Nr. Crt.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85 86 87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107 108 109 110 111 112 113 114

115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147

148 149 150

Succes la test
Intrebarea
1. Ce studiaz criminologia? a. Criminologia este tiinta care nu studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii ,combaterii acestuia. b. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii i combaterii acestuia. c. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalilor n scopul prevenirii i combaterii acestuia. 2. Care este obiectul criminologiei? a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea b. Obiectul criminologiei este cristalitatea c. Obiectul criminologiei este criminalitatea 3. Criminalitatea are urmtoarele trsturi: a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil) b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si static (antisocial cuantificabil) c. . criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil) 4. Pentru a explica cauzele care genereaz si condiiile care favorizeaz criminalitatea se poate impune: a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat

5. Din punct de vedere obiectiv se mparte n: a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , 6. Domeniul criminologiei l constituie: a. Faptele prevazute de legea penala b. Faptele prevazute de legea morala c. Faptele prevazute de legea martiala

7. n criminologia romneasc faptele comise fr vinovie, pot fi cercetate: a. da (sub raport moral) b. nu c. da (sub raport material si cauzal) 8. Criminalitatea patologic trebuie cercetat de criminologie? a. depinde de caz b. da c. nu 9. Conceptele de baz cu care se opereaz n stiina criminologiei sunt: a. conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si delincvent) b. conceptul de crima( fapta antisociala), conceptul de victima(stiinta victimologiei )si conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive) c. ambele (a +b) 10. Cu ce subconcepte opereaz conceptul de criminalitate ? a. structura criminalitatii ; starea si dinamica criminalitatii ; etiologia criminalitatii b. structura criminalului ; starea si dinamica criminalului ; etiologia criminalului c. structura criminalitatii ; stirea si dinamismul criminalitatii ; metodologia criminalitatii 11. Ce forme mbrac conceptul criminologic de reactie social? a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic b. masuri represive -(pedepsele) pt combaterea criminalitatii c. ambele 12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter: a. Complex (fapte penale,comerciale,cauze sociale,relatii sociale,victime) b. Complexat(fapte penalizate,criminali,cauze sociale,relatii socialiste,victime) c. Complex (fapte penale,criminali,cauze sociale,relatii sociale,victime) 13. mpotriva criminalitii se lupt cu mijloace de: a. drept constitutional b.drept penal c. drept comercial 14. n ce const deosebirea dintre criminologie si criminalistic? a. Criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminalistica se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale. b. nu exista deosebire c. Criminalistica se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminologia se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale.

15. Exist relaii ale criminologie cu: a. cu stiinta juridica si psihologia b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia, statistica, biologia). 16. Funcia descriptiv const n studierea si consemnarea privind volumul criminalitii n: a. intr-o tara,regiune,oras,intr-un ceas anume dat. b. intr-o tara,regiune,oras,intr-un timp anume dat. c. in toata lumea, intr-un timp dat 17. Conceptul de personalitate din cadrul funciei descriptive face referire la: a. temperament, caracter, inteligenta b. frumusete ,greutate, inaltime c. descrierea fetei persoanei 18. Conceptul de mediu din cadrul funciei descriptive poate fi: a. mediu familial ,ocazional ,ales sau acceptat. b. mediu conceptual, mediu descriptiv c. mediu ales, mediu functional 19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funciei explicative const n: a. elementul de determinare a actului criminal. b. elementul de anti-determinare a actului criminal c. explicatia factorului criminal 20. Conceptul de criminogenez din cadrul funciei explicative se refer la: a. geneza crimei b. cauza explicativa a crminalului c.cauzele si conditiile criminalitatii 21. Conceptul de indice criminogen din cadrul funciei explicative poate fi: a. acel "simtom" ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ. b. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal c. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ. 22. Funcia predictiv este destinat: a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional 23. Funcia profilactic are ca destinaie: a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional. b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional. c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul necunoasterii fenomenului infractional. 24. Ce trsturi distincte are metoda principal de investigare n criminologie? a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa. b. inducerea in rationamentul crimei c. specificul metodei crimei

25. Caracteristica metodei sociologice este: a. observatia spontana b. observatia organizata c. ambele 26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaia ca metod stiinific se foloseste de: a. chestionar si interviu. b. filajul si ascultarea telefoanelor 27. Ce are n vedere metoda psihologic de investigare? a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) 28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologic se refer n principal la: a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate 29.aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza c. Cu ce tipuri a nceput studiul metoda tipologic? a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice("tipul agresiv","tipul pervers","tipul pasional"etc.) 30. Ce metod special de investigare a criminologiei se refer la studiul monografic a unui tip de criminal, a unui tip de infraciune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.? a. metoda monografica. b. metoda stereografica c. metoda multigrafica 31. n ce societate au aprut primele preocupri pentru cunoasterea fenomeniului criminalitii? a. in antichitate b. in societatea feudala 32. Cine a fost primul gnditor umanist care a protestat mpotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale a. Thomas Morus (1478- 1535) b. Louis de Montesquieu c. Ioan Tanoviceanu 33. n ce perioad a scris Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor? a. 1847 b. 1748 c. 1784

