Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Uniunea Europeană:
a) are personalitate juridică;
b) are personalitate juridică în anumite cazuri, special prevăzute de tratate;
c) nu are personalitate juridică.

2. Comunitatea Europeană reprezintă:


a) denumirea generică dată celor trei Comunități Europene prin Tratatul de laMaastricht
(intrat în vigoare în anul 1993);
b) noua denumire a Comunității Economice Europene, potrivit Tratatului de laMaastricht
(intrat în vigoare în anul 1993);
c) primul pilon al UE.

3. Cei 3 piloni ai UE erau:


a) Comunitățile Europene; politica externă și de securitate comună; justiția și afacerile
interne;
b) Uniunea Europeană; politica externă și de securitate comună; cooperarea judiciară în
materie penală;
c) Comunitățile Europene; politica externă și de securitate comună; cooperareajudiciară
în materie civilă.

4. Instituțiile participă direct la luarea deciziei la nivelul Uniunii:


a) adevărat.
b) fals.

1) Dreptul primar al UE este constituit din:


a) cele trei tratate care au pus bazele Comunităților Europene;
b) cele trei tratate care au pus bazele Comunităților Europene, precum și din actele
primare ale instituțiilor comunitare;
c) cele trei tratate care au pus bazele Comunităților Europene, precum și din actele carele
modifică, completează și adaptează.

2) Decizia și Actul privind alegerile directe în Parlamentul European fac parte din:
a) legislația primară a dreptului UE;
b) legislația secundară a dreptului UE;
c) legislația complementară a dreptului UE.

3) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează:


a) numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin
tratate;
b) orice competență care este atribuită Uniunii prin tratate aparține și statelor membre;
c) instituțiile UE duc la îndeplinire și alte atribuții care nu le sunt stabilite în mod
expres.

4) Regulamentele:
a) sunt obligatorii pentru toți destinatarii lor și sunt direct aplicabile în toate statele
membre;
b) sunt obligatorii în ceea ce privește scopul de atins pentru destinatarii lor și sunt direct
aplicabile în toate statele membre;
c) sunt obligatorii în toate elementele lor și sunt direct aplicabile în toate statele
membre;
d) sunt obligatorii în toate elementele lor și sunt direct aplicabile în statele membre
destinatare.

5) Directivele:
a) sunt acte cu forță juridică obligatorie;
b) sunt acte direct aplicabile în legislația statelor membre.

1) Parlamentul European este compus din:


a) reprezentanții cetățenilor Uniunii.
b) trimiși din parlamentele naționale ale statelor membre.

2) Sub aspect organizatoric, Parlamentul European cuprinde:


a) Conferința președinților;
b) comisii de organizare;
c) grupări parlamentare.

3) Dezbaterile Parlamentului:
a) sunt publice.
b) sunt, în anumite condiții, publice.

4) Parlamentul European:
a) exercită, în mod independent, funcțiile legislativă și bugetară.
b) alege președintele Comisiei.

5) Parlamentul European:
a) nu exercită un control politic asupra Comisiei;
b) poate adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei.

1) Consiliul European este compus din:


a) șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și din președintele său și
președintele Comisiei.
b) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și din
miniștrii de externe ai tuturor statelor membre.

2) Președintele Consiliului European are următoarele atribuții:


a) prezidează și impulsionează lucrările Consiliului European;
b) prezintă Comisiei un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.

3) Consiliul European se întrunește:


a) de trei ori pe semestru la convocarea președintelui său;
b) de două ori pe semestru la convocarea președintelui său.

4) Consiliul European se pronunță:


a) prin consens, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel;
b) în mod uzual, prin vot cu majoritate calificată.
5) Consiliul European:
a) oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și
prioritățile politice generale.
b) exercită funcții legislative.
6) Consiliul este format din :
a) prim-miniștrii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;
b) câte un reprezentant al fiecărui stat membru, la nivel ministerial, abilitat să angajezeguvernul
acestui stat membru.

7) Președinția Consiliului este exercitată:


a) de către Președintele Consiliului European;
b) prin rotație, de către fiecare stat membru, pentru o perioadă de 6 luni.

8) Modalitatea cea mai frecventă prevăzută pentru adoptarea deciziilor la nivelul


Consiliului Uniunii Europene este:
a) majoritatea calificată;
b) unanimitatea.

