1 Organizarea social a geto-dacilor n epoca prestatal (gentilic) Izvoarele latine i greceti ne-au transmis informaii preioase privind modul

de via a geto-dacilor, cu privire la sistemul de conducere social, precum i cu privire la nivelul de dezvoltare economic atins. Campania lui Alexandru cel Mare n nordul Dunrii macedonenii au naintat cu dificultate prin nesfrite lanuri de gru, a avut de nfruntat o armat, a ocupat un ora ntrit n care se afla o populaie foarte numeroas i n care au fost descoperite podoabe de mare pre, care au fost ulterior transportate n sudul Dunrii de doi generali ai lui Alexandru cel Mare. Se prezint conflictul dintre Lisimah i Dromihete, regele geilor(300 . e. n) s-a finalizat cu nfrngerea macedonenilor, Lisimah a fost luat prizonier. Atunci, otenii lui Dromihete au cerut ca Lisimah s fie ucis, dar Dromihete a avut un alt punct de vedere, susinnd c este mai bine ca Lisimah s fie eliberat, opinie ce a fost respectata de ctre oteni. Aceste relatri ne fac s constatm c n epoca prestatal nainte de secolul I . e. n. geto-dacii erau un popor statornic, care promova culturile agricole (ex lanurile nesfrite de gru), nlau construcii civile i publice de mari proporii, dispuneau de armate puternice bine echipate; de asemenea, producia de mrfuri i economia de schimb au cunoscut o dezvoltare nemaintlnit la alte popoare trace de atunci. Conducerea politic - fr caracter statal initial democraiei militare, toate hotrrile cu privire la destinul comunitii erau adoptate de poporul narmat. ulterior autoritatea pe care o exercitau regii gei asupra poporului(Dromihete). Vaa social a fost reglementat prin norme fr caracter juridic (obiceiuri nejuridice)- nu erau impuse printr-un aparat de constrgere, ci erau respectate de bun-voie. Izvoarele istorice ne-au transmis informaii cu privire la obiceiurile practicate n viaa de familie, stpnirea bunurilor, ncheierea conveniilor, soluionarea litigiilor. La moartea efului de familie fiii de familie aveau dreptul s cear ieirea din indiviziune. De aici rezult c n epoca prestatal apruse stpnirea individual asupra bunurilor, ca o prim etap n procesul formrii proprietii private. Furtul era considerat infraciunea cea mai grav la geto-daci Conveniile dintre pri - n forma jurmintelor religioase (prile turnau vin ntr-un vas de lut, se crestau cu un cuit i picurau din sngele lor n acel vin, muiau apoi armele lor n acel vin (o bard, o suli, sgeile), rosteau jurminte religioase, dup care beau vinul din vasul de lut) Obiceiul jurmintelor pe zeitatile regale - n ipoteza n care regele se mbolnvea, erau chemai 3ghicitori . Ei hotrau cine a jurat strmb pe vetrele palatului regal, lucru care a condus la mbolnvirea regelui. Cel descoperit era
1

adus n faa regelui. Dac recunotea fapta imputat, acesta era decapitat. Dac nu confirma acuzaiile, era adus un numr dublu de ghicitori. Dac acetia confirmau decizia primilor, vinovatul era decapitat, averea acestuia era confiscat i atribuit primilor trei ghicitori. Dac cei ase ghicitori infirmau prerea primilor trei, erau adui doisprezece ghicitori. Dac dou rnduri de ghicitori, consecutiv, confirmau nevinovia inculpatului, primii trei ghicitori urmau a fi decapitai.

Relaiile din snul familiei, autoritatea brbatului asupra femei- iinitial geto-dacii cunoteau poligamia. ulterior monogamia. Locuitorii din zona Munilor Apuseni - obiceiurile care guvernau viaa social erau nvate pe de rost i cntate, n semn de afeciune fa de ele.

