GETO- DACII au fost o populatie de origine indo-europeana, aparatinand marelui neam al

tracilor.Unii istorici apreciaza ca dacii erau triburile care locuiau in interiorul arcului carpatic, in
timp ce getii erau triburi aflate la sud si est de muntii Carpati.Primele marturii despre geto-daci le
aflam de la Herodot, parintele istoriei, care ii mentioneaza pentru prima data in Istorii, apreciindu-
i ca fiind „cei mai viteji si mai drepti dintre traci“

TREI CONDUCATORI AI GETO-DACILOR - primul conducator insemnat al geto-dacilor a fost

DROMICHAiTES( Dromihete), cel care, la inceputil secolului al 3-lea i.Hr., il invinge pe Lysimach,
satrap al Thraciei. Pana la Burebista, informstiile despre triburile geto-dace sunt putine, ele facand
referire la existența „regilor„ OROLES, RHEMAXOS și ZALMODEGIKOS.

STATUL LUI BUREBISTA – d.p.d.v. al intinderii sale, statul centralizat geto-dac atinge apogeul in
timpul lui Burebista(82-44 i.Hr.), „cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia„. Conducator
autoritar, Burebista a reusit , pentru scurt timp, sa puna sub ascultare, prin sobrietate si
abstinența, toate triburile geților si dacilor, dar si pe cele ale celtilor, ilirilor si tracilor. A devenit
unul adversarii cei mai de temut ai Romei, implicandu-se, așa cum ne informeaza autori antici, in
luptele de putere dinte Caesar si Pompeius, in 49 i.Hr.

ELEMENTELE DEFINITORII ALE DREPTULUI GETO-DAC – Normele dreptului pena geto-dac se

cristalizeaza concomitent cu formarea regatului lui Burebista.Ele sunt amintite atat de Horațiu, cat
si de Ovidiu, ale caror texte fac trimitere la pedeapsa cu moarte aplicata femeii adulterinte si la
existența unor elemente de justitie privata.Drepturile persoanelor variau in functie de statutul
social al individului.Nobilimea(pileati si tarabostes) beneficiau de totalitatea drepturilor, in timp ce
capillati sau comati( țaranii, oameni liberi) se bucurau de o capacitate juridica restransa.

DECEBAL- a fost regele Daciei intre anii 85-106. D.p.d.v al intinderii, statul dac al lui Decebal era
cansiderabil mai mic decat cel condus de Burebista.D.p.d.v. politic, insa regatul lui Decebal era mai
puternic, creand probleme Imperiului Roman.Organizarea ierarhiei politice, stratificarea
sociala( pileati, comati, sclavi) etc. pastrau forma impusa de catre Burebista.Scriitorii antici ofera
detalii asupra desfasurarii celor trei conflicte daco-romane(87, 101-102, 105-106), ultimele doua
aducand sfarsitul lui Decebal și al Daciei, devenita, pentru 170 ani, provincie romana.

RAZBOAIELE DACO-ROMANE -
ORGANIZAREA TERITORIALA A DACIEI ROMANE –Odata cu venirea pe tron a lui Hadrian, Dacia
este imparțita in doua provincii, Dacia Superior si Dacia Inferior, prima condusa de un legatus
Augusti propraetori, iar cea de-a doua, de un praefectus și, ulterior, de un procurator prezudial.La
2 iulie 133, Dacia este reorganizata in trei provincii: Superior, Inferior si Porolissensis, primele
doua fiind reorganizate, in anul 169, in Dacia Apulensis si Dacia Malvensis, denumite astfel de la
orașul-centru administrativ, respectiv Apulum și Malva.

