GRILLE DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC

1. Pentru a fi guvernate de normele dreptului international, relatiile dintre state trebuie sa fie:

a. relatii cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de alta natura

b. relatii ce au ca subiecte statele, in care acestea apar ca purtatoare ale suveranitatii

c. relatii de drept intern ce genereaza drepturi si obligatii reciproce

2. Obiectul de studiu al dreptului international este constituit din:

a. totalitatea relatiilor internationale cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de

alta natura

b. totalitatea relatiilor juridice stabilite intre organizatiile internationale

interguvernamentale

c. relatiile internationale, in cadrul carora relatiile dintre state reprezinta domeniul cel mai

cuprinzator

3. Fundamentul juridic al dreptului international public il constituie:

a. acordul de vointa al natiunilor care lupta pentru eliberare nationala

b. acordul de vointa al persoanelor care stabilesc relatii internationale

c. acordul de vointa al statelor suverane care compun, la un moment dat, societatea

internațională

4. Raportul dintre dreptul international public si dreptul intern al statelor se poate caracteriza astfel:

a. domeniul de reglementare al celor doua ramuri de drept este identic

b. dreptul intern este subordonat dreptului international

c. raportul este complex, de interconditionare dialectica, cu unele prevalente in anumite

domenii / momente istorice

5. Izvoarele principale ale dreptului international public sunt urmatoarele:

a. conventiile internationale, cutuma internationala, principiile generale de drept si

jurisprudenta internationala

b. conventiile internationale, generale si speciale, cutuma internationala si principiile

generale de drept

c. conventiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenta si doctrina

6. In anumite limite si conditii, dreptul international poate avea si alte izvoare, precum:

a. actele organizatiilor internationale neguvernamentale, declaratiile unilaterale ale statelor

si legea interna a statelor

b. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, actele unilaterale ale statelor si

legea interna a statelor

c. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, legea interna a statelor si

jurisprudenta internationala

7. Tratatul international este considerat:

a. un izvor secundar de drept international

b. un document international ce nu are relevanta in dreptul international

c. cel mai important izvor de drept international contemporan

8. Cutuma internationala reprezinta:

a. o practica generala, relativ indelungata si neuniforma, considerata de catre state ca

exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie

b. o practica generala, relativ indelungata si uniforma, considerata de catre state ca

exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie
c. o practica generala, neuniforma, considerata de catre state ca exprima in anumite situatii
o regula de conduita cu forta juridica superioara

9. Prevalenta dreptului international fata de sistemul de drept intern este sustinuta prin:

a. doctrina dualista, care il are ca fondator pe Heinrich Triepel

b. doctrina monista, in conceptia scolii normativiste, care il are ca principal autor pe Hans

Kelsen

c. doctrina monista, in conceptia scolii functionalismului juridic, inspirata din conceptiile

filosofice ale lui Hegel

10. Doctrina si practica dreptului international recunosc drept subiecte ale dreptului international

urmatoarele entitati:

a. statele, organizatiile internationale interguvernamentale, miscarile de eliberare nationala,

corporatiile transnationale si persoanele fizice

b. statele, organizatiile internationale neguvernamentale, miscarile de eliberare nationala si

persoanele fizice

c. statele, organizatiile internationale interguvernamentale si miscarile de eliberare

nationala

11. Calitatea de subiect unic de drept international revine, in federatie:

a. statelor membre si federatiei, care participa fiecare, in nume propriu, la relatiile

internationale

b. federatiei, care participa in nume propriu la relatiile internationale

c. statelor membre, care participa atat in nume propriu, cat si impreuna cu federatia la
relatiile internaționale

12. In cadrul principalelor forme de state dependente, calitatea de subiect de drept international

revine:

a. statului vasal, ce era reprezentat de statul suzeran

b. statului protector, care era abilitat sa protejeze statul in relatiile externe

c. statului protejat, caruia i se recunostea, comparativ cu statul vasal, o anumita autonomie

13. Potrivit conceptului de neutralitate diferentiata, un stat care beneficiaza de acest statut are:

a. posibilitatea sa modifice drepturile si obligatiile statului neutru fata de toate statele

comunitatii internationale

b. dreptul si obligatia de a oferi ajutor victimei agresiunii sau statelor membre ale ONU ce

iau parte la actiunea armata legala, numai cu mijloace ce nu implica participarea la

ostilitati

c. posibilitatea sa participe la orice conflicte armate ar interveni, ducand o politica generala

in acest sens

14. Recunoasterea internationala a unui stat consta intr-un act:

a. juridic al altui stat, care genereaza unele efecte practice in relatiile dintre state

b. administrativ al altui stat, care nu genereaza efecte juridice intre state

c. politic si unilateral al altui stat, generator de efecte juridice intre state

15. Actul de nerecunoastere a unui stat poate fi considerat, in lipsa unei motivari temeinice:

a. un act neamical, ce creeaza dificultati in relatiile normale dintre state

b. un act legal, conform normelor dreptului international contemporan

c. o sanctiune diplomatica pentru comiterea unor acte ilegale in plan international

