliul si Comisia sunt asistate de urmatoarele organe

care exercita functii consultative

a. Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor,

b. Comitetul Economic si Social si Comitetul asistentei civile
c. Comitetul Economic si Social si Comitetul reprezentantilor regionali

16. Comisia Europeana:

a) promoveaza interesul general al Uniunii (interesul comintar);
b) vegheaza la aplicarea tratatelor (este gardianul tratatelor),
c) executa bugetul;
d) are initativa legislativa.

a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+c+d

17. Comisia, ca organ colegial, raspunde in fata

a. Parlamentului European
b. Consiliului European
c. Curtii de Conturi
A

18. Curtea de Justitie este formata din:

a. cate un judecator pentru fiecare stat membru si este sprijinita de avocati generali.
b. cate un judecator pentru fiecare stat membru si este sprijinita de avocati asistenti
c. cate un judecator pentru fiecare stat membru

19. In problemele referitoare la politica externa si de securitate comuna, Uniunea este

reprezentata de:

a. Presedintele Comisiei Europene

b. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate
c. Presedintele Consiliului European

20. Din Agentia Europeana de Aparare fac parte:

a. Statele membre si alte state din Europa

b. Toate statele membre
c. Orice state membre care doresc sa participe

21. Uniunea Europeana are personalitate juridica conform:

a. Tratatului de la Maastricht
b. Tratatului de la Lisabona
c. Tratatului de la Amsterdam

22. Orice stat membru poate decide sa se retraga din Uniune.

a. in mod liber, conform normele constitutionale nationale

b. dupa obtinerea acordului unanim al tuturor statelor membre
c. dupa obtinerea acordului a doua treimi din numarul statelor membre

A
 23. La aceasta data Uniunea Europeana are un numar de:

a. 25 de state membre
b. 27 de state membre
c. 23 de state membre

24. Intre competentele partajate ale Uniunii enumeram:

a. Piata interna, mediu, spatiul de libertate, securitate si justitie

b. Legislatie nationala, protectia consumatorului, mediu, acorduri internationale
c. Stabilirea normelor privind concurenta necesare functionarii pietei
interne; politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro;
uniunea vamala

25. Consiliul European

a. Defineste orientarile strategice ale planificarii legislative si operationale in cadrul

spatiului de libertate, securitate si justitie.
b. Vegheaza la respectarea tratatelor, fiind gardianul tratatelor
c. Executa bugetul si are initiativa legislativa

26. Mediatorul european este numit de:

a. Consiliul de Ministri
b. Parlamentul European
c. Comisia Europeana

27. Intre competentele exclusive ale Uniunii enumeram:

a. Piata interna, mediu, spatiul de libertate, securitate si justitie

b. Legislatie nationala, protectia consumatorului, mediu, acorduri internationale
c. Stabilirea normelor privind concurenta necesare functionarii pietei
interne; politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro;
uniunea vamala

C
 28. Parlamentul European a aprobat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana
in data de:

a. 13 aprilie 2005;
b. 13 aprilie 2006;
c. 13 aprilie 2007;

29. Planul „Schumann”, lansat la Paris la 9 mai 1950, urmarea:

a. realizarea unei cooperari economice intensificate;

b. realizarea uniunii vamale
c. plasarea productiei de otel si carbune sub egida unei Inalte Autoritati

30. Fiecare institutie a Uniunii Europene:

a. isi stabileste in mod independent c. raporteaza Comisiei Europene

propriul Regulament si isi desemneaza
functionarii
b. raporteaza Parlamentului European

31. Parlamentul european are urmatoarele categorii de atributii:

a. atributii legislative exclusive si c. atributii de ancheta si de avocat al

individuale poporului si atributii de supraveghere
si control.
b. atributii executive

32. Parlamentul European este compus din:

a. reprezentanti ai popoarelor statelor c. reprezentanti ai Uniunii Europene
membre (cetatenieuropeni) alesi de
cetatenii europeni
b. reprezentanti ai guvernelor statelor d. reprezentanti din Parlamentele
membre nationale ale statelor membre
A

33. Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de

securitate este numit de
a. Parlamentul European cu acordul c. Consiliul European
Comisiei
b. Comisia Europeana d. Consiliul European, cu acordul
presedintelui Comisiei

34. Comisia, in calitate de organ colegial, raspunde in fata:

a. Parlamentului European c. Consiliului European
b. Consiliului Uniunii Europene d. Consiliului Europei

35. Conform Tratatului de la Lisabona incepand cu data de 1 noiembrie 2014,

Comisia va fi compusa dintr-un numar de membri, incluzand presedintele si Inaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate egal cu:
a. numarul statelor membre c. un sfert din numarul statelor membre
b. doua treimi din numarul statelor d. o jumatate numarul statelor membre
membre

36. Curtea de Justitie a Uniunii Europene cuprinde:

a. Curtea de Justitie, Tribunalul si c. Curtea de Justitie, Tribunalul Marii
tribunale specializate Camere si Tribunalul specializat
b. Curtea de Justitie, Tribunalul de prima
instanta si Tribunalul functiei publice

37. Politica externa si de securitate comuna este elaborata de:

a. Parlamentul European c. Comisia Europeana
b. Parlamentele nationale d. Consiliul Uniunii Europene