2 Statul i dreptul geto-dac

Statul geto-dac a fost fondat i s-a consolidat sub domnia lui Burebista (82-44 . e. n.). - trecerea de la societatea gentilic la cea politic a fost determinat de acumulrile produse n plan economic i social. Pe acest fond de dezvoltare a produciei (prelucrarea metalelor fieroase, precum i alte meteuguri) s-a dezvoltat comerul intern i extern, n special cu grecii i cu romanii, dovad numrul mare de monede romane i greceti din acea perioad. Odat cu dezvoltarea economiei de schimb s-a produs procesul de stratificare social, atestat de bogatul inventar al unor morminte, de numrul mare de tezaure, de construciile civile de mari proporii. Stratificarea s-a realizat fie prin acapararea pmnturilor obtilor steti de ctre aristocraie, fie prin nsuirea przii de rzboi sau prin extinderea domeniilor private. La sudul Dunrii se profila pericolul roman. Fa de iminena acestui pericol, triburile geto-dace s-au unit. Esena statului geto-dac decurgea din existena proprietii private i din exploatarea muncii sclavilor, dei la geto-daci sclavia nu a atins niciodat nivelul clasic, n sensul c producia nu s-a ntemeiat, n principal, pe munca robit, ci pe cea liber. Sclavia s-a practicat n special pe proprietile private i n exploatrile miniere Stratificarea social: a) oameni liberi i. tarabostes-nobilii ii. comati-saracii b) sclavi Dregtorii erau promovai doar din rndul tarabotilor, care exercitau n acelai timp proprietatea privat asupra marilor domenii civile. Organizarea statului I. la nivel central, puterea exercitat de rege si un aparat de dregatori. Regele: o atribuii legislative, o administrative, o militare dacii aveau o armat de peste 200000 de lupttori, care a impresionat pe toi contemporanii, cci vreme de dou secole nu a putut fi nfrnt o judectoreti. La succesiunea tronului fiii regelui, fraii regelui, marii preoi. Regele geto-dac era i proprietarul minelor de aur Marii preoti atribuiile laice i religioase, la nivel central, erau exercitate fie de aceeai persoan fie de ctre persoane diferite. -dreptul este de origine divin, iar interpretul voinei divine este marele preot, care recurgea chiar i la magie pentru a-i determina pe supui s respecte dispoziiile normelor de drept.

II.

organizarea local o un aparat administrativ ce coordona activitatea economic, (agricol),

3

i un aparat administrativ, cu atribuiuni militare Concluzie: societatea geto-dac a fost organizat n epoca istoric situat ntre domnia lui Burebista i cea a lui Decebal ntr-un sistem de sine stttor, avnd la baz criteriul stratificrii sociale i cel al teritorialitii.
o Dreptul geto-dac forma nescris - obiceiului juridic, fie n form scris, ntruct o serie de obiceiuri (cele convenabile clasei dominante) au devenit norme de drept.

BUNURILE proprietatea privat (se exercita asupra unor exploatri miniere, vite, sclavi, unele domenii civile i private). proprietatea obtei teritoriale, proprietate colectiv asupra pmntului mpletit cu folosina individuaA FAMILIA geto-dacii cunoteau familia monogam (adulterul era pedepsit cu moartea);

instituia dotei (zestrei), dei nu bunurile erau principala zestre, ci inuta ei morala

OLIGATIILE - izvorau fie din contracte, fie din delicte. Contractele aveau caracter solemn i erau de dou feluri: form religioas; form scris.

DREPTUL PENAL - cele mai importante dispoziii incriminau infraciunile contra statului, proprietii private i persoanei SISTEMUL JUDICIAR(PROCESUAL) atribuiunile privind soluionarea litigiilor au fost preluate de organele specializate ale statului. n fruntea acestui aparat se afla fie regele, fie marele preot. Izvoarele istorice ne mai relev c s-au pstrat urme ale rzbunrii private n forma legii talionului i sistemul duelului judiciar. NORME DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC- conveniile cu alte state.

3 Organizarea de stat a Daciei Romane Contextul evoluiei conflictelor dintre daci i romani
Dup rzboaiele ncepute n anul 85 e. n., s-a ncheiat un tratat de pace n anul 89 e. n. ntre romani i geto-daci, reprezentai de fratele lui Decebal. Conform dispoziiilor acestui tratat, Dacia a devenit un stat clientelar, deoarece prin clauzele tratatului dacii le permiteau romanilor s construiasc fortificaii n nordul Dunrii s traverseze teritoriul statului geto-dac spre nord-vest, n vederea luptelor marcomanii. romanii se obligau a plti dacilor subsidii anuale, s le dea ajutoare n meteri constructori i tehnic de construcie.

Traian a considerat acest tratat ca fiind umilitor perntru Roma, nct a declanat cele dou rzboaie, la finele crora, prin victoria roman, s-a format provincia Dacia Felix.

Constituirea i structura provinciei Dacia

Ct vreme a trit mpratul Traian, provincia a avut o conducere i o organizare unitar. Dup moartea lui Traian (117 e. n.), mpratul Hadrian a reorganizat provincia. Dacia Inferioar. Dacia Superioar Dacia Porolissensis . Urmtoarea reform a fost nfptuit de ctre Marc Aureliu, a unit Dacia Inferioar cu Dacia Superioar, formnd Dacia Appulensis . Dacia Malvensis. Dacia Porolissensis .