16. Organizatiile internationale interguvernamentale pot avea calitatea de:

a. subiecte fundamentale de drept international

b. subiecte principale ale dreptului international

c. subiecte derivate de drept international

17. Potrivit normelor dreptului international, regimul juridic aplicabil strainilor asigura acestora:

a. drepturile civile, exceptand drepturile politice si pe cele de a ocupa functii publice

b. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri si de a fi ales

c. dreptul de a ocupa functii in administratia publica

18. Cetatenia prin naturalizare se dobandeste:

a. imediat dupa acordarea azilului politic

b. prin casatorie, adoptie, rezidenta, la cerere si pe baza de optiune, in cazul transferului de

teritorii

c. prin nastere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul international

19. Potrivit clauzei natiunii celei mai favorizate,  strainilor li se acorda:

a. drepturile identice cu ale cetatenilor statului respectiv

b. drepturile recunoscute pe plan international tuturor strainilor

c. regimul cel mai favorabil acordat, in baza unor tratate internationale, pentru cetatenii

unui stat tert aflati pe teritoriul statului respectiv

20. Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata sub egida Natiunilor Unite, a fost semnata

la:

a. 14 iulie 1789

b. 16 decembrie 1966

c 10 decembrie 1948

21. Potrivit doctrinei dreptului international, sintetizata in cursul recomandat in bibliografia

obligatorie, teritoriul de stat reprezinta:

a. spatiul geografic in limitele caruia un stat isi exercita suveranitatea sa deplina si

exclusiva

b. ideea de suprematie teritoriala, respectiv expresia autoritatii exercitate de stat asupra

unui teritoriu

c. forma de manifestare a deplinatatii si exclusivitatii suveranitatii nationale

22. Conceptul de condominium reprezinta:

a. forma de exercitare normala a suveranitatii de stat asupra propriului teritoriu

b. exceptie de la exercitarea, in mod exclusiv, a suveranitatii unui stat asupra propriului

teritoriu, acesta fiind supus suveranitatii a doua sau mai multe state

c. procedura in baza careia monarhul avea drept de dispozitie totala asupra teritoriului de

stat

23. Frontiera maritima  reprezinta:

a. limita extrema a marii teritoriale, spre larg, ce poate fi de pana la 12 mile marine

masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna

b. frontiera stabilita in largul marii la 24 mile marine masurate de la liniile de baza stabilite
prin legislatia interna

c. linia trasata prin intelegere cu autoritatile internationale ce poate fi de pana la 12 mile

marine masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna

24. Frontiera fluviala este linia care desparte apele unui fluviu sau rau de granita, stabilita astfel:

a. prin conventie internationala acceptata de statele vecine in cauza

b. pe senalul navigabil al fluviului (talveg), daca fluviul este navigabil

c. pe linia mediana a fluviului, indiferent daca fluviul sau raul de granita este navigabil sau

nenavigabil

25. Latimea marii teritoriale poate fi stabilita, potrivit conventiilor internationale, astfel:

a. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la tarm

b. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la liniile de baza

c. stabilita de fiecare stat in parte, potrivit dreptului intern

26. Pentru ca trecerea navelor comerciale straine prin marea teritoriala sa fie inofensiva, aceasta

trebuie sa fie:

a. efectuata dupa plata taxelor aferente

b. continua si rapida

c. autorizata de statul riveran, in orice situatie

27. Regimul juridic actual al marii teritoriale este stabilit prin:

a. Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, semnata in anul 1982

b. conventii bilaterale incheiate intre state cu privire la delimitarea marii teritoriale

c. legislatia interna a statelor riveran

28. Trecerea navelor militare prin marea teritoriala este supusa unei aprobari prealabile din partea

statului riveran?

