Sunteți pe pagina 1din 15

Criminologie

MULTIPLE CHOICE 1. Ce studiaz criminologia? a. investigarea crimelor. b. fenomenul social al criminalitatii in scopul prevenirii si combaterii sale. c. infractiunile grave comise. ANS: B PTS: 1

2. Care este obiectul criminologiei? a. criminalitatea. b. criminalistica. c. psihologia. ANS: A PTS: 1

3. Criminalitatea are urmtoarele trsturi: a. este un fenomen normal. b. este o problema minora. c. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, persistent,

numeric si statistic.
ANS: C PTS: 1

4. Pentru a explica cauzele care genereaz si condiiile care favorizeaz criminalitatea se impune: a. studierea, descrierea si analiza acestui fenomen. b. investigarea lui. c. descoperirea autorilor crimelor. ANS: A PTS: 1

5. Din punct de vedere obiectiv, criminalitatea se mparte n: a. criminalitate genrala. b. criminalitate periculoasa. c. criminalitatea reala, aparenta, oculta, legala. ANS: C PTS: 1

6. Domeniul criminologiei l constituie: a. contraventiile. b. faptele comise cu nevinovatie. c. faptele prevazute de legea penala, respectiv infractiunile. ANS: C PTS: 1

7. n criminologia romneasc faptele comise fr vinovie, pot fi cercetate: a. sub raport material si cauzal.. b. numai daca sunt fapte reale. c. daca sunt numeroase.

ANS: A

PTS: 1

8. Criminalitatea patologic trebuie cercetat de criminologie? a. din motive umanitare. b. pentru cunoasterea cauzelor in vederea aplicarii unor masuri de siguranta. c. din curiozitate. ANS: B PTS: 1

9. Conceptele de baz cu care se opereaz n stiina criminologiei sunt: a. criminalistica si prevederile legale. b. anchetele, sondajele. c. criminalitatea, criminalul, crima, victima, reactia sociala. ANS: C PTS: 1

10. Cu ce subconcepte opereaz conceptul de criminalitate? a. studiul de caz. b. statistica pe zone, forme diverse. c. structura criminalitatii, starea si dinamica criminalitatii, etiologia criminalitatii. ANS: C PTS: 1

11. Ce forme mbrac conceptul criminologic de reactie social? a. masuri preventive si represive. b. mediatizare. c. dezaprobare. ANS: A PTS: 1

12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter: a. neunitar. b. complex, unitar, autonom. c. general. ANS: B PTS: 1

13. mpotriva criminalittii se lupt cu mijloace de: a. drept administrativ. b. drept penal, procesual penal. c. drept civil. ANS: B PTS: 1

14. n ce const deosebirea dintre criminologie si criminalistic? a. Criminologia are in esenta ca obiect studiul fenomenului criminalitatii si etiologiei,

criminalistica ocupandu-se cu investigarea, identificarea faptuitorului.


b. nu exista deosebiri. c. metodele de investigare. ANS: A PTS: 1

15. Exist relaii ale criminologie cu:

a. fizica, chimia. b. filologia. c. biologia, statistica, psihologia, sociologia generala si juridica. ANS: C PTS: 1

16. Funcia descriptiv const n studierea si consemnarea privind volumul criminalitii n: a. orase. b. numai in comune. c. intr-o tara, regiune, oras, intr-un timp anume dat. ANS: C PTS: 1

17. Conceptul de personalitate din cadrul functiei descriptive face referire la: a. inaltimea, greutatea unei persoane. b. sexul unei persoane. c. temperamentul, caracterul, inteligenta unei persoane. ANS: C PTS: 1

18. Conceptul de mediu din cadrul funciei descriptive poate fi: a. intelectual, infractional. b. geografic, social, personal. c. patologic. ANS: B PTS: 1

19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funciei explicative const n: a. elementul de determinare a actului criminal. b. conditiile si imprejurarile comiterii crimei. c. actul penal. ANS: A PTS: 1

20. Conceptul de criminogenez din cadrul funciei explicative se refer la: a. situatii specifice, periculoase. b. cauzele si conditiile criminalitatii. c. situatii periculoase sau amorfe. ANS: B PTS: 1