Conducerea la nivel central: ct vreme Dacia a fost o provincie unitar, ea era condus de un guvernator numit legatus augusti pro consule (legat imperial de ordin senatorial i de grad consular)- exercita depline puteri pe plan administrativ, judiciar i militar. Avea n subordine mai multe legiuni, ( guvernatorii de rang consular aveau dreptul de a conduce mai multe legiuni). Dup reformele lui Hadrian, Dacia Superior era condus de ctre un legatus augusti pro praetore, dar de data aceasta, de rang pretorian, adic un fost pretor la Roma. - atribuii adminstrative, judiciare i militare, dar el avea dreptul de a conduce o singur legiune (XIII Gemina). Dacia Inferior i Dacia Porolissensis erau conduse de guvernatori de rang inferiori - atribuii administrative, militare i judiciare. Dup reformele lui Marc Aureliu guvernatorul Daciei Appulensis dobndete atribuii de coordonare, fiind denumit legatus augusti pro consule daciarum trium (legatul imperial al celor trei Dacii). El redobndete rangul consular. - supravegheaz activitatea guvernatorilor din Dacia Malvensis i Dacia Porolissensis, deoarece
5

Tot la nivel central se ntrunea Consiliul celor trei Dacii (Concilium provinciae sau Concilium Daciarum trium), format din reprezentanii municipiilor i coloniilor. se ntrunea o dat pe an rolul de a promova interesele comunitilor locale pe lng guvernator n realitate, acest consiliu ndeplinea rolul de a promova cultul imperial, persoana mpratului simboliznd unitatea imperiului, dovad c acest consiliu era condus de un preot al cultului imperial

Sistemul financiar
Ct Dacia a fost provincie unitar, atribuiile financiare erau exercitate la nivel central de ctre un procurator financiar, subordonat nemijlocit guvernatorului. n Dacia Traian existau trei tipuri de impozite: impozitul direct (tributa) se pltea pe proprietile funciare i pe cldiri; impozitul pe persoan impozitele indirecte se plteau pe dezrobirile de sclavi, pe succesiuni, pe vnzarea de bunuri mobile (sclavi) i imobile

4 Organizarea local a provinciei

- constatm c exist localiti urbane i localiti rurale cu regimuri juridice diferite. Localitile urbane - din Dacia Traian au fost vechi aezri ale autohtonilor ridicate prin hotrri ale mpratului la rangul de municipii i mai trziu colonii a) coloniile- fondate de romani, considerate parte a terit Italiei, nu erau supuse impozitelor b) municipiile -fondate de latini Municipiile erau fondate de latini, aveau statut juridic inferior, Traian a distrus vechea capital a Daciei, construind o nou capital n apropierea celei vechi Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Acest ora a fost fondat prin colonizarea cetenilor romani (cca 20000 de locuitori). n aceast colonie se afla administraia central, precum i cele mai importante instituii financiare i judiciare. Coloniile i municipiile din Dacia Traian aveau o conducere aproape identic. senate municipale , organizate dup modelul Romei, fiind considerate mici efigii ale Romei. (membrii senatelor decurionii ;ntre 30 i 50). Din senatele municipale fceau parte de drept toi fotii magistrai locali. Functii: - conducea ntreaga activitate administrativ i financiar din ora; - rezolva problemele edilitare cu privire la construcii; - hotra cu privire la atribuirea de terenuri; - organiza jocurile publice; ntreinea cultul imperial n cadrul oraului; i alegea pe toi magistraii laici i sacerdotali. MAGISTRATII LAICI cei care organizau judecarea proceselor, edilii, care: - asigurau ordinea public i aprovizionarea oraelor; - se ocupau de administrarea trgurilor i pieelor; Questorii si un aparat de functionari- magistrai care coordonau activitatea fiscal. Magistraii sacerdotali erau de trei feluri: Ordin al augustalilor (al venerabililor) ales in fiecare oras, dintre persoanele care nu aveau acces la ordo decurionum. Acest organism colectiv asigura i el promovarea cultului imperial. Localitile rurale model roman o pagus- fondate pe teritoriile dependente de orae, conduse de prefecti care erau n acelai timp i membri ai senatelor municipale (decurioni). o vicus - fondate pe teritorii ce nu depindeau de orae sau care se aflau n zone unde nu existau orae. Acestea aveau conducere proprie. modelul geto-dac - obti steti (teritoriale), aveau dreptul de a se autoconduce n sistemul democraiei obteti Un regim juridic diferit aveau i localitile balneare
7