38. Conform art. 3 al Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene, Uniunea are
competenta exclusiva în urmatoarele domenii:

a) uniunea vamala
 b) politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro
c) politica externa si de securitate comuna
d) politica comerciala comuna

a. a +b+c c. a+b+d
b. b+c+d d. b+c+d

39. Conform art. 4 al Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene, Uniunea are
competenta de legiferare partajata cu statele membre în urmatoarele domenii:

a) uniunea vamala
b) protectia consumatorului;
c) transporturile;
d) retelele transeuropene

a. a+b+c c. b+c+d
b. a+b+d d. a+c+d

40. Investigatiile cu privire la ajutoarele de stat sunt efectuate de catre:

a. Consiliul Uniunii Europene c. Consiliul European

b. Parlamentul European d. Comisia Europeana

41. Realizarea Pietei Interne a intervenit treptat si progresiv. Prima libertate realizata
a fost:

a. Libera circulatie a marfurilor c. Libera circulatie a capitalurilor

b. Libera circulatii a persoanelor d. Libera circulatie a platilor

42. Activitatile Europol sunt controlate de catre:

a. Parlamentul European, în asociere cu c. Comisia Europeana

parlamentele nationale
b. Consiliul Uniunii Europene
B

Dr european
an III

MULTIPLE CHOICE

1. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea:

a. de a favoriza cooperarea Est-Vest;

b. de a realiza un studiu privind necesitatile de import din zona dolarului;

c. distribuirea ajutorului american si realizarea unei cooperari intraeuropene.

ANS: B

2. Marcati enuntul gresit

a. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea de a realiza un studiu

privind necesitatile de import din zona dolarului;

b. la 9 mai 1950 Robert Schuman a propus crearea unei Comisii Europene care sa dirijeze
productia si desfacerea carbunelui si otelului in Europa;

c. la baza propunerii lui Robert Schuman se afla planul lui Jean Monnet.

ANS: B

3. Marcati enuntul gresit

a. Tratatul CECO viza plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub o Inalta
Autoritate comuna, intr-un organism deschis pariciparii celorlalte tari ale Europei;

b. Principiile fundamentale ale Tratatului CECO prevedeau si ca deciziile vor fi luate de

organe compuse din reprezentantii guvernelor si vor obliga numai statele care le accepta;
c. Tratatul CECO prin art.4 care definea fundamentul economic al CECO prevedea
posibilitatea restrictiilor cantitative privind circulatia produselor.

ANS: A

4. Marcati varianta gresita

a. Tratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare crea o organizatie supranationala

de aparare a celor 6 state fondatoare CECO;

b. Conferinta la nivel inalt de la Messina din 1955 a decis ca viitorul cooperarii europene sa
se bazeze pe integrare economica si crearea unei piete comune pe calea unei comunitati
europene care sa absoarba CECO, Comunitatea Economica Europeana (CEE) si
Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)

c. Tratatul de la Roma prevedea si constituirea institutiilor sale politice - Comisia, Consiliul,

Curtea de Justitie, Curtea de Conturi

ANS: B

5. Marcati varianta gresita

a. Pricipalele institutii politice ale CECO au fost Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de
Justitie si comisarii delegati pentru conturi;

b. Tratatul de fuziune din 1967 a unificat executivele celor 3 comunitati

c. alegerile directe pentru Parlamentul European au avut loc pentru prima data in 1979 pe
baza Actului pentru alegerea reprezentantilor in Adunarea cu sufragiu universal direct din
1976, desi Tratatul CECO din 1951 prevedea alegerea membrilor acestuia.

ANS: A

6. Marcati varianta gresita

a. Adunarea comuna a CECO, responsabila cu controlul politic impartea atributiile legislative

cu Consiliul de Ministri iar initiativa legislativa apartinea Comisiei;

b. Adunarea Comuna responsabila cu controlul Politic putea initia si aproba motiune de

cenzura privind Inalta Autoritate a CECO;
c. Consiliul de Ministiri CECO era organ interguvernamental si autoritate legislativa.

ANS: A

7. Marcati varianta gresita

a. printre prevederile majore ale AUE se afla si introducerea a sase noi domenii de strategie
incluzand cooperarea monetara, politicile sociale, piata unica, coeziunea, cercetarea si
dezvolatarea, standardele de mediu;

b. AUE continea si extinderea competentelor Parlamentul European, Consiliul putand trece

peste un veto al acestuia numai printr-un vot in unanimitate;

c. institutionalizarea Consiliului European in care sefii de stat sau de guvern se intalnesc

pentru a stabili politici.

ANS: C

8. Marcati varianta corecta

a. AUE prevedea ca piata interna urma sa fie competa pana la 31 decembrie 1992

b. introducerea votului cu majoritate calificata (V.M.C.) in Consiliu a fost facuta prin TUE

c. piata interna asa cum a fost definita prin TUE era o zona fara frontiere interne in care
erau asigurate cele patru libertati fundamentale.

ANS: A

9. Marcati varianta gresita:

a. AUE prevedea o cooperare mai stransa in domeniul JAI;

b. TUE prevedea 3 piloni ai formelor de cooperare;

c. TUE prevedea extinderea in continuare a competentei CE si la alte domenii decat cel

economic.
ANS: A

10. Marcati varinata gresita

a. “conceptul flexibilitatii”, introdus prin Tratatul de la Amsterdam, presupune acceptarea

unei “cooperari mai stranse” a unui grup de state hotarate sa atinga un nivel mai ridicat
de integrare fara ca progresul in aceasta directie sa fie conditionat de celelalte state
membre;

b. prin Tratatul de la Amsterdam Curtea Europeana de Justitie a primit o responsabilitate

directa privind drepturile omului;

c. functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza realizarii CEE.