9) Organ auxiliar al Consiliului, COREPER, este format din:


a) șefii reprezentanțelor permanente ale statelor membre pe lângă Uniunea Europeană;
b) persoane înalt calificate alese în mod direct de către Consiliu.

10) Consiliul adoptă legislația Uniunii:


a) fie împreună cu Parlamentul European, conform procedurii legislative ordinare;
b) fie singur, după consultarea Consiliului European.

1) În îndeplinirea atribuțiilor lor, membrii Comisiei:


c) nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea nici unui guvern sau alt organism
unional ori extra-unional;
d) solicită instrucțiuni numai din partea guvernului statului ai căror cetățeni sunt.

2) Candidatul la funcția de președinte al Comisiei este:


a) propus Parlamentului European de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată;
b) ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun.

3) Funcționarea Comisiei este guvernată de principiul:


a) colegialității;
b) atribuirii.

4) Ca instituție executivă, Comisia are responsabilitatea:


a) implementării bugetului Uniunii;
b) coordonării bugetelor statelor membre.

5) Comisia supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curții de Justiție aUniunii
Europene:
a) fals;
b) adevărat.
1) Judecătorii și avocații generali sunt numiți:
a) de comun acord pentru o perioadă de 6 ani de către guvernele statelor membre;
b) de către membrii Comisiei Europene.

2) Rolul Curții de Justiție este acela de a asigura:


a) respectarea dreptului Uniunii Europene, interpretarea și aplicarea tratatelor;
b) interpretarea legislației naționale a statelor membre contrară tratatelor.

3) Curtea de Justiție are competența de a soluționa litigii între:


a) statele membre și cetățenii europeni;
b) instituțiile UE și particulari.

4) Funcțiile de judecător și de avocat general sunt:


a) compatibile numai cu funcția de judecător la instanțele supreme din fiecare stat
membru;
b) incompatibile cu orice funcție politică sau administrativă ori cu o altă activitate
profesională, remunerată sau nu.

5) Avocații generali au sarcina de:


a) a prezenta public, cu toată imparțialitatea și în deplină independență, concluzii
motivate asupra cauzelor supuse Curții de Justiție;
b) a apăra cetățenii europeni în cauzele împotriva propriilor state.
6) Tribunalul este compus din:
a) cel puțin un judecător pentru fiecare stat membru;
b) un judecător pentru fiecare stat membru.

7) Deciziile pronunțate de Tribunal pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de
Justiție:
a) limitat la chestiuni de drept;
b) ce include, obligatoriu, și chestiuni de fapt.

8) Pentru a putea fi aleși judecători la Tribunal, se cere candidaților:


a) să fi avut capacitatea „exercitării celor mai înalte funcții jurisdicționale”;
b) să fi avut capacitatea „exercitării funcțiilor jurisdicționale”.

1) Procedura în fața Curții de Justiție cuprinde:


a) o fază scrisă și o fază orală;
b) o fază preliminară și o fază definitivă.

2) Cele două instanțe ale Curții de Justiție a Uniunii Europene au propriul regulamentde
procedură.
a) adevărat;
b) fals.

3) Faza scrisă a procedurii în trimiterile preliminare se caracterizează prin:


a) obligativitatea contradictorialității;
b) absența contradictorialității.
4) Regulamentul de procedură al Tribunalului stabilește aspecte privitoare la:
a) obligația de reprezentare a părților;
b) lipsa obligației de reprezentare a părților.

5) Curtea poate, totuși, decide, în cazul în care consideră că respectiva cauză nu puneo
problemă nouă de drept, ca aceasta să fie judecată:
a) fără concluziile avocatului general.
b) fără etapa scrisă.

1) Organele de decizie ale BCE sunt:


a) Consiliul guvernatorilor și Comitetul executiv;
b) Consiliul de conducere și Președintele.

2) Consiliul guvernatorilor este format:


a) Din guvernatorii băncilor naționale ale tuturor statelor membre ale UniuniiEuropene;
b) Din cei șase membri ai Comitetului executiv al BCE și din cei 19 guvernatori aibăncilor
naționale ale statelor membre din zona euro.