34. Cine a fost creatorul criminologiei intuitive? a. Louis de Montesquieu b. Thomas Morus c. Matei Basarab 35. Cine a fost autorul monografiei intitulat Despre delicte si pedepse? a. Matei Basarab b. Thomas Morus c. Cesare Beccaria, la 1764 36. Ce a incriminat Matei Basarab n lucrarea sa ndreptarea legii? a. mituirea,furtul si crima . b.proxenetismul si prostitutia c. legea comerciala 37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romnesti? a. Ioan Tanoviceanu b. Matei Basarab c. Ioan Tanoviceanu 38. Ce autor romn a afirmat n scrierile sale c ambiia nemsurat naste pcatul crimei? a. Ioan Tanoviceanu b. Matei Basarab c. Miron Costin 39. n ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste? a. dialectica criminala b. criminalitatea in socialism c. socialismul criminal 40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat ntr-una din lucrrile sale c nu srcia genereaz criminalitatea ci discrepana dintre posibilitile materiale si aspiraiile oamenilor? a. Lambert Adolphe Quetelet b. Al. Lacassagne c. . Gabriel Tarde 41. n ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul societile au criminali pe care i merit? a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale b. nu au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale. 42. Cine au fost cei mai cunoscui reprezentani ai scolii socialiste care au afirmat c naintarea pe calea comunismului va duce n mod indubitabil la dispariia fenomenului criminal? a. KARL MARX b. F.ENGELS 43. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat c o cauz a criminalitii o constituie: a. imitatia b. lipsa educatiei

44. Cine a considerat crima ca fiind un fenomen de normalitate social si al crui scoli a aparinut? a. scoala psihologica Emile Ddurkheim b. scoala sociologica- Lambert Adolphe Quetelet 45. Una din premisele apariiei scolii pozitiviste a fost cercetarea n domeniul frenologiei fcut de medicul: a. Emile Durkheim b. Franz Joseph Gall c. Lambert Adolphe Quetelet 46. Cine a fost autorul lucrrii Tratat privind degenerescenele fizice intelectuale si morale ale speciei umane care a fcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crim? a. Benedict August Morel b. Lambert Adolphe Quetelet c. Franz Joseph Gall 47. Din ce scoal au fcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri? a. coala pozitivist italian (antropologic) b. coala pozitivist spaniola(antropologic) c. coala negativist italian (antropologic) 48. Ce lucrare l-a fcut celebru pe C. Lombroso? a. criminalul si omul b.omul si delicventul c. LUomo delinquente (Omul Criminal) 49. Cesare Lombroso a fost: a. reprezentantul: scolii clasice , Medic militar i criminolog italian. b. Intemeietorul colii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal, profesor de medicina legala la Torino c. ambele 50. Dup prerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au dou sentimente constante invariabile si anume: a. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i probitatea (cinstea) b. n categoria sentimentelor de ura exist doua constante : mila i probitatea (cinstea) c. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i dispretul (cinstea) 51. Cine din cercettorii scolii pozitiviste italiene a introdus n gndirea criminologic noiunea de periculozitatea infractorului? a. Cesare Lombroso b. E. Ferri c. Raffaele Garofalo 52. Ce a luat n considerare E. Ferri cnd a clasificat criminalii n criminali nebuni, nscui, obisnuii, de ocazie, din pasiune? a. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic ) b. Teoria normalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic ) c. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul factorul psihic )

53. Ce curent a susinut teoria conform creia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au nclinare mai puternic spre comiterea unor infraciuni cu un anumit specific? a. curentul bio-tipologic b. curentul morphologic 54. Ce nclinaii au criminalii de tip leptomorf (astenic) ntlnii n clasificarea curentului bioecologic? a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt 55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris n curentul bio-tipologic? a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii) b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii) 56. Curentul inadaptrii bio-psihice a fost reprezentat de: a. criminologul suedez Olof Kinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. b. criminologul suedez Deso Kisinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. c. criminologul suedez Afon Kindiberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. 57. Care au fost cele dou elemente principale avute n vederea analizei biopsihice? a. atomul constitutional si functia virala b. Nucleul constitutional si Funcia moral c. miezul constitutiei si logaritmul moral 58. Referitor la funcia moral O. Kinberg considera c este compus din: a. elemente emotionale si elemente cogenitive b. elemente emoionale i elemente cognitive. c. elemente semiemoionale i elemente cognitive 59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio? a. Teoria sau curentul constituiei criminale b. Teoria sau curentul constituiei criminologice c. Teoria sau curentul constituiei criminogene 60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio? a. Tratat de antropologie criminal a fost publicat prima oar in 1945. b. . Tratat de criminologie antropologica a fost publicat prima oar in 1945. c. . Tratat de antropologie crimogena a fost publicat prima oar in 1945. 61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care condiioneaz sexul genetic al: a. barbatului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii b. femeii ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii c. omului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii

62. Cariotipul uman presupune prezena a: a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta soma (partea nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta soma (partea nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali 63. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare n domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone n domeniul: a. biologiei genetice b. crimei genetice c. biologiei criminale 64. Sexul genetic este condiionat de prezena sau absena unui cromozom particular care este notat cu litera: a. cu litera y b. cu litera{{x}} c. cu litera {z} 65. Formula cariotipului normal masculin este: a. Km = 46xx b. Km = 46xy. c. Km = 46yy. 66. Formula cariotipului normal feminin este: a. Kf = 46xy b. Kf = 46xx c. Kf = 46yx 67. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la: a. la delincveni b. la femei c. la homosexuali 68. O prim anomalie descoperit este existena suplimentar a unui cromozom de tipul: a. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,y (anomalie denumit sindromul Klinefelter) b. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,xx (anomalie denumit sindromul 69. Subiecii care prezint cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendin spre criminalitate de tip): a. infractional (talharii, violuri) b. infractional (mita, santaj) 70. Criminalitatea de tip sexual are subieci cu modificri cum ar fi: a. caracter pasiv, timiditatea, b. ambele c. depresia, deseori tulburari mentale

71. Existena suplimentar a unui cromozom de tipul x este denumit: a. anomalie denumit sindromul Klinefelter b. anomalie denumit sindromul Klaussfelter c. anomalie denumit sindromul Kligelter 72. Anomalia cromozomului n plus de tip y face ca subiecii din aceast categorie n plan morfologic s prezinte aparen: a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie, miopie, etc. b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, 73. Surplusul de cromozomi yeste denumit : a. cromozomul sexului b. cromozomul inteligentei c.Cromozomul crimei. 74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul 46x0 este: a. nesemnificativ b. mare c. imens 75. Anomaliile abordate de teoria genetic pot exista si la: a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament. c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament 76. Cui aparine teoria asociaiilor difereniate: a. criminologului american Edward Northerland b. criminologului american Edwin Sutherland c. criminologului britanic Edwin Sutherland 77. Ce teorie criminologic a concluzionat c indivizii devin criminali sau nu n raport de grupurile la care ei ader sau se asociaz? a. Teoria asociatiilor diferentiate b. teorema asociatiilor diferentiale c. teoria asocitiilor diferite 78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi? a. criminologului american Edwin Sutherland b. criminologului american Robert K. Merton c. criminologului american Thorsten Sellin 79. Cum s-a numit principala lucrare scris de Thorsten Sellin? a. Conflictul cultural i crima - publicat prima oara in 1938 b. Conflictul crimei i cultura - publicat prima oara in 1938 c. Atractia dintre cultura i crima - publicat prima oara in 1938

80. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate s apar: a. Exist n principal trei situiaii generatoare de conflict(a ,b si c) b. conflictul poate s apar ntre dou atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite ( de exemplu n cazul colonizrii ) ; c. conflictul se poate situa ntre legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupia, pe de o parte, i indivizi care se supun unor concepii morale sntoase, pe de alta parte ; ( de exemplu n cazul strii de ocupaie ) ; d. conflictul se poate ivi ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivizi ce au coduri morale particulare. ( de exemplu n cazul imigranilor ) 81. Teoria anomiei face parte din: a. lucrarea ,,Teorema sociala si structura sociala b. lucrarea ,,Teoria sociala si straturile sociale c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala 82. Cine a formulat teoria anomiei? a. sociologul american Edwin Sutherland b. sociologul american Robert K. Merton c. sociologul american Thorsten Sellin 83. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius care nseamn: a. anonim b. nimanui c. haos, dezorganizare 84. Din punct de vedere sociologic anomios desemneaz o stare a societii caracterizat prin: a. lipsa de legi, de norme b. existenta unor norme contradictorii. 85. Teoria noua aprare social a adoptat unele principii importante cum ar fi: a. cunoasterea criminalului, b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta c. ambele 86. Cel mai de seam reprezentant si creator al psihanalizei a fost: a. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez 87. Conform teoriei freudiene forele pulsionale fundamentale ale individului sunt: a. erosul instinct al vietii si dragostei b. ambele c. thanatos instinct distructiv al urii si morii 88. Ce concept freudian explic faptul c un infractor si semneaz crima? a. ,,complexul de inferioritate (al IV-lea) b. ,,complexul de superioritate (al IV-lea) c. ,,complexul de vinovatie (al IV-lea) 89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acioneaz n funcie de: a. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,sine care scapa si de supraeul b. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,supraeul care scapa si de sine c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul este invins de ,,sine care scapa si de eul