ANS: C

11. Marcati varianta gresita

a. CECO a fost bazat e supranational iar federalismul interguvernamental este in perfecta

continuitate cu interguvernamentalismul;

b. neofunctionalismul are ca intemeiere conceptul de “spilover process”;

c. constructia comunitara a evoluat de la economic la politic spre o unitate cu competente

largite.

ANS: A

12. Consiliul Europei

a. este reuniunea sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE;

b. este organiztie internationala distincta de Uniunea Europeana;

c. este institutie politica a UE.

ANS: B

13. Consiliul Europei a fost infiintat prin:

a. TUE;

b. AUE;

c. Statutul adoptat la 5 mai 1949 la Londra de 10 state

ANS: C

14. Marcati varianta gresita

a. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai pentru
salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenitrea lor comuna;

b. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai prin
facilitarea progresului economic si social;

c. Consiliul Europei are competente in chestiunile referitoare la apararea nationala.

ANS: C

15. Organele Consiliului Europei sunt:

a. Consiliul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;

b. Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;

c. Comitetul Ministrilor, Parlamentul European si Secretariatul General al Consiliului.

ANS: B

16. Marcati varianta gresita

a. Scopul Consiliului Europei se realizeaza prin discutarea chestiunilor de interes comun prin
organele consiliului;

b. Scopul Consiliului European se realizeaza prin incheierea de acorduri si adoptarea de

actiuni;

c. Romania a devenit membra in Consiliul Europei in 2007

ANS: C

17. Marcati varianta gresita

a. Competenta UE priveste dreptul de a legifera;

b. UE exercita doar competentele care i-au fost repartizate;

c. in domeniile de competenta exclusiva statele legifereaza si adopta acte juridice cu forta

obligatorie.

ANS: C

18. Alegeti varianta corecta:

a. Competentele Uniunii Europene pot fi: exclusive, protejate de statele membre,

competente complementare si competente implicite;

b. Competentele comunitare sunt prevazute expres si exhaustiv;

c. Uniunea are competenta partajata in domeniul vamal.

ANS: A

19. Marcati varianta gresita

a. Uniunea are competenta exclusiva privind politica comerciala comuna;

b. Uniunea are competenta exclusiva privind concurenta;

c. Uniunea are competenta exclusiva privind domeniul pietei interne.

ANS: C

20. Marcati varianta gresita

a. Competentele abolite vizeaza situatiile in care nici Uniunea nu a primit competente si nici
statele nu mai au dreptul sa legifereze in acel domeniu;
b. in cazul competentelor complementare Uniunea poate interveni dar competentele au
ramas ale statelor

c. enumerarea expresa si exhaustiva a competentelor prin tratatele institutive cuprinde si

competentele implicite ale Uniunii Europene.

ANS: C

21. Planul Pierre Werner continea

a. principalele elemente ale Uniunii Monetare Europene si avea ca obiectiv pe termen lung
totala convertibilitate a monedelor si o completa libertate de circulatie a capitalurilor;

b. prevederi potrivit carora realizarea UEM urma sa se faca, potrivit planului Pierre Werner,
in 4 etape in decurs de 50 ani;

c. Planul Pierre Werner urmarea libera circulatie a serviciilor si persoanelor.

ANS: A

22. Sistemul Monetar European

a. a fost realizat pe baza Acordului de la Bretton Woods;

b. se baza pe sistemul paritatilor fixe dar ajustabile intre monedele nationale;

c. a luat fiinta prin Tratatul de la Nisa.

ANS: B

23. Uniunea Economica si Monetara

a. a fost realizata in baza planului Pierre Werner;

b. a avut la baza raportul Jaques Delors;

c. a avut moneda proprie ECU.

ANS: B
 24. Marcati raspunsul gresit

a. independenta bancii centrale nationale este principalul criteriu economic de convergenta

la UEM;

b. deficitul public anual nu trebuie sa fir mai mare de 3 % din PIB pentru indeplinirea
criteriilor de convergenta la UEM;

c. stabilitatea schimburilor este un avantaj al trecerii la Euro.

ANS: A

25. Sunt libertăţi fundamentale în spaţiul Uniunii Europene:

A. libertatea presei

B. libera circulaţie a mărfurilor

C. accesul liber la informaţii

D. libera circulaţie a capitalurilor

E. libera circulaţie a serviciilor

F. libera circulaţie a persoanelor

G. libera circulaţie a informaţiilor

a. A+B+C+D

b. B+D+E+F

c. C+D+E+F

ANS: B

26. Serviciile sunt definite:

a. ca fiind ansamblul prestaţiilor care nu cad sub incidenţa reglementărilor privitoare la
libera circulaţie a mărfurilor, capitalurilor sau persoanelor;

b. orice activitate lucrativă desfăşurată în spaţiul Uniunii Europene;

c. prestaţiile efectuate în beneficiul instituţiilor Uniunii Europene.