3) Membrii Comitetului executiv sunt numiți de:


a) Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului;
b) Parlamentul European, după consultarea Comisiei.

4) Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este:


a) menținerea stabilității prețurilor;
b) prosperitatea statelor Uniunii Europene.

5) Consiliul guvernatorilor se întrunește:


a) ori de câte ori este convocat de către Comisia Europeană;
b) de regulă, de două ori pe lună, la sediul BCE;

1) Curtea de Conturi este formată:


a) din câte un resortisant din fiecare stat membru;
b) din 15 reprezentanți ai Parlamentului European.

2) Curtea de Conturi:
a) îndeplinește o veritabilă funcție jurisdicțională;
b) nu îndeplinește o veritabilă funcție jurisdicțională.

3) Curtea de Conturi se ocupă cu:


a) examinarea aspectelor de legalitate și regularitate a totalității veniturilor și
cheltuielilor Uniunii, indiferent că sunt bugetare sau nu;
b) litigiile asupra bugetului dintre statele membre și Comisia Europeană.

4) Curtea are responsabilitatea exercitării controlului permanent al conturilor:


a) numai la solicitarea Consiliului;
b) în mod autonom.
5) Președintele Curții este ales:
a) de către Consiliul European, prin consens;
b) dintre membrii acesteia pentru o durată de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii mandatului.
1) Banca Europeană de Investiții are personalitate juridică:
a) adevărat;
b) fals.

2) Membrii Băncii Europene de Investiții sunt:


a) băncile naționale ale statelor membre;
b) statele membre.

3) Banca este administrată și condusă de:


a) un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu de administrație și un Comitet de direcție;
b) un Președinte numit de către Banca Centrală Europeană.

4) Consiliul guvernatorilor este format din:


a) miniștrii desemnați de statele membre;
b) reprezentanți ai Băncii Centrale Europene.

5) Banca Europeană de Investiții are misiunea de:


a) a contribui, recurgând la piețele de capital și la resursele proprii, la dezvoltarea
echilibrată și neîntreruptă a pieței interne în interesul Uniunii;
b) a acorda împrumuturi pe termen scurt Comisiei Europene.

1) Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social:


a) nu poate depăși trei sute cincizeci;
b) este stabilit anual de către Consiliul European.

2) Comitetul este convocat de președinte:


a) numai la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei;
b) din proprie inițiativă.

3) Comitetul Economic și Social European este, potrivit art. 13 TUE:


a) o instituie a Uniunii Europene;
b) un organism consultativ al Uniunii Europene.

4) Comitetul este consultat de:


a) Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazurile în care suntimplicați
cetățenii europeni;
b) Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevăzute de
tratate.

5) Parlamentul European acordă comitetului un termen pentru ca acestasă își


prezinte avizul, termen care:
a) nu poate fi mai mic de o lună de la data la care comunicarea esteadresată președintelui în
acest scop;
b) poate fi de două săptămâni în cauze care privesc securitatea Uniunii Europene.
1) Comitetul Regiunilor este format din:
a) 329 de membri și dintr-un număr egal de supleanți, repartizați între statele
membre;
b) 329 de membri și un Președinte.

2) Președintele Comitetului Regiunilor:


a) este numit de către Consiliul European;
b) este desemnat de către Comitetul Regiunilor dintre membrii săi.

3) Agențiile Uniunii Europene:


a) nu sunt organisme distincte de instituțiile UE;
b) sunt entități juridice separate, create pentru a îndeplini anumitesarcini
specifice, în temeiul legislației europene.

4) Comitetul Regiunilor este consultat de către:


a) Parlamentul European, Consiliu sau Comisie;
b) Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

5) În cadrul structurii instituționale a UE, s-au conturat mai multe tipuri de agenții:
a) agenții descentralizate;
b) agenții uniforme.

1) Potrivit art. 2 TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile:


a) respectării demnității umane, libertății, democrației,
egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului,
inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;
b) stabilite în Constituțiile fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
2) Precizați care este temeiul juridic al obiectivelor UE:
a) articolul 3 TUE;
b) articolul 49 TUE.
3) Faptul că Uniunea instituie o Uniune economică și monetară a cărei monedă
este Euro reprezintă:
a) un obiectiv al Uniunii Europene;
b) o valoare a Uniunii Europene.

1) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează:


a) numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite
de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite
prin aceste tratate;
b) orice competență care este atribuită Uniunii prin tratate aparține și
statelor membre.
2) În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența
sa exclusivă, Uniunea intervine:
a) numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot
fi realizate în mod satisfăcător de statele membre;
b) în mod automat.
3) Instituțiile Uniunii aplică principiul subsidiarității:
a) potrivit constituțiilor naționale ale statelor membre;
b) în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor
subsidiarității și proporționalității.
4) În temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă:
a) nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor
tratatelor.
b) este echivalentă acțiunii statelor membre.
5) În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre:
a) ajută instituțiile în accesul acestora la informații;
b) se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg
din tratate.

1) În cazul competențelor exclusive:


a) numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță
juridică obligatorie;
b) statele membre pot oricând să legifereze în aceste domenii.
2) Competența Uniunii este exclusivă în următoarele domenii:
a) uniunea vamală;
b) politica agricolă comună.
3) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele
membre într-un domeniu determinat:
a) Uniunea poate acționa numai în urma deciziei în unanimitate a
Consiliului European;
b) Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din
punct de vedere juridic în acest domeniu.
4) Uniunea este competentă să desfășoare acțiuni de sprijinire, de coordonare sau
completare a acțiunii statelor membre:
a) în cazul politicii comerciale comune.
b) în domeniul protecției și îmbunătățirii sănătății umane.
5) Competențele partajate între Uniune și statele membre se aplică în următoarele
domenii principale, stabilite prin art.4TFUE:
a) protecția consumatorului;
b) turismul.

1) În cazul procedurii legislative ordinare, Comisia își păstrează


dreptul exclusiv de inițiativă legislativă, prin prezentarea propunerilor
legislative Consiliului și Parlamentului European:
a) adevărat;
b) fals.
2) Procedura legislativă ordinară se caracterizează prin:
a) 4 momente distincte;
b) 2 momente distincte.
3) Procedura legislativă specială, implică faptul că, în cazurile prevăzute de
tratate, actele juridice ale Uniunii Europene pot fi adoptate:
a) de către Parlamentul European, cu participarea Consiliului;
b) de către Comisie cu participarea Parlamentului European.
4) În procedura ordinară de adoptare a actelor juridice ale UE, sunt implicate trei
instituții, și anume:
a) Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European;
b) Comisia Europeană Parlamentul European și Consiliul Europei;
c) Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul.
5) Comitetul de conciliere, care este convocat în cadrul procedurii ordinare, este
format din:
a) reprezentanți ai Comisiei, Consiliului și Parlamentului European;
b) reprezentanți ai Comisiei și Consiliului;
c) reprezentanți ai Consiliului și Parlamentului European.

1) Pe calea acțiunii în anulare Curtea de Justiție a Uniunii


Europene controlează legalitatea actelor legislative:
a) cu forță juridică obligatorie;
b) indiferent de forța lor juridică.
2) Orice persoană fizică sau juridică poate formula, în cadrul acțiunii în anulare:
a) o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc
direct și individual;
b) împotriva actelor normative care nu o privesc direct și care nu
presupun măsuri de executare.
3) Controlul inacțiunii instituțiilor, organelor, agențiilor și oficiilor Uniunii
Europene este realizat pe calea:
a) acțiunii în carență;
b) acțiunii în anulare.

1) Începând cu septembrie 2016, competența în primă instanță în


cauzele din domeniul funcției publice a Uniunii Europene au fost transferate
către Tribunal, pe baza unei solicitări de adoptare a unui act legislativ:
a) adevărat;
b) fals.
2) Tribunalul poate examina posibilitățile unei soluționări pe cale amiabilă a
litigiului și poate încerca să faciliteze o asemenea soluționare:
a) în etapa imediat ulterioară depunerii cererii de chemare în judecată;
b) în orice etapă a procedurii.

1) În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat


oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta poate iniția
procedura prin care se poate constata încălcarea obligațiilor de către un stat
membru:
a) oricând consideră oportun;
b) numai după un aviz din partea Consiliului.
2) În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui avizului Comisiei, în
termenul stabilit de aceasta:
a) Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
b) Comisia este obligată să sesizeze, în aceste condiții, instanța.
3) Instituția care va aprecia, potrivit art. 260 TFUE, dacă statul membru în cauză
a luat măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curții este:
a) Comisia;
b) Curtea de Justiție.