DREPTURILE PERSOANELOR IN DACIA ROMANA-Legislatia imperiala s-a aplicat si in noua provincie,

atat in materie civila, cat si in materie penala.Un capitol aparte era cel destinat
persoanelor.Locuitorii noii provincii nu erau impartiti doar in oameni liberi si sclavi, ci, la randul
lor, locuitorii liberi se imparteau in mai multe categorii, respectiv: cetateni romani, latini si
peregrini.Cetatenii romani beneficiau de ius Italicum, avand toate drepturile rezidentilor
Peninsulei italice si ai Cetatii eterne.Latinii erau o categorie intermediara, benediciind de aceleasi
dr. petrimoniale ca romanii, cu exceptia ius conubii( dr de a se casatori dupa legea romana).
Ultima categorie din cele trei dedicate oamenilor liberi era cea a pelegrinilor, care se imparteau in
doua subcategorii:peregrinii obisnuiti( strainii ale caror cetati fusesera desfiintate public) si
peregrinii deditici(ale caror cetati fusesera desfiintate juridic si administrativ).Cel mai important
aspect al dreptului din Dacia romana era cel al dreptului de proprietate.Ius utendi(dr. de a folosi),
ius fruendi( dr. de a culege fructe) si ius abutendi(dr. de a dispun) erau cele trei atribute ale
dreptului de proprietate.

TRIPTICELE DIN TRANSALVANIA- suau tablitele cerate, in numar de 25 descoperite de Alburnus

Maior, sunt de o insemnatate aparte pentru ius comercii(dr. de a deveni creditor sau debitor). Din
totalul celor 25 de tablite, doar 14 au valoare documentara, textul putand fi descifrat si
interpretat. Tablitele cerate dovedesc ca in Dacia s-au intrepatruns normele juridice apartinand
dreptului roman cu cele ale autohtonilor.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI ROMANE IN DACIA - in Dacia romana existau colonii, municipii si

asezari rurale, fiecare fiind conduse de catre un sfat.Coloniile, formate in special de catateni
privilegiati ai Romei, se bucuua categorii.Conducerea coloniilor si municipiilor era asigurata de un
consiliu, format dintr-un nr de membri-decuroni-cuprins intre 30 si 50 de persoane, investiti de
catre magistratii municipali superiori, cu rescpectarea unor reguli de varsta, statut social si
avere.Acestia indeplineau sarcini administrative si fiscale, se ocupau de problemele edilitare, de
organizarea spectacolelor, de stabilirea prestatiilor ce urmau a fi facute de cetateni etc.

PRINCIPALELE MAGISTRATURI IN DACIA ROMANA – Magistratii erau imprtiti in mai multe

categorii:

- magistrati superiori – cu atributii judiciare executive

-magistrati civili- cu rol in colectarea impozitelor, intreţinerea drumurilor si a clădirilor publice,

asigurarea ordinii si aprovizionarea pieţelor

- magistratii care asigurau serviciile religioase(preotii municipali) condusi de un pontifex.

PRINCIPALELE POPOARE MIGRATOARE CARE AU CONTRIBUIT LA FORMAREA POPORULUI ROMAN:
Popoarele migratoare care au invadat spaţiul carpato-danubiano-pontic au fost:- gotii, hunii,
gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, uzii, cumanii.

5 CUVINTE ALE LIMBII ROMÂNE DE ORIGINE SLAVA: Influenta slava s-a resimtit cu precadere in
vocabular, cuvinte precum Bistrita( raul repede), Craiova(reşedinta craiului)

-Radu(veselul), Vlad( tapanitorul), Dobre(bunul)

-boier, jupan, steag, vornic, rob, cneaz, voievod, ceata, pâlc, gloata, sabie, topor, voinic, steag,,
postelnic, ispravnic.

CE ESTE SI CUM A EVOLUAT OBŞTEA TERITORIALA IN EVUL MEDIU TIMPURIU:

In cadrul obstii teritoriale , s-au creat norme de convietuire ce au condus la naşterea asa-numitului
drept cutumiar romanesc.Obstea era formata din grupuri de familii avand legaturi predominant
economice, militare.In cadrul obştii, femeia avea drepturi egale cu barbatul in problemele ce
tineau de casatorie, de divorţ si de succesiune.

ORGANIZAREA OBŞTII TERITORIALE IN EVUL MEDIU TIMPURIU: Organizarea obştii teritoriale a

avut drept model organizarea obstii, al carei principiu fundamental era repreyentat de
transmiterea ereditara a pamantului.Organele de conducere ale acesteia erau:

-Adunarea generala a tuturor membrilor majori ai obştii, toti avand voturi egale.Competente:
stabilirea locului si a felului culturii, transferul de bunuri, rudenia si filiaţia.