ANS: A

27. Libera circulaţie a serviciilor este definită ca:

a. posibilitatea oricărui prestator de servicii de a efectua servicii ce intră în obiectul său de

activitate;

b. posibilitatea de a presta servicii către instituţiile Uniunii Europene de către orice agent
economic având sediul principal, filială, sucursală pe teritoriul Uniunii Europene;

c. dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricărui stat membru, plecând de la un sediu

principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.

ANS: C

28. Sunt criterii de identificare a liberei circulaţii a serviciilor stabilite prin jurisprudenţa
Curţii Europene de Justiţie:

A. prestatorul de servicii să aibă în obiectul de activitate prestarea de servicii în Uniunea

Europeană;

B. prestatorul serviciilor trebuie să fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât el al
beneficiarului prestaţiei, iar prestarea serviciului să se facă cu trecerea unei frontiere
interioare a Uniunii;

C. prestatorul serviciilor trebuie să fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât el al
beneficiarului prestaţiei, iar prestarea serviciului să se facă cu trecerea unei frontiere
exterioare a Uniunii;

D. prestatorul să fi fost stabilit în spaţiul Pieţei Unice a UE;

E. prestaţia să fie remunerată.

a. A+C+E

b. B+D+E

c. C+D+E

ANS: B

29. Libera circulaţie a serviciilor de tip activ se asigură prin:

A. interdicţia discriminării fondată pe naţionalitatea sau rezidenţa prestatorului;

B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului în cauză;

C. interdicţia măsurilor naţionale restrictive aplicate în mod discriminatoriu;

D. posibilitatea ca prestarea serviciului să se facă fără trecerea unei frontiere interioare a Uniunii.

a. A+B

b. A+C

c. A+D

ANS: B

30. Condiţiile în care sunt admise măsuri naţionale restrictive privind libera circulaţie a
serviciilor sunt:

A. domeniul vizat să fi fost armonizat;

B. domeniul vizat să nu fi fost armonizat;

C. măsura să nu fie discriminatorie;

D. măsura să urmărească un interes general;

E. măsura să fie în mod obiectiv necesară;

F. măsura să fie proporţională cu scopul urmărit;

G. măsura nu este ţinută de respectarea reciprocă;

H. măsura să respecte principiul recunoaşterii reciproce.

a A+B+C+D+E+F

b B+C+D+E+F+G

c A+C+D+E+F+G

d A+B+D+E+F+G

e A+C+D+E+F+H

a. A+C+D+E+F+H

b. B+C+D+E+F+G

c. A+C+D+E+F+G

ANS: B

31. Libera circulaţie a capitalurilor vizează:

a. plasarea şi investirea sumelor în cauză;

b. lata serviciilor şi mărfurilor cu ocazia deplasărilor cu trecerea frontierelor interne ale

Uniunii;

c. deplasarea de capital care corespunde unei obligaţii de plată decurgând dintr-o

tranzacţie.

ANS: A

32. Libera circulaţie a persoanelor constă în eliminarea discriminărilor dintre cetăţenii

oricărui Stat membru şi cetăţenii celorlalte State Membre care stau şi muncesc pe teritoriul
său. Aceste discriminări privesc:

A. condiţiile de intrare;

B. condiţiile de deplasare;

C. condiţiile de cazare;

D. condiţiile de muncă;
 E. condiţiile de angajare;

F. condiţiile de remuneraţie;

G. condiţiile de recreere.

a. A+B+C+D+E

b. A+B+D+E+F

c. B+C+D+E+F

ANS: B

33.

Cum este cetaţenia europeană?

a. distinctă de cea naţională;

b. aboleşte cetăţeniile naţionale;

c. asemănătoare cu cea naţională.

ANS: A

34. Prin ce tratat este introdusă cetăţenia europeană?

a. tratatul de la Amsterdam;

b. tratatul de la Nisa;

c. tratatul de la Maastricht.

ANS: C

35.

Prin ce tratat sunt acordate dreptul de a alege şi de a fi ales?

a. tratatul de la Nisa

b. tratatul de la Maastricht

c. tratatul asupra Uniunii Europene

ANS: B

36. Care sunt protecţiile conferite de cetăţenia europeană?

a. protecţia acordată de autorităţile diplomatice şi consulare, dreptul de petiţionare;

b. dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu instituţiile şi anumite

organe ale comunităţilor;

c. protecţia acordată de autorităţile diplomatice şi consulare, dreptul de petiţionare,

dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu instituţiile şi anumite
organe ale comunităţilor.

ANS: C

37. Cum poate fi petiţia?

a. individuală

b. colectivă

c. individuală si colectivă

ANS: C

38. Prin ce tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatorului?

a. prin tratatul Uniunii Europene

b. prin tratatul de la Nisa

c. prin tratatul de la Amsterdam

ANS: A

39. Când începe mediatorul studiul problemei?

a. când consideră plângerea admisibilă;

b. când îi este adresată plângerea;

c. oricând.

ANS: A

40. Căror instituţii transmite mediatorul raportul?

a. Parlamentului European;

b. Instituţiei vizate;

c. Instituţiei vizate şi Parlamentului European.

ANS: C

41. Ce presupune dreptul de a comunica cu instituţiile şi organele comunitare?

a. dreptul de a scrie;

b. dreptul de a primi un răspuns la petiţie;

c. dreptul de a scrie şi dreptul de a primi un răspuns.