a. Da, intrucat exista reguli imperative general acceptate in acest sens in dreptul

international

b. Da, intrucat unele state, printre care si Romania, supun trecerea navelor militare prin

marea teritoriala in baza unei autorizari prealabile

c. Nu, deoarece conventiile internationale stabilesc ca navele au acces liber in apele

teritoriale ale statelor membre, in orice situatie

29. Statul riveran isi exercita jurisdictia civila, penala sau administrativa asupra navelor straine care se

afla in marea teritoriala, astfel:

a. in nici o situatie, deoarece navele se supun numai jurisdictiei statului de pavilion

b. in orice situatie, in virtutea suveranitatii statului in marea teritoriala

c. in anumite conditii, stabilite prin Conventia asupra dreptului marii, semnata in anul 1982

30. In situatia in care o nava de razboi ori de stat afectata unor scopuri necomerciale, cu pavilion

strain, se afla in marea teritoriala si incalca legislatia statului riveran, nava poate fi:

a. arestata si obligata sa remedieze orice prejudiciu produs de nava sau de echipaj

b. retinuta si condusa in porturile nationale pana la clarificarea situatiei

c. obligata sa paraseasca marea teritoriala

31. Conceptul de zona economica exclusiva  a fost consacrat, sub aspect juridic, prin dispozitiile:

a. Conventiilor din anul 1958 si anul 1960 privind dreptul marii

b. Conventiei asupra dreptului marii adoptata in anul 1982

c. Conventiei cu privire la marea libera, adoptata in anul 1958

32. Principiul marii libere a fost formulat in dreptul international prin:

a. vointa si practica statelor in materie de navigatie

b. teoria juristului olandez Hugo Grotius din anul 1609, in lucrarea intitulata Mare liberum

c. teoria juristului englez John Selden din anul 1635, in lucrarea intitulata Mare clausum

33. Conceptul de zona internationala a teritoriilor submarine:

a. este fundamentat prin Conventia asupra dreptului marii din anul 1982

b. este reglementat prin rezolutii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite, care a instituit

un moratoriu asupra exploatarii zonei

c. nu este fundamentat inca, aceasta zona constituind subiect de analiza in cadrul Natiunilor

Unite

34. Regimul juridic actual stabilit pentru Stramtorile Marii Negre, Bosfor si Dardanele, este stabilit

prin:

a. legislatia interna a Turciei

b. Conventia de la Montreux din anul 1936

c. Conventia de la Lausanne din 1923

35. Canalul de Suez, construit in perioada 1859 – 1869, asigura legatura intre:

a. Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, prin Stramtoarea Gibraltar

b. Marea Mediterana si Oceanul Indian, prin Marea Rosie

c. Marea Mediterana si Marea Neagra, prin Marea Marmara

36. Potrivit Acordului dintre SUA si Panama, incheiat in anul 1977, cele doua state au hotarat:

a. stabilirea imediata a unui regim de neutralitate permanenta pentru statul panamez

b. inchiderea canalului pana la transferul suveranitatii catre SUA

c. transferul suveranitatii catre statul panamez

37. Navigatia pe Dunare se desfasoara, in prezent, potrivit dispozitiilor:

a. Conventiei de la Belgrad din anul 1948

b. Conferintei de la Barcelona din anul 1921

c. Congresului de la Viena din anul 1815

38. Organismul international care coordoneaza, in prezent, colaborarea statelor riverane Dunarii este:

a. Comisia Internationala a Dunarii, cu sediul la Sulina

b. Comisia Europeana a Dunarii, cu sediul la Belgrad

c. Comisia Dunarii, cu sediul la Budapesta

39. Portiunea navigabila actuala a fluviului Dunarea, aflata in competenta Comisiei Dunarii, este

stabilita intre:

a. Ulm si Delta Dunarii, prin cele trei brate navigabile

b. Ulm si Marea Neagra, prin Bratul Sulina

c. Kelheim si Marea Neagra, urmand Bratul Sulina, cu acces prin Canalul Sulina

40. Potrivit dispozitiilor Conventiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul 1961:

a. un copil cu parinti apatrizi, va obtine la nastere cetatenia parintilor, pe baza principiului

jus sangvinis

b. un copil cu parinti apatrizi, nascut pe teritoriul unui stat, va obtine cetatenia statului

respectiv

c. un copil cu parinti apatrizi nu va obtine nicio cetatenie, deoarece niciunul dintre parinti

nu detine o cetatenie

41. Organizatia Aviatiei Civile Internationale, institutie specializata a Natiunilor Unite, a fost

infiintata prin dispozitiile :

a. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919

b. Conventiei referitoare la navigatia civila internationala, semnata la Chicago, in anul

c. Conventiei pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave, semnata la Haga, in anul