-Alesii obştii erau membrii majori insarcinati cu anumite atribuţii. Erau numiti si revocati de catre
Adunarea generala.Printre alesii obstii se numarau: vornicul, dăjdierul, dar si preotul, tamplarii,
potcovarii, fierarii, olarii si acestia din urma putand sa se aseze, in anumite conditii,pe teritoriul
obştii, fara a fi intotdeauna asimilati acesteia.

DE CE ESTE CONSIDERATA LIMBA ROMANA O LIMBA NEOLATINA:

INTEMEIEREA TARII ROMANESTI : Dezvoltarea proto-statelor medievale(Ţara Severinului,

cnezatele lui Ioan si Farcaş, voievodatele lui Litovoi si Seneslau) au atras atenţia puterii maghiare,
deja consolidata si care dorea sa-si extinda dominaţia dincolo de munti.Cel mai probabil, de la
1277, maghiarii intra in conflict cu Litovoi si cu fratele acestuia, Barbat.A doua incercare este
invaluita in legenda, a avut loc la 1290, cand Negru Voda, voievod de dincolo de munţi, din
Facaraş, a „descalecat” in ţinutul condus mai inainte de Seneslau, la Campulung si Curtea de
Argeş.A treia incercare, pe la inceputul secolului al 14-lea, a fost reuşita, caci se facusera paşi
decisivi pe acest drum.Probabil la 1310, Basarab a reuşit sa-şi impuna domnia si sa fie recunoscut
de alti cnezi si voievozi. La 1317, Carol Robert a recunoscut aluziv titlul lui Basarab.In 1324
cancelaria ungara il numeste pe Basarab „voievodul nostru transalpin”.In calitate de conducator al
statului, Basarab a avut o capitala-Curtea de Argeş-, o administratie si o politică externa, susţinuta
cu mijloace diplmatice si militare.

INTEMEIEREA MOLDOVEI: La aproape trei decenii de la batalia de la Posada , din 9-12 noiembrie
1330, moment la care istoriografia retine intemeierea primului stat medieval romanesc autonom,
respectib Ţara Romaneasca, are loc „descalecatul” maramuresenilor in Moldova.Dorinţa si
eforturile regelui maghiar Ludovic de Anjou de a aduce teritoriile romanesti rasaritene sub
ascultarea sa s-au iybit de rezistenta indârjita a acestora, ceea ce a permis si a accelerat procesul
de intemeiere a Moldovei, al constituirii acesteia ca stat independent, inceput in preajma anului
1345 si finalizat, doua decenii mai tarziu fapt consfintit de un act al coroanei maghiare din 2
februarie 1365, prin care voievodului moldovean Bogdan i se confisca domeniile pe care acesta le
stapanea in Maramures.

CARE ERA TIPUL DE STAT AL MOLDOVEI, AL ŢARII ROMANESTI SI AL TRANSILVANIEI:

Tara Romanesca si Moldova au fost state feudale care, in prima faza, s-au dezvoltat independent,
iar ulterior s-au manifestat ca state feudale cu o independenta limitata(plata haraciului catre
Imperiul Otoman etc.). Transilvania a fost voievodat, parte a statului maghiar, care s-a dezvoltat
autonom in prima etapa.D.p.d.v al organizarii statului, Moldova si Tara Romaneasca nu au atins
stadiul monarhiilor absolutiste, mentinandu-se doar la nivelul monarhiilor centralizate.

INSTITUŢIA DOMNIEI:

Cuvantul este de origine latina, dominus, si inseamna calitate de stapan de teritoriu cu tot ceea ce
avea aceasta-fiinţe si lucruri.Domnul avea atributii judecatoresti, erau exercitate in functie de
nevoi politice sau diplomatice, pentru a asigura sporirea prestigiului domnului sau pentru a
preveni comploturi, framantari sau dezbinari.Domnul avea prerogative si in raport cu Biserica.El ii
confirma de mitropolit, episcopii si egumeni, decidea in privinta infintarii de mitropolii, episcopii,
manastiri, reglementa activitatea cultelor straine in ţară.Totusi, in anumite cazuri, prerogativele
domnului nu puteau fi exercitate:

1.Cand domnul era minor sau dement

2.Cand domnul lipsea din ţara

3.Cand tronul era vacant

PRINCIPALELE DREGATORII IN ŢARA ROMANEASCA SI MOLDOVA:

Organul central de cea mai mare insemnatate in statul feudal romanesc a fost Sfatul domnesc.Din
secolul al 18-lea s-a folosit termenul turcesc „divan domnesc”. Membrii sfatului purtau denumirea
de boieri, dregatori, jupani, sfetnici.Influenta marilor boieri din Sfat depindea de averea lor, fapt
ce se constata si din modul in care erau inscrisi in documentele elaborate de Sfat. Dregatorii
membri ai Sfatului au fost urmatorii: marele ban, marele vornic, marele logofăt, marele spatar,
marele vistier, marele comis, marele paharnic, marele stolnic, marele postelnic, marele clucer,
marele sluger, marele piter.Membrii Sfatului il informau pe domn asupra evolutiilor constatate in
randurile boierimii, ale orăaenimii, ale populatiei in general; isi exprimau parerea asupra relatiilor
cu alte state, asupra tratatelor propuse; daca domnul contracta un angajament de vasalitate fata
de un suzeran strain, membrii Sfatului il insoteau si indeplineau si ei ritualul respectiv.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A CELOR TREI TARI ROMANESTI:

Statele nou-create Tara Romaneasca si Moldova au preluat unitati teritoriale mai mari sau mai
mici, care au primit in cadrul organizarii de stat denumiri si atributii corespunzatoare „judeţ” in
Tara Romaneasca, „tinut” in Moldova, supuse autoritatii centrale.Denumirea de judeţ vine de la
judicium(instanta judiciara, deci teritoriu aflat in raza unei instante).Numele judetelor si tinuturilor
au fost preluate de numele apelor si locurilor geografice.Judeţele erau conduse de judeţi sau
sudeţi, sau vornici, iar ţinuturile, de vornici, starosti sau parcalabi. Atributiile capeteniei judetului
erau urmatoarele:strangea darile si slujbele cuvenite domniei, asigura ordinea de drept in
teritoriu, judeca pricinile dintre locuitotii satelor libere.Atributiile capeteniei tinutului erau, de
asemenea, de ordin executiv, fiscal, judecatoresc si militar.Capeteniile unitatilor administrative
aveau in subordine vatafi, birari, curteni, şi, mai tarziu, ispravnici.

STRUCTURA SOCIALA A ŢARILOR ROMÂNE: -Elementul fundamental, definitoriu, al vietii

economice si al structurii sociale in Evul Mediu a fost feudul.Un feud consta dintr-o porţiune
importanta de teritoriu avand, de regula, terenuri arabile, paduri, fâneţe vii, iazuri etc.D.p.d.v.
economic,feudul era impartit in doua parti:

-partea destinata loturilor ţaraneşti, terenurile agricole aaflate in posesia ţaranilor, vetrelor
satelor(era data in folosinţa ţaranilor care nu aveau pamant in proprietate si prin aceasta
deveneau dependenti, fiind obligati sa plateasca dreptul de folosinţa in produse, in muncă si bani.

- partea numită rezerva feudala, cuprinzand resedinta sa si a slugilor sale si o parte din pamantul
agricol.(era lucrata in sistemul clăcii de catre ţaranii posesori de loturi, cu uneltele si animalelor
lor;recolta revenea in intregime feudalului.

LEGATURA LUI MIHAI: Era o lege care a creat controverse, prin care „rumâanii” erau legati de glie,
care nu schimba situatia economica a acestora, ci doar consfintea din punct de vedere juridic o
stare deja existenta.Practic, taranii esau nevoiti sa ramana acolo unde erau deja, interyicandu-li-se
sa-si mai caute alti stapani.Era o lege care servea intereselor boierilor, acestia folosind-o din plin
pentru a-si instaura un regim puternic, bazat pe acumularea de averi.