21. Conceptul de indice criminogen din cadrul funciei explicative poate fi: a. o statistica a criminalitatii. b. un diagnostic criminogen cu valoare absolut cauzala. c. un diagnostic criminogen fara o valoare absolut cauzala. ANS: C PTS: 1

22. Funcia predictiv este destinat: a. criminalisticii. b. anticiparii starii, evolutiei si dinamicii criminalitatii. c. dreptului penal. ANS: B PTS: 1

23. Funcia profilactic are ca destinaie: a. remediul actiunii antisociale. b. tratamentele medicale. c. domeniul criminologic general. ANS: A PTS: 1

24. Ce trsturi distincte are metoda principal de investigare n criminologie? a. sondajele b. rationamentul inductiv. c. rationamentul deductiv. ANS: B PTS: 1

25. Caracteristica metodei sociologice este: a. demersul statistic. b. dinamica criminaliatii. c. observatia. ANS: C PTS: 1

26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaia ca metod stiinific se foloseste

de:
a. filme, inregistrari. b. chestionare, interviuri. c. formulare speciale. ANS: B PTS: 1

27. Ce are n vedere metoda psihologic de investigare? a. criminalitatea. b. crima. c. criminalul. ANS: C PTS: 1

28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologic se refer n principal la: a. trasaturile fizice ale criminalului. b. anumite aspecte psihice si gradul de dezvoltare a functiei psihice. c. inaltimea si greutatea criminalului. ANS: B PTS: 1

29. Ce metod special de investigare a criminologiei se refer la studiul monografic al unui tip de

criminal, a unui tip de infraciune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.? a. metoda comparativa. b. metoda studiului de caz.. c. metoda monografica.
ANS: C PTS: 1

30. n ce societate au aprut primele preocupri pentru cunoasterea fenomeniului criminalitii?

a. societatea primitiva. b. societatea antica. c. societatea feudala. ANS: C PTS: 1

31. Cine a fost primul gnditor umanist care a protestat mpotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei

corporale?
a. Emmanuel Kant b. Thomas Morus c. Giordano Bruno ANS: B PTS: 1

32. n ce perioad a scris Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor? a. societatea antica. b. societatea feudala. c. in perioada aparitiei capitalismului. ANS: C PTS: 1

33. Cine a fost creatorul criminologiei intuitive? a. Toma D'Aquino b. Louis Montesquieu c. Baruch Spinoza ANS: A PTS: 1

34. Cine a fost autorul monografiei intitulat Despre delicte si pedepse? a. Jeremy Bentham b. Cesare Beccaria c. Francis Bacon ANS: B PTS: 1

35. Ce a incriminat Matei Basarab n lucrarea sa ndreptarea legii? a. violul, talharia. b. abandonul de familie. c. mituirea, furtul, crima. ANS: C PTS: 1

36. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romnesti? a. Ioan Tanoviceanu b. Gica Popescu c. Ion Predescu ANS: A PTS: 1

37. Ce autor romn a afirmat n scrierile sale c ambiia nemsurat naste pcatul crimei? a. Vasile Conta b. Miron Costin c. Vintila Dongoroz

ANS: B

PTS: 1

38. n ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste? a. Manual de drept penal b. Dialectica criminala c. Tratat de drept penal ANS: B PTS: 1

39. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat ntr-una din lucrrile sale c nu srcia genereaz

criminalitatea ci discrepana dintre posibilitile materiale si aspiraiile oamenilor? a. Cesare Becaria b. L. Quetelet c. M. Guerry
ANS: B PTS: 1

40. n ce context Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul societile au

criminali pe care i merit? a. la un curs de medicina legala. b. la un simpozion international. c. abordand factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.
ANS: C PTS: 1

41. Cine au fost cei mai cunoscui reprezentani ai scolii socialiste care au afirmat c naintarea pe

calea comunismului va duce n mod indubitabil la dispariia fenomenului criminal?


