DUE

TEMA 2

1. 1.1) Fals. Consiliul European nu numește Comisia Europeană. Comisia Europeană este numită de către Consiliul European,
dar cu recomandarea explicită sau implicită a Consiliului European și cu aprobarea Parlamentului European.
1.2) Fals. Consiliul adoptă bugetul UE împreună cu Parlamentul European, nu împreună cu Consiliul European.
1.3) Fals. Conform articolului 16 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Consiliul European este format
din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene.
1.4) Fals. Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene sunt ambele instituții consacrate prin tratatele constitutive ale
Uniunii Europene. Consiliul European este format din șefii de stat sau de guvern, în timp ce Consiliul Uniunii Europene este format
din miniștrii statelor membre în funcție de domeniul de competență. Nu există o distincție între cele două în ceea ce privește originea
lor.
1.5) Fals. Consiliul Uniunii Europene beneficiază de autonomie instituțională și nu este în subordinea Consiliului European.
Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European sunt două instituții separate și independente, fiecare având propriile sale
competențe și responsabilități definite în tratatele Uniunii Europene.

2. 2.1) Fals. Durata mandatului membrilor Comisiei Europene este, în principiu, de 5 ani, care corespunde cu durata mandatului
Parlamentului European.
2.2) Adevărat. Candidatul la funcția de președinte al Comisiei Europene este desemnat de Consiliul European, ținând cont de
rezultatele alegerilor europene și după consultarea Parlamentului European.
2.3) Fals. Comisia Europeană poate fi demisă de către Parlamentul European prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu
majoritatea absolută a membrilor acestuia și cu votul favorabil al cel puțin două treimi din numărul deputaților care compun
Parlamentul. Acest lucru nu necesită ca voturile exprimate să reprezinte două treimi din totalul membrilor Parlamentului European.
2.4) Adevărat. Încălcarea obligațiilor de către un comisar european poate atrage răspunderea juridică în fața Comisiei Europene,
care poate decide destituirea acestuia sau alte sancțiuni, cum ar fi decăderea din dreptul la pensie sau alte avantaje echivalente.
2.5) Fals. Actele legislative ale Uniunii Europene pot fi adoptate în mod obișnuit atât la propunerea Comisiei Europene, cât și la
propunerea Consiliului European sau a Parlamentului European, în funcție de procedura legislativă aplicabilă și de domeniul de
competență.
2.6) Fals. Parlamentarii europeni își exercită mandatul în mod independent, nu în mod imperativ. Ei sunt liberi să își exercite
mandatul conform propriilor convingeri și judecăți.
2.7) Fals. Mandatul unui parlamentar european se încheie în mod automat la expirarea mandatului Parlamentului European, care
are loc la fiecare 5 ani. Mandatul nu se prelungește până la alegerea noilor parlamentari europeni în statul național.
2.8) Adevărat. Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal, direct, liber și secret, pentru un
mandat de 5 ani. Mandatul Parlamentului European poate înceta înainte de termen prin dizolvare.
2.9) Fals. Alegătorul comunitar este orice cetățean al Uniunii Europene, cu domiciliul sau reședința într-un stat membru al
Uniunii Europene. Legislația națională poate oferi detalii suplimentare, însă această definiție se aplică la nivel european.
2.10) Adevărat. Ombudsmanul European este ales după fiecare alegere a Parlamentului European și mandatul său nu poate fi
reînnoit.
2.11) Fals. Potrivit Tratatului de la Lisabona, succesorul Tribunalului de Primă Instanță este Tribunalul General, nu Tribunalul.
2.12) Fals. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate fi privită ca instanță de contencios administrativ. Ea este responsabilă
pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene.
2.13) Adevărat. Înregistrarea actelor procedurale la nivelul Curții de Justiție revine avocatului general.
2.14) Fals. Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene este ales dintre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani, cu
posibilitatea reînnoirii mandatului.
2.15) Fals. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instanță permanentă, cu sediul la Luxembourg.
 3. Trebuie să subliniez că, deși Parlamentul European și Parlamentul României sunt instituții legislative, ele sunt structuri
diferite, cu competențe și contexte specifice. Cu toate acestea, există câteva aspecte asemănătoare între cele două:
1. Reprezentarea cetățenilor: Atât Parlamentul European, cât și Parlamentul României sunt organisme legislative care
reprezintă interesele și voința cetățenilor. Membrii ambelor parlamente sunt aleși prin vot universal și direct de către cetățeni.
2. Funcționarea în camere: Atât Parlamentul European, cât și Parlamentul României, sunt structurate în două camere: Camera
Deputaților și Senatul în cazul Parlamentului României, respectiv Parlamentul European, care este compus din Parlamentul European
propriu-zis și Consiliul European.
3. Adoptarea legislației: Ambele parlamente au responsabilitatea de a adopta legi și reglementări care afectează cetățenii lor și
funcționează în conformitate cu proceduri legislative stabilite pentru acest lucru. Legile adoptate de Parlamentul European sunt
aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene, în timp ce legile adoptate de Parlamentul României sunt aplicabile doar în
România.