6 TRIPTICELE DIN TRANSILVANIA Reprezinta o sinteza a dreptului civil roman, al dreptului gintilor si a dr local.
Tripticele din Transilvania cuprind: 4 contracte de vnzare, 3 contracte de locaiune, 2 contracte de mprumut, 1 contract de depozit, 1 contract de munca, un proces-verbal prin care se constat desfiinarea unui colegiu funerar, lista cheltuielilor necesare pentru organizarea unui banchet i o declaraie de garanie

Exemplu: 1 contractul de imprumut: creditorul este o femeie peregrina. Conform dr civil roman si dr gintilor, femeia nu avea capacitate juridica deci nu putea incheia contracte in nume propriu, dar dupa dreptul local, femeia geto-daca avea aceasta capacitate. 2 alt contract de imprumut e incheiat in baza unei simple conventii de buna-credinta din partea debitorului; in dr roman era necesar un act solemn, in dr local era posibil

Stipulatiunile- contracte verbale. In triptice sunt prezente 3 stipulatiuni : asumarea obligatiei de a plati capitalul, de a plati dobanzi la capital si obligatia de garantie. Conform dreptului roman, existau contracte mult mai evoluate, deci se incadreaza in dreptul gintilor, ceea ce ne permite sa deducem ca in Dacia romana dreptul gintilor era prioritar celui pretorian. Contractul de munca- clauza referitoare la riscuri; una dintre parti tb sa si execute obligatia chiar daca cealalta parte nu si-o poate executa. In dr roman, riscul apartinea patronului, nu lucratorului, dar clauza din triptice prevede ca lucratorul isi asuma riscul, deci dreptul roman este ocolit prin aceasta clauza speciala. Contractele de vanzare- de sclavi si vanzarea unei parti din casa. Din perspectiva dr civil roman, efectele contractelor se incadreaza in dr roman, dar nu si forma. La romani, toate efectele izvorasc dintr-o conventie de buna-credinta, iar la daco-romani, fiecare efect izvoraste dintr-o conventie separata. Deci cate conventii, atatea efecte. - o vanzare a fost realizata si prin mancipatiune si prin convenie de buna credinta, deci 1 operatiune juridica realizata prin 2 acte distincte. Denota trecerea de la vanzarea care genereaza obligatii, la vanzarea cu translatie de proprietate.

7 ORGANIZAREA OBSTEI SATESTI SI NORMELE DE CONDUITA Dupa retragerea aureliana administratia centrala din Dacia s-a desfiintat. Au ramas doar formele locale de organizare. Se observa disparitia oraselor, obstea sateasca ramanand cea mai importanta forma de organizare. S-au pastrat termenii de sat, catun, care existau si inaintea cuceririi. Dovezi scrise - scrisoarea unei comunitati crestine din Dacia in care se relateaza ca la N Dunarii traieste o populatie statornica ce se ocupa cu pastoritul, agricultura, e constituita in obsti si exista un inceput de diferentiere intre bogati si saraci. - Strategikon,lucrare a imparatului bizantin prin care se atesta existenta unei populatii romane la N Dunarii, ce vb limba latina, practica agricultura si pastoritul. Obstea sateasca avea carcter teritorial, se organiza singura; este diferita de obstea gentilica ( membrii doar cei cu legatura de sange) prin aceea ca din ea faceau parte toti cei aflati pe acelasi teritoriu. Asemanare: nu exista stratificare sociala Organele obstii satesti: Adunarea megiesilor decidea in prb majore; alegea Sfatul si Judele; compusa din barbati si femei Sfatul oamenilor buni si batrani- atributii administrative Judele satului- atributii militare, administrative si jurisdictionale

Conduita sociala- reglementata de norme fara carcter juridic, respectate de buna voie, fara constrangere. Dupa retragerea aureliana, normele dr daco-roman s-au sters dar au reaparut o data cu aparitia primelor formatiuni politice feudale: ex. normele privind stapanirea pamantului, normele de munca, conventiile si solutionarea litigiilor. Principala forma de proprietate: DEVALMASIA, propr. colectiva; hotarul satului era mosia obstei. Primele separari de fondul devalmas au fost casa si curtea, apoi terenurile agricole. Adunarea megiesilor hotara trecerea unor loturi in stapanirea individuala. Padurile, pasunile, apele si subsolul erau in prorpietatea devalmasa. Obstea avea carcter agrar si pastoral, deci normele de munca priveau repartizarea loturilor, destinatia, inceperea lucrarilor agricole, formarea de rezerve, locurile de pasunat, drumurile oilor etc. Statutul persoanelor- principiul egalitatii, in familie si comunitate. Patrimoniul familiei era rezultatul muncii familiei. Casatoria se realiza prin consimtamantul viitorilor soti si binecuvantarea parintilor si a bisericii. Divortul putea fi obtinut de ambele parti. Descendentii au vocatie succesorala egala la mostenirea defunctului. Conventiile- nu mai aveau caracter solemn si aveau forma juramantului religios. Vanzarea era cel mai frecvent contract si se facea prin simplul consimtamant al partilor. Se mai practica si schimbul, in targuri. Delictele- inca se mai aplica legea talionului
9