a. Karl Marx si F. Engels b. N. Hrusciov c. L. Brejnev ANS: A PTS: 1

42. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat c o cauz a criminalitii o

constituie: a. rautatea b. imitatia c. consumul exagerat de alcool


ANS: B PTS: 1

43. Cine a considerat crima ca fiind un fenomen de normalitate social si a crei scoli a aparinut? a. Emile Ddurkheim - Scoala sociologica b. I. Pinalty - Scoala de la P. Neamt c. J. Mare - Scoala pariziana ANS: A PTS: 1

44. Una din premisele apariiei scolii pozitiviste a fost cercetarea n domeniul frenologiei fcut

de medicul: a. Emile Durkheim b. Franz Joseph Gall c. Lambert Adolphe Quetelet

ANS: B

PTS: 1

45. Cine a fost autorul lucrrii Tratat privind degenerescentele fizice intelectuale si morale ale

speciei umane care a fcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crim?


a. Darwin b. D. Ludovic c. Benedict August Morel ANS: C PTS: 1

46. Din ce scoal au fcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri? a. coala pozitivist itaiana b. coala negativista spaniola c. coala franceza ANS: A PTS: 1

47. Ce lucrare l-a fcut celebru pe C. Lombroso? a. Criminalii peste tot b. Tari fara criminali c. Omul Criminal ANS: C PTS: 1

48. Cesare Lombroso, in timpul vietii, a fost: a. adimrat b. contestat si admirat c. contestat ANS: B PTS: 1

49. Dup prerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au dou sentimente constante

invariabile si anume: a. rautatea b. razbunarea c. mila si probitatea


ANS: C PTS: 1

50. Cine din cercettorii scolii pozitiviste italiene a introdus n gndirea criminologic noiunea de

periculozitatea infractorului? a. Cesare Lombroso b. Raffaele Garofalo


c. E. Ferri ANS: B PTS: 1

51. Ce a luat n considerare E. Ferri cnd a clasificat criminalii n criminali nebuni, nscui,

obisnuii, de ocazie, din pasiune? a. factorul psihic b. mediul corupt c. factorul fizic

ANS: A

PTS: 1

52. Ce curent a susinut teoria conform creia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf,

atletomorf, displastic) au nclinare mai puternic spre comiterea unor infraciuni cu un anumit specific? a. curentul inadaptarii bio-psihice b. curentul bio-tipologic c. curentul constitutiei criminale
ANS: B PTS: 1

53. Ce nclinaii au criminalii de tip leptomorf (astenic) ntlnii n clasificarea curentului bio-

tipologic? a. furt, delapidari, abuz de incredere b. fraude, escrocherii c. omoruri, talharii, violuri
ANS: A PTS: 1

54. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris n curentul bio-tipologic? a. inalt, slab b. foarte slab, cu malformatii corporale c. corpolenti, scunzi, fata rotunda ANS: C PTS: 1

55. Curentul inadaptrii bio-psihice a fost reprezentat de: a. Olof Kinberg b. W. Sheldon c. G. Kretschmer ANS: A PTS: 1

56. Care au fost cele dou elemente principale avute n vedere de analiza biopsihica? a. constituia corporala b. malformatiile corporale si chipul prelungit c. nucleul constitutional si functia morala ANS: C PTS: 1

57. Referitor la funcia moral O. Kinberg considera c este compus din: a. soliditate b. elemente emoionale i elemente cognitive. c. validitate ANS: B PTS: 1

58. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio? a. curentul constituiei criminale b. curentul inadaptarii bio-psihice c. curentul bio-tipologic ANS: A PTS: 1

59. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio? a. Criminologie. Penologie b. Tratat de antropologie criminala c. Sociologia criminala ANS: B PTS: 1

60. Studiul microscopic al nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care

condiioneaz sexul genetic al : a. animalelor carnivore b. omului c. paarilor calatoare


ANS: B PTS: 1

61. Cariotipul uman presupune prezena a : a. 54 cromozomi b. 18 cromozomi c. 46 cromozomi ANS: C PTS: 1

62. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare n domeniul genetic a permis investigarea unor noi

zone n domeniul: a. biologiei b. biologiei criminale c. criminalistica


ANS: B PTS: 1

63. Sexul genetic este condiionat de prezena sau absena unui cromozom particular care este notat

cu litera: a. cu litera "y" b. cu litera "x" c. cu litera "z"