90. Criminalitatea imaginar, care transpune n vise, fantezii sau acte ratate a fost abordat n: a. lucrarea ,, Criminalul si judecatorii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub b. lucrarea ,, Criminalul si avocatii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub 91. Cui aparine teoria instinctelor? a. criminologului belgian Jean Pinatel b. criminologului belgian J. Lange c. criminologului belgian Etienne de Greeff 92. Pe ce se fundamenteaz teoria instinctelor? a. pe instinctologia psihomorala a delicventului b. pe etiologia psihormonala a delicventului c. pe etiologia psihomorala a delicventului 93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiv a individului este determinat de dou grupuri fundamentale de instincte: a. instincte de conservare si instincte de iubire b. instinctele de aprare i instinctele de simpatie c. instincte de atac si instincte de ura 94. Dup prerea lui E. De Greeff trstura psihic fundamental care permite trecerea individului la actul criminal este: a. indiferenta afectiva a individului b. indiferenta efectiva a individului c. diferenta afectiva a individului 95. Cui aparine teoria personalitii criminale? a. criminologului francez E. De Greeff b. criminologului francez Jean Pinatel c. criminologului francez J. Lange 96. Ce reprezint egocentrismul n concepia lui Jean Pinatel? a. tendina individului de a raporta totul la sine insusi b. tendina individului de a raporta totul la altii c. tendina individului de a nu raporta totul la sine insusi 97. Indiferena afectiv conform teoriei personalitii criminale reprezint: a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai 98. Ce scoal a concluzionat c datorit unor stigmate exterioare, este posibil s fi recunoscut un ucigas, ho, escroc etc.? a. scoala lombarda b. scoala lombrodiana c. Scoala lombroziana 99. Sunt considerai factori individuali de criminalitate de natur ereditar: a. ambele( b+c) b. factori de natura biopsihologica c. factori biologici criminogeni

100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovai de comiterea actului criminal sunt: a. factorii ereditatii b. factorii psihici c. factorii morali 101. Ce indivizi vizeaz factorii individuali de criminalitate de natur psihiatric? a. psihopatii juvenili b. psihopatii criminologi c. ,,psihopatii delicventi care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata - maladiile mintale evolutive 102. Criminologii opiniaz c delicvena juvenil cuprinde: a. minorii, adolescentii b. tinerii inclusiv tinerii adulti c. ambele(a+b) 103. n toata lumea s-a constatat c: a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat femeia 104. Dopajul este specific pentru stimularea: a. sportivilor de mare perfomanta b. narcomanilor c. aurolacilor 105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc: a. familia de origine a unui criminal b. familia de origine a unui mafiot c. familia de origine a unui individ 106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de: a. familie b. scoala c. parinti 107. Criminalitatea neorganizat este cunoscut si sub denumirea de: (sau partial organizata) a. ,,criminalitatea conventionala b. ,,criminalitatea nonconventionala

0 Raspuns test Raspuns corect 0 0 0 0 0 0 0

Nr. Crt.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137

138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150

Intrebarea 1. Ce studiaz criminologia? a. Criminologia este tiinta care nu studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii ,combaterii acestuia. b. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii i combaterii acestuia. c. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalilor n scopul prevenirii i combaterii acestuia. 2. Care este obiectul criminologiei? a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea b. Obiectul criminologiei este cristalitatea c. Obiectul criminologiei este criminalitatea 3. Criminalitatea are urmtoarele trsturi: a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil) b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si static (antisocial cuantificabil) c. . criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric si statistic (social cuantificabil) 4. Pentru a explica cauzele care genereaz si condiiile care favorizeaz criminalitatea se poate impune: a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat

5. Din punct de vedere obiectiv se mparte n: a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , ilegal

6. Domeniul criminologiei l constituie: a. Faptele prevazute de legea penala b. Faptele prevazute de legea morala c. Faptele prevazute de legea martiala 7. n criminologia romneasc faptele comise fr vinovie, pot fi cercetate: a. da (sub raport moral) b. nu c. da (sub raport material si cauzal) 8. Criminalitatea patologic trebuie cercetat de criminologie? a. depinde de caz b. da c. nu 9. Conceptele de baz cu care se opereaz n stiina criminologiei sunt: a. conceptul de criminalitate si conceptul de criminal (are 2 subconcepte: infractor si delincvent) b. conceptul de crima( fapta antisociala), conceptul de victima(stiinta victimologiei )si conceptual de reactie sociala (masuri preventive si represive) c. ambele (a +b) 10. Cu ce subconcepte opereaz conceptul de criminalitate ? a. structura criminalitatii ; starea si dinamica criminalitatii ; etiologia criminalitatii b. structura criminalului ; starea si dinamica criminalului ; etiologia criminalului c. structura criminalitatii ; stirea si dinamismul criminalitatii ; metodologia criminalitatii 11. Ce forme mbrac conceptul criminologic de reactie social? a. masuri preventive - dezaprobarea sau protestul social si juridic b. masuri represive -(pedepsele) pt combaterea criminalitatii c. ambele 12. Criminalitatea ca fenomen social are un caracter: a. Complex (fapte penale,comerciale,cauze sociale,relatii sociale,victime) b. Complexat(fapte penalizate,criminali,cauze sociale,relatii socialiste,victime) c. Complex (fapte penale,criminali,cauze sociale,relatii sociale,victime) 13. mpotriva criminalitii se lupt cu mijloace de: a. drept constitutional b.drept penal c. drept comercial

14. n ce const deosebirea dintre criminologie si criminalistic? a. Criminologia se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminalistica se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale. b. nu exista deosebire c. Criminalistica se ocupa cu studiul fenomenului criminalitatii si al etiologiei sale,criminologia se ocupa de studiul mijloacelor tehnico-stiintifice de investigare si metode tactico-penale. 15. Exist relaii ale criminologie cu: a. cu stiinta juridica si psihologia b. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie generala si juridica, psihologia, statistica, biologia). c. alte stiinte sociale ori cu caracter juridic (sociologie primara si juridica, psihologia, statistica, anatomia). 16. Funcia descriptiv const n studierea si consemnarea privind volumul criminalitii n: a. intr-o tara,regiune,oras,intr-un ceas anume dat. b. intr-o tara,regiune,oras,intr-un timp anume dat. c. in toata lumea, intr-un timp dat 17. Conceptul de personalitate din cadrul funciei descriptive face referire la: a. temperament, caracter, inteligenta b. frumusete ,greutate, inaltime c. descrierea fetei persoanei 18. Conceptul de mediu din cadrul funciei descriptive poate fi: a. mediu familial ,ocazional ,ales sau acceptat. b. mediu conceptual, mediu descriptiv c. mediu ales, mediu functional 19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funciei explicative const n: a. elementul de determinare a actului criminal. b. elementul de anti-determinare a actului criminal c. explicatia factorului criminal 20. Conceptul de criminogenez din cadrul funciei explicative se refer la: a. geneza crimei b. cauza explicativa a crminalului c.cauzele si conditiile criminalitatii 21. Conceptul de indice criminogen din cadrul funciei explicative poate fi: a. acel "simtom" ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ. b. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal c. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ. 22. Funcia predictiv este destinat: a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional

23. Funcia profilactic are ca destinaie: a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional. b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul cunoasterii fenomenului infractional. c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul necunoasterii fenomenului infractional. 24. Ce trsturi distincte are metoda principal de investigare n criminologie? a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa. b. inducerea in rationamentul crimei c. specificul metodei crimei 25. Caracteristica metodei sociologice este: a. observatia spontana b. observatia organizata c. ambele 26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaia ca metod stiinific se foloseste de: a. chestionar si interviu. b. filajul si ascultarea telefoanelor c. inregistrarea video 27. Ce are n vedere metoda psihologic de investigare? a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic (sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc) 28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologic se refer n principal la: a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza 29. Cu ce tipuri a nceput studiul metoda tipologic? a. tipuri psihologice si a continuat cu tipuri sociologice("tipul agresiv","tipul pervers","tipul pasional"etc.) 30. Ce metod special de investigare a criminologiei se refer la studiul monografic a unui tip de criminal, a unui tip de infraciune, sau studiul monografiei unui municipiu, regiuni etc.? a. metoda monografica. b. metoda stereografica c. metoda multigrafica