, dar era valabila si varianta prin care delincventul poate plati o duma de bani ca sa echilibreze dreptul de razbunare a victimei. - sau decidea sfatul batranilor Probele in cazul deciziei Sfatului erau juramintele si martorii.

8 Apariia primelor formaiuni statale de tip feudal (formarea rilor)

Sec 8-9 e.n, se destrama obstile din cauza abuzurilor alesilor obtilor care au acaparat pamanturile pentru a le transforma in proprietati private, feude.

Pentru a-si apara feudele, s-au inconjurat de un aparat de slujitori. De aici incepe formarea statului de tip feudal: cnezate voievodate campulunguri etc. = TARI

Aceste Tari se mentioneaza in Cronici: Tara Crisanei, Hategului, Fagarasului, Severinului, lui Litovoi, lui Seneslau etc. in functie de pozitionare geografica, de etnii si de numele conducatorilor Cnezatele, cuprindeau unul sau mai multe sate, cneazul era proprietarul teritoriului condus dpdv politic, administrativ, militar si judiciar. Voievodatele- voievozii aveau atributii superioare fata de cnezi. Voievodul era comandantul militar al tuturor cnezatelor cuprinse in voievodat, atributii admin si judiciare. Diploma Ioanitilor contract intre regele Ungariei si ordinul Ioanitilor incheiat cand ungurii au venit in S Carpatilor. Regele promite cavalerilor ca isi vor putea insusi o parte din veniturile si foloasele de pe marile domenii feudale, contra serviciului de aparare militara oferit de cavaleri la S de Carpati. Rezulta ca la S de Carpati se eprcepeau rente in produse si bani.

10

11 Dispozitiile Legii Tarii cu privire la organizarea armatei si admin fiscala

In tarile romane Domnul avea proprietate suprema asupra intregului teritoriu, deci drept de impozit de la supusi. Tipuri de renta: renta in natura (dijma domneeasca)- a 10 a parte din productia de cereale, apicultura, pescuit etc renta in munca (slujba) renta in bani (apar mai tarziu) Impozitul ( dare sau bir) era pe cap de locuitor si la inceput boierii erau scutiti, ulterior li s-a impus si lor, desi mai beneficiau de scutiri. - beneficiau de scutiri: dregatorii, curtenii si negustorii - se stabileau sume globale pe categorii: pe judete, sate, pe mosii individuale sau grupe de mosii. apoi aceste sume se imparteau pe unitati impozabile, in functie de puterea economica. - Taranii saraci plateau mai putin, cei instariti, mai mult - averea boierilor se aprecia in functie de intinderea mosiilor cultivate de taranii aserviti, deci birul se transfera obstei satesti, impartit la nr de locuitori. Daca cineva pleca, suma devenea mai mare pt cei ramasi in sat, astfel numeroase obsti devin insolvabile. Astfel multe sate libere au ajuns aservite de Domn fie de alti boieri care prelua plata impozitului - taxe pt comercializarea produselor si exploatarea subsolului Armata Cand a aparut domnia, boierii aveau armate proprii, aveau imunitati si privilegii, functie militara. Ulterior domnia s-a consolidat (Mircea cel Batran) si domnul si a format oaste proprie, numita oastea cea mica (nobilime, curteni, oraseni, tarani liberi). Oastea cea mare era compusa din toti locuitorii. Comanda armatei era teoretic in mana domnului, practic acesta delega atributiile principalilor dregatori: banului, hatmanului, spatarului, sau vornicului. In sec XVI XVII apar armatele de mercenari, f costisitori si armata tarilor romane dispare.