1) Trimiterea preliminară reprezintă un mecanism fundamental al


dreptului Uniunii Europene, care este menit să confere instanțelor statelor
membre mijloacele de:
a) a asigura o interpretare și o aplicare uniforme a dreptului Uniunii;
b) a beneficia de o cale extraordinară de recurs.
2) În conformitate cu dispozițiile articolului 267 TFUE, dispune de prerogativa de
a adresa Curții o cerere de decizie preliminară referitoare la interpretarea unei
norme a dreptului Uniunii în cazul în care apreciază că o astfel de decizie îi
este necesară pentru soluționarea litigiului cu care a fost sesizată:
a) orice instanță națională;
b) numai instanțele de ultim grad de jurisdicție.
3) Decizia prin care instanța unui stat membru adresează Curții una sau mai multe
întrebări preliminare:
a) este redactată într-un format stabilit de Regulamentul de procedură
al Curții de Justiție;
b) poate să îmbrace orice formă admisă de dreptul național în materia
incidentelor procedurale.

1) Politica comercială comună se întemeiază pe principii uniforme:


a) stabilite prin tratate;
b) negociate anual în cadrul Consiliului European.
2) Politica comercială comună se desfășoară în cadrul principiilor și al
obiectivelor acțiunii externe a Uniunii:
a) adevărat;
b) fals.

1) Definiția noțiunii de marfă în accepțiunea dreptului Uniunii


Europene este :
a) în mod precis stabilită prin tratat;
b) elaborată pe calea jurisprudenței Curții de Justiție.
2) Jurisprudența Curții de Justiție de la Luxemburg a definit taxele cu efect
echivalent dreptului de vamă ca fiind toate acele taxe care, oricare ar fi denumirea sau tehnica
lor, se adresează specific și exclusiv produselor importate sau exportate, influențând prețul lor
în mod analog cu dreptul de vamă:
a) adevărat;
b) fals.

1) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe


motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește
încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă:
a) adevărat;
b) fals.
2) Restricțiile de la libera circulație a lucrătorilor pot fi justificate de motive cum
ar fi:
a) respectarea drepturilor omului;
b) siguranță publică și sănătate publică.
3) Libertatea de stabilire presupune:
a) accesul la activități independente și exercitarea acestora, precum și
constituirea și administrarea întreprinderilor și, în special, a
societăților;
b) angajarea în administrația publică.

1) În hotărârea pronunțată în cauza Luisi și Carbone , Curtea face distincție între următoarele
două noțiuni: „plăți curente” și „circulația capitalurilor”:
a) adevărat;
b) fals.
2) Liberalizarea definitivă a circulației capitalurilor a intervenit odată cu:
a) Directiva din 24 iunie 1988;
b) Tratatul de la Maastricht.

1) Ajutoarele de stat acordate anumitor întreprinderi sau produse,


care conduc la denaturări ale concurenței:
a) sunt interzise, însă pot fi, în anumite cazuri, autorizate;
b) sunt, fără excepție, interzise.

1) Acordurile dintre întreprinderi, deciziile asociațiilor de


întreprinderi, practicile concertate, care pot afecta comerțul dintre statele
membre și care au drept obiect ori efect împiedicarea, restrângerea sau
denaturarea concurenței în cadrul pieței comune:
a) sunt incompatibile cu piața comună;
b) sunt compatibile cu piața comună în situațiile precizate de tratat.