ANS: C

42. Care sunt instrumentele juridice ale politicii externe şi de securitate a Uniunii
Europene?

a. poziţiile comune şi acţiunile comune;

b. acordurile internaţionale şi strategiile comune;

c. poziţiile comune, acţiunile comune, acordurile internaţionale şi strategiile comune.

ANS: C

43. Ce include politica externă si de securitate comună?

a. ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;

b. definirea unei politice de apărare comună si ansamblul problemelor relative la

securitatea U.E.;

c. apărarea comună.

ANS: B

44. Ce includ politicile comune ale Uniunii în asigurarea spaţiului de libertate, securitate şi
justiţie?

a. politica în domeniul controlului frontierelor, politica comună în domeniul azilului şi

protecţia temporară, politica comună de imigraţie;

b. politica comună de imigraţie, politica în domeniul frontierelor;

c. politica comună în domeniul azilului şi protecţiei temporare, politica comună de

imigraţie.

ANS: A

45. Pe ce principiu sunt reglementate politicile Uniunii în domeniul controlului

frontierelor, azilului şi emigraţiei?

a. pe principiul solidarităţii;

b. pe principiul distribuirii echitabile a responsabilităţilor statelor membre, inclusiv pe plan

financiar;

c. pe principiul solidarităţii şi distribuirii echitabile a responsabilităţilor statelor membre,

inclusiv pe plan financiar.

ANS: C
 46. Ce respectă Uniunea privită din perspectiva unui spaţiu de libertate, de securitate şi de
justiţie?

a. drepturile fundamentale, diversitatea tradiţiilor de orice fel, sistemele juridice ale

statelor membre;

b. sistemele juridice ale statelor membre;

c. drepturile fundamentale.

ANS: A

47. Care sunt garanţiile oferite de U.E. plecând de la principiile care guvernează spaţiul de
liberate, securitate şi justiţie?

a. neefectuuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne;

b. dezvoltarea unei politici comune în domeniul azilului, emigrării şi controlului la

frontierele externe;

c. neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, dezvoltarea unei

politici comune în domeniul azilului, imigrării şi controlului la frontierele externe
întemeiată pe solidaritatea între statele membre care este echitabilă faţă de resortisanţii
ţărilor terţe.

ANS: C

48. Pe baza cărui principiu Uniunea facilitează accesul la Justiţie?

a. al recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi extrajudecătoreşti în materie

civilă;

b. al autorităţii de lucru judecat;

c. al egalităţii.

ANS: A

49. Ce faze a cunoscut procesul de unificare a politicilor economice şi monetare?

a. şarpele monetar european, sistemul monetar european

b. şarpele monetar european, sistemul monetar european, Uniunea Economică şi monetară

c. Uniunea Economică si Monetară, Şarpele monetar european

ANS: B

50. De cine este definită şi pusă în aplicare politica monetară?

a. de băncile centrale ale statelor membre;

b. de Uniunea Economică şi monetară;

c. de Sistemul European al Băncilor Centrale.

ANS: C

51. Care este obiectivul Sistemului European al Băncilor Centrale?

a. de a menţine stabilitatea preţurilor;

b. eliminarea avantajelor concurenţiale pe piaţa comună;

c. respectarea principiului unei economii de piaţă deschisă.

ANS: A

52. În ce tratat sunt prevăzute obiectivele şi principiile directoare ale politicii economice şi
monetare?

a. tratatul de la Nisa;

b. tratatul Constituţional;

c. tratatul de la Amsterdam.

ANS: B
 53. Ce includ obiectivele şi principiile directoare ale politicii Economice şi Monetare
prevăzute în Tratatul Constituţional?

a. adaptarea unei politici economice bazate pe strânsa coordonare a politicilor economice

ale statelor membre; definirea de obiective comune; respectarea principiului unei
economii de piaţă deschisă;

b. definirea de obiective comune, eliminarea avantajelor concurenţiale pe piaţa comună;

c. respectarea principiului unei economii de piaţă deschisă, acces reciproc la pieţele

financiare.

ANS: A

54. Ce necesită pieţele Comune ale U.E.?

a. aplicarea unui tarif extern comun;

b. eliminarea totală a taxelor aferente, a restricţiilor cantitative şi normative;

c. politici comerciale comune.

ANS: C

55. Ce a constituit obiectivul central al politicii comune?

a. înfiinţarea unei uniuni vamale;

b. înfiinţarea unei uniuni vamale şi a unui tarif vamal comun;

c. înfiinţarea unui tarif extern comun.

ANS: B

56. Care a fost scopul politicii Comerciale Comune?

a. de a institui o Uniune Vamală în spaţiul comunitar;

b. aplicarea unui tarif extern comun;

c. existenţa unei libertăţi totale în circulaţia mărfurilor pe teritoriul Uniunii.

ANS: A

57. Când a fost atins scopul politicii Comerciale Comune?

a. 2 august 1970;

b. 1 iulie 1968;

c. 4 septembrie 1967.

ANS: B

58. Care sunt fazele în care se realizează procesul decizional al Uniunii Europene?

a. stabilirea obiectivelor negocierilor, adoptarea rezultatelor;

b. stabilirea obiectivelor, purtarea negocierilor;

c. stabilirea obiectivelor şi purtarea negocierilor, adoptarea rezultatelor.