11

12 Dispozitiile Legii Tarii cu privire la organizarea administrativ-teritorial a rilor romne

Tara romaneasca era impartita in - Muntenia - Oltenia- autonomie mai mare. Banul, cel mai important dregator, atributii similare domnului, putand da sentinta de pedeapsa cu moartea Moldova era impartita in - Tara de sus si - Tara de jos condusa de mare vornic, cel mai imp dregator, cu resedinta la Bacau Nivel local- Judetele si tinuturile erau conduse de dregatori cu functii administrative, militare si judiciare La nivel central, erau marii dregatori- Vornicul spre exemplu poate avea atributii administrative la conducerea satului, judetului sau pe langa domnie, deci nu intamplator se utiliza apelativul mare vornic pentru inaltii dregatori Orasele Dupa retragerea aureliana, unele sate au devenit targuri si unele targuri, orase. Denumirile oraselor din Dacia traiana au disparut odata cu orasele, dar numele muntilor, apelor, localitatilor rurale, s-au pastrat. Unele orase au aparut ca urmare a activitatii comerciale intensive, exploatarilor miniere, navigatie, sau fondare de episcopii. Cresterea numarului oraselor s-a datorat si faptului ca domnii si boierii intemeiau orase pe teritoriile fara stapan si mosiile lor. Statutul oraselor era stabilit prin hrisoave domnesti sau conform obiceiului local, conform Legii Tarii. - unele se bucurau de autonomie pentru ca aveau organe de conducere proprii Conducerea - Adunarea orasenilor solutiona prb majore si alegea membrii C.O - Consiliului orasenesc (mandat 1 an): atributii judiciare, edilitare, organiza strangerea impozitelor, intretinerea armatei orasului, asigura rel cu domnia, intocmea acte oficiale si unele mai mari aveau dr de a bate moneda Structura orasului 1. vatra (cladiri) 2. hotarul ( terenurile cultivate din jur) 3. ocolul (satele din jur) Satele 1. libere- organizate in obsti satesti- aveau oarecare autonomie si in feudalism, atributii de solutionare litigii sateni 2. aservite- pe terenul feudalilor, nu aveau autonomie, erau administrate de un reprezentant al boierului

12

13 Dispoziiile Legii rii cu privire la dreptul de proprietate

ntregul teritoriu al statului se afla n proprietatea domnului. Nobilii, clerul, taranii liberi si cei aserviti exercitau o proprietate subordonata. Domnul avea dreptul de a revoca toate donatiile facute vasalilor, daca acestia incalcau obligatia fata de domnie putea veni la succesiune tuturor proprietatilor funciare fara mostenitori controla toate actele de transmitere a dreptului de proprietate (donatii si vanzari), deoarece acestea produceau efecte doar daca erau confirmate prin HRISOV domnesc. De la contractanti primea daruri: cupe din metale pretioase sau cal de rasa putea construi orase pe terenurile pustii putea confisca mosiile boierilor de rea-credinta avea domeniul nobiliar Boierii

dpdv economic, au existat si inainte de institutia domniei, marii proprietari de terenuri dpdv politic, au fost investiti cu functia prin hrisov domnesc, beneficiau de imunitati si privilegii isi administrau singuri domeniile prin aparatul de slujitori asigurau strangerea impozitelor pt domnie aveau armata proprie judecau procese pe domeniile lor ei au intemeiat statul feudal, tarile romane, unindu-se in jurul unui voievod caruia i-au transmis din atributiile lor Imunitatile acordate boierilor prin hrisov domnesc: - puteau sa exercite pe domeniul lor atriburiile de tip statal - Ulterior, la domnia lui Vlad Tepes si Stefan cel Mare, domnii isi administrau singuri tara, puterea centrala consolidandu-se, se restrang imunitatile

Proprietatea bisericeasca - provine din donatiile domnului si particularilor - bunurile nu puteau fi instrainate - clerul avea imunitati si era autonom fata de domn Proprietatea taranilor liberi - organizati in obsti - se aplica vechile traditii, vonform Legii Tarii - obstea avea autonomie ridicata chiar si in feudalism - extinderea proprietatii private trebuia aprobata de Adunarea megiesilor sau de domn. Au rezultat astfel prisacile, viile, poienile, fanetele, branistele, gradinile de legume, morile- aveau regim juridic diferit cei ce detineau pamant cu titlu de proprietate privata aveau acces si la exploatarea bunurilor in devalmasie, cu conditia de a nu le schimba destinatia
13

pentru a proteja mosia de instrainare prin vanzare catre straini, s-a instituit procedura de anunt public in cel putin 3 targuri succesive, sau in biserica dupa slujba. Daca niciun membru al obstei nu dorea terenul, atunci se instraina unei persoane din afara obstei. daca timp de 1 an de la vanzarea un membru al obstei se razgandea si voia terenul, se putea rascumpara, prin inapoierea banilor cumparatorului strain

Infratirea cu efecte patrimoniale/ infratirea pe mosie - 2 sau mai multe persoane puneau bunuri la comun si deveneau coproprietari - de regula boierii se infrateau cu taranii pe pamant, devenea membru al obstii, cu drept de precumparare si rascumparare - prin achizitii succesive, boierul devenea proprietarul obstii si o aservea - deci infratirea pe mosie s-a dovedit o arma juridica impotriva taranului liber