CARE SI DE CATE TIPURI ERAU INFRACTIUNILE:

a)infractiuni contra ordinii de stat

b)infractiuni impotriva religiei

c)infractiuni impotriva persoanei

d)infractiuni impotriva proprietatii

e) infractiuni impotriva familiei

f)infractiuni impotriva justitiei

DREPTURILE PERSOANELOR IN EVUL MEDIU ROMANESC:

Persoana fizica(indicata prin cuvintele om sau obraz se identific in societate prin nume, domiciliu,
capacitatejuridica si capacitate de exercitiu.Numele se dobandea prin nastere sau prin
adopţiune(copil infiat, fata maritata).Domiciliul era locul unde persoana avea locuinţa stabila,
indiferent de starea sa sociala.Ţaranii aserviţi nu aveau exercitiul drepturilor publice.Dependenta
lor de stapanul feudal era atat economica, cat si personala.Aceasta consta in faptul ca el era
„legat” de mosie, ca nu putea dispune dupa voia sa de forta de munca, ca putea fi judecat si
pedepsit de acel stapan.

INFRACTIUNI CONTRA ORDINII DE STAT ERAU:

a)Hiclenia

b)Calapuzănia

c)Sudalma X

d)Incalcarea hotarelor X

e)Vicleşugul X

CE REPREZINTA EPOCA FANARIOTA?

Pierderea tronului Moldovei de Dimitirie Cantemir(1711) si al Tarii Romanesti de catre Constantin

Brancoveanu(1714) a condus la instituirea regimului fanariot, care a marcat cresterea influentei
otomane in actul de decizie politica.Instituirea domniilor fanariote a insemnat eliminarea oricarei
urme de independenta a celor doua tari romanesti din exteriorul arcului carpatic.

PRINCIPALELE ELEMENTE CE DEFINESC INSTITUTIA DOMNIEI IN TIMPUL REGIMULUI POLITIC

FANARIOT:

Domnul nu mai este ales de Divanul domnesc si apoi confirmat de sultan, ci este numit direct de
acesta.El si-a pastrat prerogativele, dar Poarta l-a considerat inalt functionar al sau.Cea mai
importanta schimbare consta in faptul ca el nu mai provenea dintre boierii tarii. Singura lui
legatura cu mediul in care venea era de natura spirituala- fiind crestin-ortodox.Domnii se simt
indreptatiti sa emita norme scrise, sa coroboreze pravilele existente si chiar sa aprobe sau sa
dezaprobe obiceiurile sub cuvant ca el, domnul, stie ce este bine si ce nu pentru tara. Puterea
executiva ramane esenta functiei:domnul administratia de stat, numeste dregatori, acorda titluri
de boierie, aproba infiintarea de sate, targuri, etc.

IN CE A CONSTAT REFORMA SOCIALA A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT:

Structura social-politic si statala a Tarii Romanesti si Moldova a cunoscut evolutii semnificative
odata cu reformele efectuate de domnul Constantin Mavrocordat.Faptul ca acesta a domnit
alternativ de sase ori in Tara Romaneasca si de patru ori in Moldova a facut ca masurile luate in
perioada 1734-1749 sa fie aplicate in acelasi fel in cele doua tari, consolidand unitatea lor
politica.Reforma sociala a fost cea mai importanta si a constat din reglementarea obligatiilor
taranilor dependenti.Faptul ca statul se implica intr-un domeniu aflat pana atunci la discretia
stapanilor de mosii este sugestiv pentru etapa in care se afla societatea romaneasca.Din cauza
cuantumului obligatiilor si abuzurilor, zeci si sute de mii de locuitori fugeau peste hotare, lipsind
atat boierimea, cat si statul de importante venituri.Ca urmare, numarul zilelor de claca pe care
trebuiau sa le faca taranii asezati pe mosii a fost fixat la 6(doua la aratura, doua la coasa, doua la
secere), apoi la 12, indiferent de obiceiul locului.In 1776, Adunarea de obste a Tarii Romanesti a
hotarat derobirea celor fugiti peste hotare daca se intorc in tara.S-a mentionat ca, desi taranii au
fost vanduti cu mosiile respective inca din vechime, de acum mosiile raman ale boierilor, iar
rumanii sa se rascumpere platind 10 taleri de cap, devenind oameni liberi fara pamant, la fel ca
taranii asezati de bunavoie pe mosii.In anii ce au urmat, unele masuri si reforme aplicate de
Constantin Mavrocordat au disparut( de exemplu, reforma fiscala).In schimb, reglamentarea de
catre stat a regimului clacii s-a pastrat ca principiu, fiind aduse unele ameliorari.