ANS: C

59. Cui aparţine competenţa de a stabili obiectivele negocierilor în procesul decizional al

UE asupra comerţului?

a. Consiliului Uniunii Europene la propunerea Comisiei Europene;

b. Comisiei Europene în numele Uniunii Europene;

c. Uniunii Europene.

ANS: A

60. Cui aparţine competenţa de a purta negocierile în procesul decizional al U.E. asupra
comerţului?
a. Comisiei Europene în numele Uniunii Europene;

b. Uniunii Europene;

c. Consiliului Uniunii Europene.

ANS: A

61. Cui aparţine competenţa de a adopta rezultatele finale în procesul decizional al U.E.
asupra comerţului ?

a. Consiliului Uniunii Europene;

b. Comisiei Europene;

c. Uniunii Europene.

ANS: A

62. Prin ce se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a politicii comerciale
comune?

a. legi europene;

b. legi comune statelor membre Uniunii Europene;

c. legi sau legi-cadru europene.

ANS: C

63. Care a fost scopul declarat de Politica Agricolă Comună (PAC)?

a. menţinerea unui sector economic instituţional şi social distinct;

b. menţinerea unui sector economic instituţional economic şi social distinct, multifuncţional

şi orientat către fermele de familie, cu reglementări stufoase pentru intreaga uniune;

c. adoptarea unor acte normative cu reglementări pentru întreaga Uniune Europeană.

ANS: B

64. Care sunt obiectivele Politicii Agricole Comune?

a. creşterea productivităţii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil;

b. asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pieţelor;

c. creşterea productivităţii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea

pieţelor.

ANS: C

65. Care au fost premisele elborării politicii agricole comune?

a. caracterul special al activităţii agricole; necesitatea de a opera treptat modificările

necesare; faptul că, în statele membre agricultura este un sector strâns legat de
ansamblul economiei;

b. necesitatea de a opera treptat modificările necesare în domeniul agriculturii; caracterul

special al activităţii agricole;

c. caracterul special al activităţii agricole; asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru
populaţia agricolă.

ANS: A

66. Ce vizează măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Politicii Agricole

Comune?

a. reglementarea preţurilor; sisteme de depozitare şi de report; subvenţii atât pentru

producerea cât şi pentru comercializarea diferitelor produse;

b. reglementarea preţurilor; subvenţii atât pentru producerea cât şi pentru comercializarea

diferitelor produse; sisteme de depozitarea si de report, mecanisme comune de
stabilizarea a importurilor si exporturilor;

c. reglementarea preţurilor; mecanisme de stabilizare a importurilor şi exporturilor.

ANS: C
 67. Ce presupune organizarea comună a pieţelor agricole ?

a. să se limiteze la urmărirea obiectivelor politicii agricole comune;

b. să excludă orice discriminare între producătorii din cadrul Uniunii;

c. să se limiteze la urmărirea obiectivelor politicii agricole comune, să excludă orice

discriminare între producătorii şi consumatorii din cadrul Uniunii.

ANS: C

68. Când a fost atins scopul politicii comerciale comune de a institui Uniune Vamală în
spaţiul comunitar?

a. 1 iulie 1968;

b. 4 decembrie 1970;

c. 17 ianuarie 1979.

ANS: A

69. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte
politica comercială comună?

a. eliminarea totală a taxelor aferente, a restricţiilor cantitative şi normative, aplicarea unui

tarif extern comun, existenţa unei libertăţi totale în circulaţia mărfurilor, pe teritoriul
Uniunii, oricare ar fi provenienţa lor;

b. aplicarea unui tarif extern comun, existenţa unei libertăţi totale în circulaţia mărfurilor pe
teritoriul Uniunii;

c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totală a taxelor aferente, a restricţiilor
cantitative şi normative.

ANS: A

70. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte
politica comercială comună?
a. eliminarea totală a taxelor aferente, a restricţîilor cantitative şi normative, aplicarea unui
tarif extern; existenţa unei libertăţi totale în circulaţia mărfurilor, pe teritoriul Uniunii,
oricare ar fi provenienţa lor;

b. aplicarea unui tarif extern comun, existenţa unei libertăţi totale în circulaţia mărfurilor pe
teritoriul Uniunii;

c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totală a taxelor aferente, a restricţiilor
cantitative şi normative.

ANS: A

71. Când au fost atinse obiectivele majore mai profunde ale U.E. privind politica
comercială comună?

a. 1 ianuarie 1993;

b. 20 februarie 1999;

c. 4 decembrie 2001.

ANS: A

72. Care sunt elementele cheie ale politicii comerciale comune?

a. elaborarea deciziei în Uniunea Europeană, stabilirea obiectivelor negocierilor;

b. elaborarea deciziei în U.E. şi competenţele instituţionale;

c. competenţele instituţionale, purtarea negocierilor.

ANS: B

73. Cum este evidenţiată importanţa consacrată Politicii Comerciale Comune?

a. prin atribuirea competenţei reglementării măsurilor de aplicare a politicii comerciale

comune numai legilor europene sau a legilor-cadru europene;

b. prin încheierea de acorduri tarifare şi comerciale;

c. prin uniformizarea măsurilor de liberalizare.