Proprietatea taranilor aserviti, acestia erau dependenti de domeniile nobiliare, aveau statut juridic inferior - boierii erau obligati sa puna la dispozitia taranilor aserviti 2/3 din mosie, in caz contrar erau chemati in fata domniei si pedepsiti pentru incalcarea Legii Tarii Proprietatea orasenilor, asupra vetrei, hotarului si ocolului - mestesugarii exercitau proprietate asupra atelierelor si marfii produse, negustorii asupra locurilor de comert si marfii - cei ce practicau mestesuguri aveau in proprietate si uneltele de lucru

14

14 Dispoziiile Legii rii cu privire la statutul juridic al persoanelor

Persoanele au o capacitate de drept (aptitudinea fiinelor umane de a fi subiecte de drept) o capacitate de fapt (aptitudinea de a fi responsabil de propriile fapte) In epoca feudala, capacitatea era reglementata prin sistemul de CASTE , categorii sociale inchise si ereditare boierii; - ranii liberi; - ranii aservii; - orenii; - robii. Boierii mari (drefatori domnesti) si mici (de tara). Initial boierii de tara imparteau cu domnul exercitiul functiilor statului prin intermediul Sfatului domnesc. Ulterior odata cu centralizarea, atributiile boierilor de tara au fost preluate de dregatorii domnesti Relatiile domn-boieri erau vasalice, pe baza de contract, prin care ambii se obligau reciproc. boierii contribuiau cu armata proprie cand domnul cerea domnul ii proteja pe boieri si le facea donatii Taranii liberi traiau in obsti satesti sau in afara obstii Taranii aserviti erau numiti rumani puteau fi vanduti odata cu mosia obligatia de a plati 2 forma de renta pt boier dreptul de a primi pamant in folosinta si de a pastra o parte din recolta Forme de cadere in rumanie/aservire: taranul dona boierului pamantul odata cu libertatea sa, clauza cu instrainarea libertatii se rpevedea expres in cazul imprumuturilor banesti, contractul avea clauza ce rpevedea ca in cazul neplatii datoriei, taranul va cadea in rumanie prin efectele hotararilor judecatoresti. Daca obstea nu putea plati suma fiscala globala, era aservita boierului sau domniei Iesirea din rumanie rascumpararea prin plata unor sume de bani iertarea hotararea judecatoreasca Orasenii: drept de autoconducere exercitat prin Adunarea orasenilor, Consiliul orasenesc si breslele de mestesugari patriciatul negustori si mestesugari agricultori (liberi sau aserviti)

15

Robii (domnesti, boieresti, manastiresti) nu erau crestini nu puteau fi ucisi, ca sclavii, fara ca stapanul sa nu fie pedepsit nu au capacitate juridica, nu pot incheia acte in nume propriu, dar puteau reprezenta stapanul drept de exercitare proprietate asupra salasului si uneltelor de munca Dezrobirea putea fi cu titlu gratuit sau oneros. Incetarea statutului de rob avea ca efect crestinarea.

16

15 Dispoziiile Legii rii cu privire la rudenie, familie i succesiuni Familia : egalitate intre soti , specifica obstii satesti. Exista obligatia reciproca de intretinere si protectie. Rudenia - de sange (pe linie directa si colaterala), prin alianta, spirituala (prin botez, cununie) Rudenia de sange in linie directa este piedica la casatorie la infinit, in linie colaterala, pana la gradul 4. Casatoria- prin acordul partilor, presupune obligatii reciproce. Obiceiul casatoriei, etape: vizualizarea, daca se accepta , se trece la vorba (parintii stabilesc zestrea fetei) si intocmirea foii de zestre. dupa, se primea binecuvantarea parintilor si bisericii. Nu exista un act scris Daca parintii refuza, are loc simularea rapirii, iar sotul plateste o amenda simbolica dupa care e binecuvantat. daca unul din viitorii soti era rob, atragea si pe celalalt in starea de robie si copii rezultati Divortul- fie in biserica fie prin repudiere. Zestrea revenea sotului victima. Copiii legitimi, din flori, de suflet(infiati), vitregi si prin infratire Succesiunea este numita mostenire. in Moldova, vocatia succesorala era egala pentru fii si fiice in Tara Romaneasca doar fii puteau mosteni pamant, fiicele doar bunuri mobile si pamanturi cumparate si copiii legitimi si cei adoptati aveau dr succesorale egale si nepotii din fii pot veni la succesiune, obtinand partea care ii revenea tatalui lor daca ar fi trait mostenitorii primeau bunurile si creantele testamentul putea si in forma scrisa sau lasat cu limba de moarte. Cel scris lua forma hrisovului domnesc deoarece multi nu stiau sa scrie. legea tarii permitea dezmostenirea fiilor necuviinciosi