CE SUNT SI DE CATE FELURI SUNT PRAVILELE? ENUMERATI PRAVILELE PE CARE LE CUNOASTETI.

Pravilele bisericesti au reprezentat un model, astfel incat primele reglementari scrise de drept
civil, penal sau procesual s-au inspirat dupa izvoare canonice bizantine, capul Bisericii ortodoxe
fiind Patriarhul de Constantinopol.Limba primelor pravile a fost slavona, dat fiind rolul acestei
limbi de filiera intre Bizant si Tarile Romane.Primele pravile cunoscute sunt:Pravila de la
Targoviste(1452), Pravila de la manastirea Neamt(1474), Pravila de la Putna(1581).Toate au drept
model „Syntagma lui Matei Vlastares”, scrisa in secolul al 14-lea in greceste.In 1632, pe baza unor
izvoare bizantine, a fost scrisa „Pravila aleasa” a logofatului Eustratie.In anul 1640, din porunca
domnitorului Matei Basarab, a fost tiparita Pravila de la Govora in doua editii identice,una pentru
Tara Romaneasca si alta pentru Transilvania.Toate pravilele contin atat prevederi de drept
bisericesc, cat si de drept laic, civil si penal despre situatia juridica a persoanelor, rudenie,
contracte, infractiuni, pedepse, proceduri de judecata, probe, fara sistematizare pe materii sau
domenii.

Prima culegere legislativa cu caracter laic a fost Cartea romaneasca de invatatura de la 1646,
intocmita de logofatul Eustratie din porunca lui Vasile Lupu.In anul 1652, din porunca lui Matei
Basarab a fost tiparita la Targoviste Pravil cea mare(Indreptarea legii)

„Pravilniceasca condica” a fost scrisa in limbile greaca si romana in anul 1775, din porunca lui
Alexandru Ipsilanti, exprimarea corecta in lb.romana fiind de „Mica randuiala juridica”.Ea a avut
drept obiect reglementarea relatiilor dintre proprietari de mosii si clacasi, organizarea instantelor
si procedura de judecata.

CE ESTE LEGIUIREA CARAGEA?

Legiuirea Caragea a fost publicata in anul 1818, fiind aplicata pana in 1865.A inscris norme despre
persoane(obraze), lucruri, daruri, tocmeli, mostenire, vini si judecati.
CARE AU FOST CAUZELE REVOLUTIEI DE LA 1821?

Balcescu aprecia ca Revolutia de la 1821 a fost prologil Revolutiei de la 1848.

Politica fiscala excesiva a statului nemultumea pe toata lumea:negustorii se plangeau ca vamile,

diferitele taxe asupra circulatiei marfurilor, licentele de export, vandute de domnie chiar si pentru
marfurile lasate libere de Poarta, absorbeau cea mai mare parte a castigurilor.Taranii dependenti
se plangeau de agravarea obligatiilor.Numarul zilelor de claca pt. taranii cu invoiala care in secolul
precedent era de 3-6, converitibile in bani, se majorase la 12, iar obligatiile in bani se
transformasera in zile la claca. Drepturile de folosinta asupra padurilor, pasunilor si iazurilor
fusesera limitate.

CE REPREZINTA REGULAMENTELE ORGANICE?

Elaborate la 30 martie 1830.Acestea au fost primele legi fundamentale de organizare a Tarilor

Romane, dupa modelul constitutiilor elaborate in Occidentul Europei, intemeiate pe principiul
separatiei puterilor in stat.Din pacate, nu a fost preluat si principiul drepturilor si libertatilor
cetatenesti.Cu privire la domnie, Regulamentele Organice au stabilit urmatoarele: domnul era ales
de o Adunare obsteasca extraordinara( cea din Tara Romaneasca avea 190 de membri, cea din
Moldova 132). Regulamentele Organice au fost infiintate ministerele care au activat alaturi de
departamente, precum: a)Departamentul vorniciei dinlauntru, cuprinzand: afacerile interne,
invatamantul, lucrarile publice, agricultura, sanatatea; b)Secretariatul de stat( postelnicia) condus
de postelnic, totodata sef al cancelariei domnesti; c) Departamentul finantelor(visteria),
cuprinzand finantele, industria si comertu; d)Ministerul Justitiei, condus de marele logofat al
dreptatii; e)Marea logofatie a credintelor si pricinilor bisericesti; f) Eforia scoalelor.