ANS: A

74. Cui aparţine competenţa negocierilor acordurilor cu unul sau mai multe state sau
organizaţii internaţionale în ceea ce priveşte politca comercială comună?

a. Consiliului de Miniştri;

b. Comitetului Special;

c. Comisiei, cu consultarea Comitetului Special.

ANS: C

75. Cu cine supraveghează Comisia, ca acordurile negociate (privind politica comercială) să

fie compatibile cu politicile şi normele interne ale U.E.?

a. cu Comitetul Special;

b. cu Consiliul Uniunii;

c. cu Consiliul de Miniştri.

ANS: C

76. Ce presupune principiul “preferinţa pentru produsele comunitare”?

a. să fie favorizat consumul produselor originare din Europa în raport cu cele din alte ţări,
iar pătrunderea acestor produse pe piaţa comunitară să fie descurajată prin taxe
prohibitive;

b. circulaţia liberă a produselor agricole;

c. organizarea comună a pieţei.

ANS: A
 77. Ce presupune principiul “o organizare comună a pieţei”?

a. favorizarea consumului produselor originare din Europa;

b. înlocuirea sistemelor naţîonale cu un preţ unic în interiorul Uniunii, fixat pentru fiecare
produs;

c. circulaţia liberă a produselor.

ANS: B

78. Ce presupune principiul “circulaţia liberă a produselor”:

a. favorizarea consumului produselor;

b. fixarea unui preţ unic în interiorul Uniunii pentru fiecare produs;

c. constituirea unui spaţiu unic comun fără taxe vamale, impozite sau subvenţii, dar cu
reglementări administrative, sanitare şi veterinare armonizate progresiv.

ANS: C

79. Care a fost scopul adoptării sistemului garantării preţurilor?

a. garantarea veniturilor producătorilor

b. menţinerea costului vieţii în limite rezonabile; dezvoltarea unor produse anume;

c. de a favoriza o anumita perioadă dezvoltarea unor produse anume; garantarea

veniturilor producătorilor şi menţinerea costului vieţii în limite rezonabile.

ANS: C

80. Ce presupune sistemul garantării preţurilor?

a. stabilirea unui preţ orientativ care se aplică importurilor la intrarea în Uniune;

b. stabilirea unui preţ prag care se aplica importurilor la intrarea In Uniune;

c. stabilirea unui preţ orientativ, un preţ de prag care se aplica importurilor şi un preţ de
intervenţie, corespunzător unui minim garantat.
ANS: C

81. Ce constituie Politica Agricola Comuna?

a. un mecanism politic şi economic;

b. un mecanism politic având ca obiect central integrarea populaţiei naţionale a fermierilor

în politica naţîonală şi în cea comunitară;

c. un mecanism economic şi politic având ca obiect central integrarea populaţîei naţionale a

fermierilor în politica naţională şi in cea comunitară, protecţionismul agricol, reflectat în
preţurile alimentelor interne, fiind instrumentul de bază.

ANS: C

82. Care sunt obiectivele majore ale Politicii agricole Comune fixate prin Tratatul C.E.?

a. garantarea securităţii aprovizionării şi preţuri rezonabile pentru cumpărător;

b. asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru producători şi prin menţinerea şi securitatea
veniturilor fermierilor, stabilizarea cursului şi a pieţelor, ameliorarea productivităţii,
garantarea securităţii aprovizionării şi preţuri rezonabile pentru cumpărători;

c. ameliorarea productivităţii, stabilizarea cursului şi a pieţelor.

ANS: B

83. Care dintre următoarele condiţii trebuie îndeplinite, printre altele, pentru a fi admise
măsuri naţionale restrictive în domeniul circulaţiei serviciilor:

A. domeniul să nu fi fost armonizat;

B. măsura să fie proporţională cu scopul urmărit;

C. măsura să fie aprobată de Consiliul European;

D. măsura să se ia cu respectarea contingentelor aprobate.

a. A+C

b. A+B

c. B+C

ANS: B

84. Regulile comunitare privind combaterea monopolizării interzic:

A. acordurile restrictive;

B. practica concertată;

C. vânzarea condiţionată.

a. A+B

b. A+C

c. B+C

ANS: A

85. Regulile concurenţiale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care să asigure o
concurenţă nedistorsionată pe piaţa internă şi vizează:

A. combaterea monopolizării;

B. combaterea spălării banilor;

C. combaterea evaziunii fiscale;

D. abuzul de poziţie dominantă;

E. ajutoarele de stat.

a. C+D+E

b. B+D+E
c. B+C+D

ANS: B

86. Potrivit Tratatului CEE, o serie de excepţii au fost considerate ajutoare de stat
compatibile cu piaţa internă a Uniunii:

A. ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garanţia nediscriminării
legate de originea produselor în cauză;

B. ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau în situaţii
excepţionale;

C. ajutoarele date pentru reconversia profesională;

D. ajutorul dat zonelor din Germania afectate de divizarea ţării după reunificarea acesteia;

E. ajutoarele de stat pentru sectorul minier şi energia electrică produsă în centrale nucleare.

a. B+C+D

b. A+B+D

c. B+C+E

ANS: B

87. Libera circulaţie a mărfurilor se aplică:

a. tuturor produselor originare din Statele Membre;

b. tuturor produselor originare din Statele Membre şi tuturor produselor din terţe ţări cu drept de
liberă circulaţie în spaţiul comunitar;

c. tuturor produselor originare din terţe ţări cu drept de liberă circulaţie în spaţiul comunitar.

a. tuturor produselor originare din Statele Membre;

b. tuturor produselor originare din Statele Membre şi tuturor produselor din terţe ţări cu
drept de liberă circulaţie în spaţiul comunitar;

c. tuturor produselor originare din terţe ţări cu drept de liberă circulaţie în spaţiul
comunitar.
ANS: B

88.