ANS: A PTS: 1

64. Formula cariotipului normal masculin este: a. Km = 46xy. b. Km = 50xy. c. Km = 34xy. ANS: A PTS: 1

65. Formula cariotipului normal feminin este: a. Kf = 46xy b. Kf = 46xx c. Kf = 24yx ANS: B PTS: 1

66. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la: a. la oamenii corecti b. la oamenii inalti c. la delincventi ANS: C PTS: 1

67. O prim anomalie descoperit este existena suplimentar a unui cromozom de tipul: a. m b. v c. x ANS: C PTS: 1

68. Subiecii care prezint cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendin spre criminalitate de tip): a. violent b. sexual c. picnicomorf ANS: B PTS: 1

69. Criminalitatea de tip sexual are subieci cu modificri cum ar fi: a. caracterul pasiv, timiditatea, depresia b. caracterul violent c. cresterea greutatii ANS: A PTS: 1

70. Existena suplimentar a unui cromozom de tipul x este denumit: a. Spinoza b. Sindromul Klaussfelter c. Sindromul Baruch ANS: B PTS: 1

71. Anomalia cromozomului n plus de tip y face ca subiecii din aceast categorie n plan

morfologic s prezinte aparen: a. feminina b. bisexuala c. masculina


ANS: C PTS: 1

72. Surplusul de cromozomi yeste denumit : a. cromozomul crimei b. cromozomul victimei c. cromozomul violentei ANS: A PTS: 1

73. Procentul de femei infractoare cu cariotipul 46x0 este: a. semnificativ b. nesemnificativ

c. important ANS: B PTS: 1

74. Anomaliile abordate de teoria genetic pot exista si la: a. bolnavi b. anormali c. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament ANS: C PTS: 1

75. Cui aparine teoria asociaiilor difereniate: a. Edwin Sutherland b. B. Jonson c. E. Berluscama ANS: A PTS: 1

76. Ce teorie criminologic a concluzionat c indivizii devin criminali sau nu n raport de grupurile

la care ei ader sau se asociaz? a. teoria anomiei b. teoria conflictelor de culturi c. Teoria asociatiilor diferentiate
ANS: C PTS: 1

77. Cui apartine teoria conflictelor de culturi? a. V. Tolstoi b. T. Sellin c. S. Greco ANS: B PTS: 1

78. Cum s-a numit principala lucrare scris de Thorsten Sellin? a. Criminologie b. Sociologie criminala c. Conflict cultural si crima ANS: C PTS: 1

79. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate s apar: a. intre doua atitudini perfect morale dar bazate pe valori diferite b. intre doua atitudini imorale c. intre doua atitudini perfect morale bazate pe aceleasi valori ANS: A PTS: 1

80. Teoria anomiei face parte din: a. sociologic b. psihologic c. biologic ANS: A PTS: 1

81. Cine a formulat teoria anomiei? a. Edwin Sutherland b. Robert K. Merton c. Thorsten Sellin ANS: B PTS: 1

82. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius care nseamn: a. fara nume b. organizare c. haos, dezorganizare ANS: C PTS: 1

83. Din punct de vedere sociologic anomios desemneaz o stare a societii caracterizat prin: a. lipsa de legi, de norme. norme contradictorii b. prea multe legi, stufoase c. legi foarte bune, intelese de toate persoanele ANS: A PTS: 1

84. Teoria noua aprare social a adoptat unele principii importante cum ar fi: a. apararea criminalului. b. cunoasterea criminalului si unificarea pedepselor cu masurile de siguranta c. respingerea notiunii de om delincvent ANS: B PTS: 1

85. Cel mai de seam reprezentant si creator al psihanalizei a fost: a. W. Reich b. I. Feldman c. Sigmund Freud ANS: C PTS: 1

86. Conform teoriei freudiene forele pulsionale fundamentale ale individului sunt: a. erosul si thanatosul b. viclenia c. lacomia ANS: A PTS: 1

87. Ce concept freudian explic faptul c un infractor si semneaz crima? a. conceptul diferentiat al celor trei instante ale vietii psihice, ale personalitatii umane b. al complexului Oedipian c. al complexului de vinovatie ANS: C PTS: 1

88. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acioneaz n funcie de: a. mobiluri inconstiente, resimtind pedeapsa ca pe o justificare morala b. mobiluri constiente c. mobiluri diferite

ANS: A

PTS: 1

89. Criminalitatea imaginar, care transpune n vise, fantezii sau acte ratate a fost abordat n: a. teoria instinctelor b. teoria criminalului nevrotic c. teoria freudiana ANS: B PTS: 1

90. Cui aparine teoria instinctelor? a. Etienne de Greff b. W.Sheldon c. O. Kinberg ANS: A PTS: 1

91. Pe ce se fundamenteaz teoria instinctelor? a. etiologia psihomorala a delincventului b. mobiluri inconstiente ale delincventului c. imoralitatea delincventului. ANS: A PTS: 1

92. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiv a individului este determinat de dou grupuri

fundamentale de instincte: a. instinctul de antipatie si agresivitatea b. instinctele de aprare i instinctele de simpatie. c. instinctul de autoaparare
ANS: B PTS: 1

93. Dup prerea lui E. De Greeff trstura psihic fundamental care permite trecerea individului

la actul criminal este: a. indiferenta afectiva a individului b. moralitatea lui c. inconstienta


ANS: A PTS: 1

94. Cui aparine teoria personalitii criminale? a. G. Fischer b. Jean Pinatel. c. J. Lange. ANS: B PTS: 1

95. Ce reprezint egocentrismul n concepia lui Jean Pinatel? a. tendina de a se compara cu alte persoane b. o aparare a criminalului c. tendina individului de a raporta totul la sine insusi ANS: C PTS: 1

96. Indiferena afectiv conform teoriei personalitii criminale reprezint: a. trasatura psihica afectiva prin care individul domina semenii sai. b. trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai. c. trasatura psihica afectiva prin care individul uneori domina si este dominat de

semenii sai.
ANS: B PTS: 1

97. Ce scoal a concluzionat c datorit unor stigmate exterioare, este posibil s fi recunoscut un

ucigas, ho, escroc etc.? a. scoala lombroziana b. scoala socialista c. scoala interpsihologica
ANS: A PTS: 1

98. Sunt considerai factori individuali de criminalitate de natur ereditar: a. factori de natura biologica b. factori de natura psihologica c. factori de natura biopsihologica si biologici criminogeni ANS: C PTS: 1

99. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovai de comiterea actului criminal sunt: a. factorii ereditatii b. factorii de clima c. factorii generali ANS: A PTS: 1

100. Ce indivizi vizeaz factorii individuali de criminalitate de natur psihiatric? a. cu tulburari mintale de durata si evolutive b. cu un palmares criminologic bogat c. fara antecedente penale ANS: A PTS: 1

101. Criminologii opiniaz c delicvena juvenil cuprinde: a. minorii si batranii b. tinerii peste 35 de ani c. minorii, adolescentii, tinerii intre 25 si 35 de ani ANS: C PTS: 1

102. n toata lumea s-a constatat c: a. barbatii in egala masura cu femeile comit crime b. femeia este mai putin criminala decat barbatul c. barbatul este mai putin criminal decat femeia ANS: B PTS: 1

103. Dopajul este specific pentru stimularea: a. artistilor

b. studentilor si elevilor c. sportivilor de mare performanta ANS: C PTS: 1

104. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc: a. familia de origine a unui individ b. locul de munca al unui individ c. anturajul individului ANS: A PTS: 1

105. Mediul ocazional tipic este reprezentat de: a. plaja, munte b. competitii sportive c. scoala, serviciul militar ANS: C PTS: 1

106. Criminalitatea neorganizat (sau partial organizata) este cunoscut si sub denumirea de: a. ,,criminalitatea neconventionala" b. ,,criminalitatea din razbunare c. ,,criminalitatea conventionala ANS: C PTS: 1

107. Cu ce tipuri a inceput studiul metodei tipologice? a. tipuri sociologice. b. tipuri de criminali normali. c. tipuri psihiatrice. ANS: C PTS: 1