1. În cadrul relațiilor comerciale externe ale Uniunii Europene, dumpingul și subvențiile sunt
practici:
a. Comerciale moderne
b. Comerciale neloiale
c. Anticoncurențiale
2. subiectele de drept care pot formula o acțiune în constatarea încălcării unei obligații din
tratate, de către statele membre, sunt:
a. statele membre și Parlamentul European
b. Comisia Europeană și Parlamentul European
c. statele membre și Comisia Europeană
3. În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care
i-au fost repartizate de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite
prin acestea. Orice competență care nu este atribuită Uniunii prin Tratate aparține:
a. Persoanelor juridice care au naționalitatea unuia dintre statele membre ale U.E.
b. Cetățenilor statelor membre ale UE
c. Statelor membre
4. În cadrul liberei circulații a capitalurilor și plăților, noțiunea de „capital” vizează, în
principal:
a. Investirea sumei în cauză
b. Remunerarea unei prestații
c. Aspecte ce au în vedere bugetul public
5. Proporționalitatea semnifică faptul că, în aplicarea unei competențe, Uniunea, dacă are de
ales între mai multe moduri de a acționa, ea trebuie să-l rețină pe acela care lasă statelor,
particularilor și întreprinderilor cea mai mare libertate.
a. Adevărat
b. Fals
6. La nivelul Uniunii Europene, libertatea de stabilire presupune:
a. Accesul la activități independente și exercitarea acestora, precum și constituirea și
administrarea întreprinderilor și, în special, a societăților
b. Stabilirea reședinței oriunde în spațiul UE, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni
c. Dreptul de a exercita o activitate remunerată în cadrul administrației publice centrale
din orice stat membru al UE
7. Nu reprezintă o cauză de declanșare a procedurii pentru constatarea încălcării obligațiilor
din tratate, de către statele membre:
a. Încălcarea unei obligații pozitive de a asigura eficiența dreptului UE
b. Încălcarea obligației de cooperare loială
c. Propriile investiții ale Comisiei
8. Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe cu titlu preliminar
cu privire la interpretarea tratatelor, validitatea și interpretarea actelor adoptate de
instituțiile organele, oficiile sau agențiile Uniunii. Subiectele de drept care pot formula o
acțiune preliminară sunt:
a. Persoanele juridice care au recunoscut în mod expres, printr-o declarație, jurisdicția
CJUE
b. instanțele naționale, indiferent de grad
c. persoanele fizice, cărora le-a fost încălcat un drept și dacă, la nivel național, au fost
epuizate toate căile de atac
9. Acțiunea în anulare poate fi formulată împotriva actelor care au forță juridică obligatorie,
adoptate de către:
a. Comisia Europeană, Banca Internațională de Investiții, Consiliul Europei
b. Consiliu, Comisia Europeană, Parlamentul European
10. Nu reprezintă excepție de la libera circulație a persoanelor:
a. Restrângerea acestui drept pe motiv de morală publică
b. Orice restrângere a acestui drept, dacă a fost aprobată, la nivel național, prin lege
adoptată de Parlament
c. Invocarea protecției sănătății și a vieții animalelor sau conservarea plantelor
11. În cadrul acțiunii în carență, pot/poate avea legitimare procesuală activă:
a. Consiliul Europei
b. Statele membre
c. CJUE
12. În cadrul procedurii legislative ordinare, termenul în care Comitetul de conciliere trebuie
să ajungă la un acord este de:
a. 6 luni
b. 6 săptămâni
c. 6 zile
13. Nu pot face obiectul unei acțiuni în anulare actele adoptate de:
a. Consiliul European, chiar dacă respectivele acte produc efecte juridice față de terți
b. Mediatorul european
c. Banca centrală europeană
14. Calitatea de lucrator cuprinde urmatoarele elemente:
a. Remunerarea, existenta unui raport de subordonare, munca reala si efectiva
b. Cetatenia unui stat membru, existenta unui raport de coordonare, munca reala si
efectiva
c. Libertatea prestarii de servicii, existenta unui raport de subordonare, remunerarea
15. Respectarea demnitatiii umane, libertatea, egalitatea, democratia, statul de drept si
respectarea drepturilor omului sunt valori pe care Uniunea este fondata si pe care statele
trebuie sa le respecte si sa le promoveze. Toate acestea nu sunt doar declarative, ele
avand un caracter concret, si anume: respectarea acestor valori si angajamentul de a le
promova in comun reprezinta ua dintre condiiile de aderare la UE.
a. Adevarat
b. Fals
16. In cadrul competentelor partajate, inverventia UE este posibila atunci cand este necesara
adoptarea unor masuri de armonizare a legislatiilor statelor membre, state care raman in
continuare competente atata timp cat Uniunea nu intervine. Exercitarea competentelor
de catre statele membre este conditionata de gradul de interventie al Uniunii.
a. Adevarat
b. Fals

S-ar putea să vă placă și