31. n ce societate au aprut primele preocupri pentru cunoasterea fenomeniului criminalitii? a. in antichitate b. in societatea feudala c. in societatea burgheza 32. Cine a fost primul gnditor umanist care a protestat mpotriva pedepsei cu moartea si a pedepsei corporale a. Thomas Morus (1478- 1535) b. Louis de Montesquieu c. Ioan Tanoviceanu 33. n ce perioad a scris Louis de Montesquieu, Despre spiritul legilor? a. 1847 b. 1748 c. 1784 34. Cine a fost creatorul criminologiei intuitive? a. Louis de Montesquieu b. Thomas Morus c. Matei Basarab 35. Cine a fost autorul monografiei intitulat Despre delicte si pedepse? a. Matei Basarab b. Thomas Morus c. Cesare Beccaria, la 1764 36. Ce a incriminat Matei Basarab n lucrarea sa ndreptarea legii? a. mituirea,furtul si crima . b.proxenetismul si prostitutia c. legea comerciala 37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romnesti? a. Ioan Tanoviceanu b. Matei Basarab c. Ioan Tanoviceanu 38. Ce autor romn a afirmat n scrierile sale c ambiia nemsurat naste pcatul crimei? a. Ioan Tanoviceanu b. Matei Basarab c. Miron Costin 39. n ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste? a. dialectica criminala b. criminalitatea in socialism c. socialismul criminal

40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat ntr-una din lucrrile sale c nu srcia genereaz criminalitatea ci discrepana dintre posibilitile materiale si aspiraiile oamenilor? a. Lambert Adolphe Quetelet b. Al. Lacassagne c. . Gabriel Tarde 41. n ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul societile au criminali pe care i merit? a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale b. nu au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale c. au pus accent pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale. 42. Cine au fost cei mai cunoscui reprezentani ai scolii socialiste care au afirmat c naintarea pe calea comunismului va duce n mod indubitabil la dispariia fenomenului criminal? a. KARL MARX b. F.ENGELS c. amandoi 43. Gabriel Tarde, fondatorul scolii inter-psihologice a considerat c o cauz a criminalitii o constituie: a. imitatia b. lipsa educatiei c. saracia 44. Cine a considerat crima ca fiind un fenomen de normalitate social si al crui scoli a aparinut? a. scoala psihologica Emile Ddurkheim b. scoala sociologica- Lambert Adolphe Quetelet c. Scoala sociologic - Emile Durkheim 45. Una din premisele apariiei scolii pozitiviste a fost cercetarea n domeniul frenologiei fcut de medicul: a. Emile Durkheim b. Franz Joseph Gall c. Lambert Adolphe Quetelet 46. Cine a fost autorul lucrrii Tratat privind degenerescenele fizice intelectuale si morale ale speciei umane care a fcut o clasificare a maladiilor mentale, predispuse la crim? a. Benedict August Morel b. Lambert Adolphe Quetelet c. Franz Joseph Gall 47. Din ce scoal au fcut parte C. Lombroso, R. Garofalo si E. Ferri? a. coala pozitivist italian (antropologic) b. coala pozitivist spaniola(antropologic) c. coala negativist italian (antropologic)

48. Ce lucrare l-a fcut celebru pe C. Lombroso? a. criminalul si omul b.omul si delicventul c. LUomo delinquente (Omul Criminal) 49. Cesare Lombroso a fost: a. reprezentantul: scolii clasice , Medic militar i criminolog italian. b. Intemeietorul colii antropologice a dreptului, director al unui azil de alineati mintal, profesor de medicina legala la Torino c. ambele 50. Dup prerea lui Garofalo toate popoarele si toate clasele au dou sentimente constante invariabile si anume: a. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i probitatea (cinstea) b. n categoria sentimentelor de ura exist doua constante : mila i probitatea (cinstea) c. n categoria sentimentelor altruiste exist doua constante : mila i dispretul (cinstea) 51. Cine din cercettorii scolii pozitiviste italiene a introdus n gndirea criminologic noiunea de periculozitatea infractorului? a. Cesare Lombroso b. E. Ferri c. Raffaele Garofalo 52. Ce a luat n considerare E. Ferri cnd a clasificat criminalii n criminali nebuni, nscui, obisnuii, de ocazie, din pasiune? a. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic ) b. Teoria normalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic ) c. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul factorul psihic ) 53. Ce curent a susinut teoria conform creia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf, atletomorf, displastic) au nclinare mai puternic spre comiterea unor infraciuni cu un anumit specific? a. curentul bio-tipologic b. curentul morphologic c. curentul biologic 54. Ce nclinaii au criminalii de tip leptomorf (astenic) ntlnii n clasificarea curentului bioecologic? a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)