Care sunt criteriile de identificare a liberei circulatii a serviciilor conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie:

a. Prestatorul serviciilor trebuie să fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât cel al
beneficiarului prestaţiei, iar prestarea serviciului să se facă cu trecerea unei frontiere interioare a
Uniunii;

b. Prestatorul să fi fost stabilit în spaţiul Pieţei unice a UE;

c. Prestaţia să fie remunerată.

a. a+b

b. a+c

c. a+b+c

ANS: C

89. Libera circulaţie a serviciilor poate fi:

a) activa;

b) pasiva;

c) interactiva.

a. a+c

b. a+b+c

c. a+b

ANS: C

90. Libera circulaţie a serviciilor de tip activ se asigură prin:

a. Interdicţia discriminării fondată pe naţionalitatea sau rezidenţa prestatorului;

b. Aplicarea discriminării fondată pe naţionalitatea sau rezidenţa prestatorului;

c. Aplicarea măsurilor naţionale restrictive aplicate în mod nediscriminatoriu.

ANS: A

91.

Libera circulaţie a serviciilor de tip activ se asigură prin:

a. Interdicţia măsurilor naţionale restrictive aplicate în mod nediscriminatoriu;

b. Aplicarea discriminării fondată pe naţionalitatea sau rezidenţa prestatorului;

c. Aplicarea măsurilor naţionale restrictive aplicate în mod nediscriminatoriu.

ANS: A

92. Condiţiile in care sunt admise şi măsuri naţionale restrictive care pot fi justificate prin
raţiuni de ordin general sunt:

a. domeniul vizat să nu fi fost armonizat;

b. măsura să urmărească un interes general;

c. măsura să nu fie discriminatorie;

d. măsura să fie în mod obiectiv necesară;

e. măsura să fie proporţională cu scopul urmărit;

f. măsura să respecte principiul recunoaşterii reciproce.

a. a+b+c+d+e+f

b. a+b+c+d

c. a+c+d+f

ANS: A

93. În cazul liberei circulaţii a serviciilor pasivă:

a. eneficiarul care se deplasează la prestator, renunţând astfel la protecţia dreptului său
naţional, trebuie să aibă acces la toate serviciile, fără să fie supus unor restricţii pe
criteriul naţionalităţii sau rezidenţei;

b. beneficiarul care se deplasează la prestator, renunţând astfel la protecţia dreptului său

naţional, nu trebuie să aibă acces la toate serviciile, fără să fie supus unor restricţii pe
criteriul naţionalităţii sau rezidenţei;

c. nici o varianta nu este corecta.

ANS: A

94. Beneficiarii liberii circulaţii a serviciilor pot fi:

a. doar persoanele fizice;

b. doar persoanele juridice;

c. atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.

ANS: C

95. Beneficiarii liberei circulaţii a capitalurilor sunt:

a. doar cetăţenii Statelor Membre;

b. doar cetăţenii unor state terţe care au reşedinţa pe teritoriul unui Stat Membru UE;

c. cetăţenii Statelor Membre, dar şi cetăţenii unor state terţe care au reşedinţa pe teritoriul
unui Stat Membru UE.

ANS: C

96.

Conceptul de liberă circulaţie a persoanelor are două componente:

a) dreptul de a exercita o profesie ca lucrători salariaţi sau care desfăşoară o activitate independentă,
într-un alt stat mebru decât cel în care şi-a obţinut calificările profesionale;

b) dreptul de stabilire (libertatea de stabilire);

 c) dreptul de a exercita o profesie ca lucrători nesalariaţi sau care nu desfăşoară o activitate
independentă, într-un alt stat mebru decât cel în care şi-a obţinut calificările profesionale.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

ANS: A

97. Libera circulaţie a lucrătorilor implică dreptul:

a) de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;

b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;

c) de şedere într-un stat membru pentru a desfăşura o activitate salarizată în conformitate cu actele cu
putere de lege şi actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului
respectiv.

a. a+b

b. a+c

c. a+b+c

ANS: C

98. Legislatorul comunitar s-a mărginit a fixa elementele caracteristice esenţiale care
servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:

a. ajutorul să nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de formă;

b. ajutorul ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi

sau a producţiei anumitor bunuri;

c. ajutorul să nu afecteze comerţul între statele membre.

ANS: B
 99. Legislatorul comunitar s-a mărginit a fixa elementele caracteristice esenţiale care
servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:

a. ajutorul să fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de formă;

b. ajutorul nu ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi

sau a producţiei anumitor bunuri;

c. ajutorul să nu afecteze comerţul între statele membre.

ANS: A

100. Legislatorul comunitar s-a mărginit a fixa elementele caracteristice esenţiale care
servesc la identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:

a. ajutorul să nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de
formă;

b. ajutorul nu ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi

sau a producţiei anumitor bunuri;

c. ajutorul să afecteze comerţul între statele membre.

ANS: C