17

16 Dispoziiile Legii ri cu privire la rspunderea colectiv

Rspunderea colectiv este proprie societilor primitive, mai puin evoluate. De regul, normele care o guverneaz mbrac haina obiceiului juridic. Rspunderea individual apare, de regul, n cadrul societilor evoluate, iar regulile sunt n forma dreptului scris. Legea tarii propune un sistem mixt, impletind raspunderea colectiva cu cea individuala. Raspunderea colectiva impozitul se aplica global pe obste, daca unii tarani fugeau din sat pentru ca nu puteau plati, datoriile lor erau preluate de comunitate cei care plateau in seama lor, aveau dreptul de despagubire cu bunurile celor fugiti daca obstea nu putea achita suma, devenea aservita boierului sau domnului Raspunderea in materie de drept penal delictele de vatamare corporala erau supuse legii talionului delincventul putea rascumpara victima prin plata unei sume de bani, fixata prin acord dupa consolidarea statului, se stabileste ca statul este cel care decide sanctiunile prin organele sale specializate (organele obstii) In cazul in care delictul a fost produs in cadrul obstii de un membru al sau, infractorul trebuia identificat si predat dregatorilor domnesti sau daca nu se identiica, obstea era trasa la raspundere prin aplicare de amenzi in vite Daca delictul era savarsit in cadrul obstii de o persoana straina, infractorul era urmarit pana la hotar unde se termina atributiile sale, dar obstea trebuiau sa indice in ce directie a luat-o, pentru a fi exonerata de raspunderea penala. Daca nu urmareau si nici nu indicau directia, cei din obste erau supusi unor amenzi grele de aceea de cele mai multe ori deveneau aservite. Raspunderea colectiva internationala: daca supusul unui stat nu isi executa obligatia fata de supusul altui stat, orice conational al debitorului care se afla pe teritoriul creditorului poate fi supus executarii silite asupra bunurilor. Acesta era despagubit la revenirea in tara natala pe baza actelor doveditoare ca a fost deposedat in alta tara si domnul il despagubea pe baza bunurilor debitorului initial.

18

17 Dispoziiile Legii rii cu privire la obligaiile izvorte din contracte

Obligatia individuala rezulta din contracte si delicte. Contractul de vanzare-cumparare - conventia partilor referitor la pret si obiect - consimtamantul trebuia sa fie liber si neviciat, irevocabil. Putea fi viciat prin dol si violenta psihica si fizica - forma scrisa sau verbala - daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar consimtamantul tuturor membrilor obstii - daca se transfera un drept de proprietate, se intocmea un hrisov domnesc de confirmare si se dadea cupa sau calul - vanzarea se putea face pt lucruri mobile si imobile. Robii puteau fi vanduti separat, dar taranii rumani doar impreuna cu mosia. - pretul putea fi in bani sau sub forma de schimb - erau clauze pentru stabilirea de garantii de plata - se puteau mentiona si martorii - contractele distruse se puteau reconstitui de domn si Sfatul domnesc pe baza juramintelor si martorilor Donatia - contractul prin care un donator transmite cu titlu gratuit un lucru donatarului. Era sub forma de conventie fie intre domn si supusi , fie intre persoane fizice, biserica. De regula, donatiile facute de domn boierilor si manastirilor se faceau sub conditie. Acestea puteau fi revocate Contractul de schimb avea acelasi obiect ca vanzarea-cumpararea Depozitul era un contract prin care deponentul transmitea un lucru unei alte persoane , si printr-o conventie depozitarul promitea ca va inapoia lucrul Comodatul- transmiterea unui lucru de catre comodant comodatului, spre folosinta, cu conventia de a-l restitui la un anumit termen, in conditiile rpevazute de parti Se insituie si garantia ca debitorul va inapoia lucrul creditorului intrun anumit termen, daca nu, lucrul lasat garantie devide al creditorului. Existau si persoane care promiteau creditorului garantie pentru debitor.

19

18 Dispoziiile Legii rii n domeniul dreptului penal

Legea Tarii era discriminatorie in relatiile feudale. Aceleasi fapte erau pedepsite diferit in functie de categoria sociala din care facea parte infractorul. Infractiunile de regula puteau fi rascumparate prin bani. Cele mai grave fapte erau cele de tradare a domnului

20