55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris n curentul bio-tipologic? a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii) b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati) c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii) 56. Curentul inadaptrii bio-psihice a fost reprezentat de: a. criminologul suedez Olof Kinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. b. criminologul suedez Deso Kisinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. c. criminologul suedez Afon Kindiberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei. 57. Care au fost cele dou elemente principale avute n vederea analizei biopsihice? a. atomul constitutional si functia virala b. Nucleul constitutional si Funcia moral c. miezul constitutiei si logaritmul moral 58. Referitor la funcia moral O. Kinberg considera c este compus din: a. elemente emotionale si elemente cogenitive b. elemente emoionale i elemente cognitive. c. elemente semiemoionale i elemente cognitive 59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio? a. Teoria sau curentul constituiei criminale b. Teoria sau curentul constituiei criminologice c. Teoria sau curentul constituiei criminogene 60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio? a. Tratat de antropologie criminal a fost publicat prima oar in 1945. b. . Tratat de criminologie antropologica a fost publicat prima oar in 1945. c. . Tratat de antropologie crimogena a fost publicat prima oar in 1945. 61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care condiioneaz sexul genetic al: a. barbatului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii b. femeii ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii c. omului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii

62. Cariotipul uman presupune prezena a: a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta soma (partea nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta soma (partea nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali c. . 44 de cromozomi dispusi in 22 de perechi, din care 21 reprezinta soma (partea nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali 63. Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare n domeniul genetic a permis investigarea unor noi zone n domeniul: a. biologiei genetice b. crimei genetice c. biologiei criminale 64. Sexul genetic este condiionat de prezena sau absena unui cromozom particular care este notat cu litera: a. cu litera y b. cu litera{{x}} c. cu litera {z} 65. Formula cariotipului normal masculin este: a. Km = 46xx b. Km = 46xy. c. Km = 46yy. 66. Formula cariotipului normal feminin este: a. Kf = 46xy b. Kf = 46xx c. Kf = 46yx 67. Anomaliile cromozomiale sexuale sunt mai frecvente la: a. la delincveni b. la femei c. la homosexuali 68. O prim anomalie descoperit este existena suplimentar a unui cromozom de tipul: a. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,y (anomalie denumit sindromul Klinefelter) b. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,xx (anomalie denumit sindromul Klinefelter) c. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,x (anomalie denumit sindromul Klinefelter)

69. Subiecii care prezint cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendin spre criminalitate de tip): a. infractional (talharii, violuri) b. infractional (mita, santaj) c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi. 70. Criminalitatea de tip sexual are subieci cu modificri cum ar fi: a. caracter pasiv, timiditatea, b. ambele c. depresia, deseori tulburari mentale 71. Existena suplimentar a unui cromozom de tipul x este denumit: a. anomalie denumit sindromul Klinefelter b. anomalie denumit sindromul Klaussfelter c. anomalie denumit sindromul Kligelter 72. Anomalia cromozomului n plus de tip y face ca subiecii din aceast categorie n plan morfologic s prezinte aparen: a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie, miopie, etc. b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, etc. c. masculine, frecvent inalti peste 2,00 m, cu anomalii in configuratia urechilor, roscati, miopie, etc. 73. Surplusul de cromozomi yeste denumit : a. cromozomul sexului b. cromozomul inteligentei c.Cromozomul crimei. 74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul 46x0 este: a. nesemnificativ b. mare c. imens 75. Anomaliile abordate de teoria genetic pot exista si la: a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament. c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament 76. Cui aparine teoria asociaiilor difereniate: a. criminologului american Edward Northerland b. criminologului american Edwin Sutherland c. criminologului britanic Edwin Sutherland 77. Ce teorie criminologic a concluzionat c indivizii devin criminali sau nu n raport de grupurile la care ei ader sau se asociaz? a. Teoria asociatiilor diferentiate b. teorema asociatiilor diferentiale c. teoria asocitiilor diferite

78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi? a. criminologului american Edwin Sutherland b. criminologului american Robert K. Merton c. criminologului american Thorsten Sellin 79. Cum s-a numit principala lucrare scris de Thorsten Sellin? a. Conflictul cultural i crima - publicat prima oara in 1938 b. Conflictul crimei i cultura - publicat prima oara in 1938 c. Atractia dintre cultura i crima - publicat prima oara in 1938 80. Conform teoriei conflictelor de culturi, conflictul poate s apar: a. Exist n principal trei situiaii generatoare de conflict(a ,b si c) b. conflictul poate s apar ntre dou atitudini perfect morale, dar bazate pe valori diferite ( de exemplu n cazul colonizrii ) ; c. conflictul se poate situa ntre legi arbitrare ori legi care favorizeaza corupia, pe de o parte, i indivizi care se supun unor concepii morale sntoase, pe de alta parte ; ( de exemplu n cazul strii de ocupaie ) ; d. conflictul se poate ivi ntre legi conforme cu valorile socialmente acceptate si indivizi ce au coduri morale particulare. ( de exemplu n cazul imigranilor ) 81. Teoria anomiei face parte din: a. lucrarea ,,Teorema sociala si structura sociala b. lucrarea ,,Teoria sociala si straturile sociale c. lucrarea ,,Teoria sociala si structura sociala 82. Cine a formulat teoria anomiei? a. sociologul american Edwin Sutherland b. sociologul american Robert K. Merton c. sociologul american Thorsten Sellin 83. Termenul de anomie vine de la grecescul anomius care nseamn: a. anonim b. nimanui c. haos, dezorganizare 84. Din punct de vedere sociologic anomios desemneaz o stare a societii caracterizat prin: a. lipsa de legi, de norme b. existenta unor norme contradictorii. c. ambele 85. Teoria noua aprare social a adoptat unele principii importante cum ar fi: a. cunoasterea criminalului, b. unificarea pedepselor cu masurile de siguranta c. ambele 86. Cel mai de seam reprezentant si creator al psihanalizei a fost: a. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez

87. Conform teoriei freudiene forele pulsionale fundamentale ale individului sunt: a. erosul instinct al vietii si dragostei b. ambele c. thanatos instinct distructiv al urii si morii 88. Ce concept freudian explic faptul c un infractor si semneaz crima? a. ,,complexul de inferioritate (al IV-lea) b. ,,complexul de superioritate (al IV-lea) c. ,,complexul de vinovatie (al IV-lea)

89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acioneaz n funcie de: a. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,sine care scapa si de supraeul b. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,supraeul care scapa si de sine c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul este invins de ,,sine care scapa si de eul 90. Criminalitatea imaginar, care transpune n vise, fantezii sau acte ratate a fost abordat n: a. lucrarea ,, Criminalul si judecatorii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub b. lucrarea ,, Criminalul si avocatii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub c. lucrarea ,, Criminalul si calaii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub 91. Cui aparine teoria instinctelor? a. criminologului belgian Jean Pinatel b. criminologului belgian J. Lange c. criminologului belgian Etienne de Greeff 92. Pe ce se fundamenteaz teoria instinctelor? a. pe instinctologia psihomorala a delicventului b. pe etiologia psihormonala a delicventului c. pe etiologia psihomorala a delicventului 93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiv a individului este determinat de dou grupuri fundamentale de instincte: a. instincte de conservare si instincte de iubire b. instinctele de aprare i instinctele de simpatie c. instincte de atac si instincte de ura 94. Dup prerea lui E. De Greeff trstura psihic fundamental care permite trecerea individului la actul criminal este: a. indiferenta afectiva a individului b. indiferenta efectiva a individului c. diferenta afectiva a individului 95. Cui aparine teoria personalitii criminale? a. criminologului francez E. De Greeff b. criminologului francez Jean Pinatel c. criminologului francez J. Lange

96. Ce reprezint egocentrismul n concepia lui Jean Pinatel? a. tendina individului de a raporta totul la sine insusi b. tendina individului de a raporta totul la altii c. tendina individului de a nu raporta totul la sine insusi 97. Indiferena afectiv conform teoriei personalitii criminale reprezint: a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai 98. Ce scoal a concluzionat c datorit unor stigmate exterioare, este posibil s fi recunoscut un ucigas, ho, escroc etc.? a. scoala lombarda b. scoala lombrodiana c. Scoala lombroziana 99. Sunt considerai factori individuali de criminalitate de natur ereditar: a. ambele( b+c) b. factori de natura biopsihologica c. factori biologici criminogeni 100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovai de comiterea actului criminal sunt: a. factorii ereditatii b. factorii psihici c. factorii morali 101. Ce indivizi vizeaz factorii individuali de criminalitate de natur psihiatric? a. psihopatii juvenili b. psihopatii criminologi c. ,,psihopatii delicventi care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata - maladiile mintale evolutive 102. Criminologii opiniaz c delicvena juvenil cuprinde: a. minorii, adolescentii b. tinerii inclusiv tinerii adulti c. ambele(a+b) 103. n toata lumea s-a constatat c: a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat femeia c.raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat barbatul 104. Dopajul este specific pentru stimularea: a. sportivilor de mare perfomanta b. narcomanilor c. aurolacilor

105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc: a. familia de origine a unui criminal b. familia de origine a unui mafiot c. familia de origine a unui individ 106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de: a. familie b. scoala c. parinti 107. Criminalitatea neorganizat este cunoscut si sub denumirea de: (sau partial organizata) a. ,,criminalitatea conventionala b. ,,criminalitatea nonconventionala c. ,,criminalitatea neconventionala

raspuns Pagina

Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in pagina Raspunsuri, coloana verde, apoi mergeti in pagina Test si completati coloana galbena (Raspuns test) cu raspunsul corect. Pentru reluarea testului, stergeti raspunsurile date si continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in care doriti modiifcarea, se face in pagina