4. Comisia Europeană este adesea numită „gardianul tratatelor” datorită rolului său principal în asigurarea respectării și aplicării
corecte a tratatelor care stau la baza Uniunii Europene. Există mai multe motive pentru această denumire:
1. Rolul de supraveghere: Comisia Europeană are responsabilitatea de a supraveghea aplicarea tratatelor și a legislației UE de
către statele membre. Ea are rolul să verifice dacă statele membre respectă angajamentele și obligațiile lor conform tratatelor.
2. Inițierea procedurilor de infringement: Atunci când Comisia constată că un stat membru nu respectă tratatele sau legislația
UE, poate iniția proceduri de infringement împotriva acelui stat. Acest lucru implică, de obicei, trimiteri către Curtea de Justiție a
Uniunii Europene pentru a decide dacă statul membru în cauză a încălcat sau nu dreptul UE.
3. Apărarea intereselor Uniunii Europene: Comisia Europeană este responsabilă pentru protejarea intereselor Uniunii
Europene în fața statelor membre sau a altor părți. Aceasta poate acționa pentru a asigura aplicarea corectă a tratatelor și pentru a
apăra integritatea și coeziunea UE în ansamblu.
4. Rolul de interpretare a tratatelor: Comisia Europeană are, de asemenea, un rol important în interpretarea tratatelor UE și a
legislației derivate. Prin intermediul comunicatelor, avizelor și interpretărilor sale, Comisia contribuie la clarificarea și aplicarea
corectă a normelor UE în întreaga Uniune.
În concluzie, Comisia Europeană este considerată „gardianul tratatelor” datorită rolului său crucial în asigurarea respectării și
aplicării tratatelor care stau la baza Uniunii Europene, precum și în protejarea intereselor și coeziunii UE în ansamblu.

5. Prevederile conform cărora Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) asigură aplicarea și interpretarea uniformă a
dreptului Uniunii Europene, și nu al statelor membre, sunt esențiale pentru buna funcționare și coeziunea Uniunii Europene. Acestea
au câteva consecințe semnificative:
1. Uniformitate în aplicare: Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură că dreptul Uniunii Europene este aplicat în mod
uniform în întreaga Uniune Europeană. Asta înseamnă că deciziile și interpretările CJUE sunt valabile pentru toate statele membre,
asigurând coerența și predictibilitatea în ceea ce privește aplicarea legii UE.
2. Consolidarea integrării europene: Prin asigurarea unei interpretări uniforme a dreptului Uniunii Europene, CJUE contribuie
la consolidarea integrării europene și la crearea unui spațiu juridic european coerent și eficient. Acest lucru este esențial pentru buna
funcționare a pieței interne și a cooperării transfrontaliere în cadrul UE.
3. Protejarea intereselor UE: Prin interpretarea și aplicarea uniformă a dreptului UE, CJUE protejează interesele Uniunii
Europene în ansamblu. Acest lucru este crucial pentru menținerea coeziunii și coeziunii Uniunii Europene, precum și pentru
asigurarea respectului pentru valorile și principiile fundamentale ale UE.
În concluzie, asigurarea aplicării și interpretării uniforme a dreptului Uniunii Europene de către Curtea de Justiție a Uniunii
Europene este esențială pentru buna funcționare și coeziunea Uniunii Europene, consolidând integrarea europeană și protejând
interesele UE în ansamblu.