Regulamentele au stabilit modalitatile de reorganizare si functionare ale armatei, formate din

trupe permanente si militii teritoriale, aceleasi in ambele tari.
PREZENTATI PE SCURT ETAPELE UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE.

CE SUNT ADUNARILE AD-HOC?

Adunarile ad-hoc erau adunari consultative in fiecare Principat, cu misiunea de a face cunoscuta
comisiei de ancheta parerea publica fata de problemele importante.Deputatii au adoptat o serie
de masuri liberale, iar adunarile ad-hoc au dat rezolutii prin care cereau unirea, autonomia si o
garantare colectiva a marilor puteri.Lucrarile adunarilor ad-hoc s-au incheiat la 10/22 decembrie
1857, in Tara Romaneasca, si la 21 decembrie 1857/2 ianuarie 1858, in Moldova.

INSEMNATATEA DOMNIEIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA.

Domia lui A.I .Cuza a avut o importanta deosebita in ceea ce priveste modernizarea statului
romanesc .Acesta a fost ales de doua ori ,atat in Muntenia in 24 ian 1859 cat si in Moldova in 5
ian.1859.Acesta, in urma Congresului de la Paris a reusit unirea formala a Principatelor romane .De
asemenea ,Cuza a avut un impact important si in ceea ce priveste initierea legii rurale,legea
secularizarii averilor manastiresti.

STATUTUL DEZVOLTATOR AL CONVENTIEI DE LA PARIS.

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, cunoscut în istoriografia românească și

ca Statutul lui Cuza, a fost un act cu caracter constituțional adoptat în anul 1864 la inițiativa
domnitorului Alexandru Ioan Cuza.Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19
august 1858 si legea electorala, denumitata in statut ,,asezamant electoral”, au fost cele doua
acte care, impreuna, au format, in fapt, prima Constitutie a Romaniei. Statutul dezvoltator al
Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 a fost adoptat la 2 mai 1864, dupa lovitura de stat a
lui Alexandru Ioan Cuza.In ciuda numelui, actul nu mai urmarea in totalitate prevederile
Conventiei, ci, mai degraba, era o dezvoltare a acesteia, care aducea importante modificari.
Prevederile statutului incredintau puterea de stat domnitorului, care dispunea de puteri
sporite, iar Corpul legiuitor devenea bicameral(Adunarea ponderatoare si Adunarea electiva)
REFORMELE LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(REFORMA AGRARA, REFORMA SCOLARA,
CODUL PENAL, CODUL CIVIL, CODUL DE PROCEDURA PENALA, CODUL DE PROCEDURA
CIVILA)

Reforma agrara- a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul domniei

lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau
împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului
roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și societatea de
tip feudale
Reforma scolara - Legea şcolară a lui A.I. Cuza a făcut parte din programul de legi de înnoire a
societăţii româneşti. Ea a pus instrucţia publică primară pe temelii solide, dominate de principiile
obligativităţii şi gratuităţii, situând astfel ţara noastră înaintea Italiei, Franţei, Angliei sau Elveţiei.
Cu o serie de modificări, ea va fi în vigoare pentru un sfert de veac.

Codul penal- a intrat in vigoare in anul 1865, codul penal cuzist are drept izvoare codul
napoleonian din 1810 si intr-o mai mare masura, codul penal prusac din 1851.
Codul civil- a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865, are ca izvoare cutumele si vechile legi ale
Tarii Romanesti si Moldovei, codul civil italian Pissaneli si codul civil francez, elaborat in 1804
sub Napoleon Bonaparte
Codul de procedura civila-intrat in vigoare la 1 dec 1865, a avut ca izvoare Codul de procedura
civila al cantonului Geneva(1819), legea belgiana privind executarea silita si Codul de
procedura civil francez.
Codul de procedura penala- a fost aplicat concomitent cu Codul penal(30 aprilie 1865) a fost
promulgat si publicat la 2 dec 1864, servindu-i ca model Codul de instructie criminala francez,
adoptat in 1808.