Curs 1

Manual : Ioan Chis - Istoria statului si dreptului romanesc

Organizarea politica si institutii juridice la geto-daci

Organizarea prestatala in spatiul carpato-danubiano-pontic

Cele mai vechi vestigii ale existentei si activitatii omului in acest spatiu dateaza din epoca
Paleoliticului ( aprox. 50000 i.Hr. ). Descoperirile arheologice din judetele Valcea, Gorj si din
pesterile Ohaba Ponor si pestera Cioarei dovedesc faptul ca stramosii nostri traiau organizati in cete
avand ca ocupatie principala vanatoarea si pescuitul. Trecerea de la Paleolitic la Neolitic ( piatra
sculptata ) marcheaza primele structuri ale cetei primitive si constituirea gintilor ca forme de
organizare sociala. Definim ginta ca fiind o organizatie umana in care descendenta s-a realizat prin
linie matrilineala. Mai multe ginti matrilineale se grupau in fratrii iar mai multe fratrii formau
triburi. Apare specializarea triburilor in functie de activitatea principala in triburi crescatoare de
animale si cultivatoare de pamant. De mentionat este descoperirea arheologica de la Tartaria unde s-
au identificat 3 tablite de lut ars, 26 de figurine de teracota si 3 figurine de alabastru. Cele 3 tablite
de lut contin o scriere pictografica datate in anul 3300 i.Hr. .

O alta etapa istorica este marcata de utilizarea pe scara larga a bronzului care a facut
posibila dezvoltarea economica dar si consolidarea triburilor. Triburile din Epoca Bronzului incep
sa aiba o organizare militara, asezari fortificate fiind momentul in care barbatul devine figura
marcanta din interiorul comunitatii. Este perioada in care se face trecerea la ginta matriarhala la cea
patriarhala. In aceste triburi cu organizare patriarhala celula economica principala a societatii
devine familia. Apar si primele manifestari ale dreptului de proprietate privata asupra
pamantului si asupra produselor obtinute din exploatarea acestuia. Familia patriarhala reunea zeci
de indivizi fiind condusa de barbatul cel mai in varsta ajutat de femeia cea mai invarsta. Mai multe
familii patriarhale alcatuiau ginta condusa de seful celei mai vechi familii si de sfatul gintii alcatuit
din conducatorii celorlalte familii.

Un alt organism de conducere cu rol consultativ era adunarea generala a gintii alcatuita din
toti membrii comunitatii. Totalitatea gintilor dintr-o zona formau fratria patriarhala care avea drept
principal rol rezolvarea conflictelor intre ginti si organizarea armatei. Totalitatea fratriilor alcatuiau
tribul. Sistemul penal aplicabil in comunitatile patriarhale se baza pe legea Talionul, cel gasit
vinovat fiind supus oprobriului public obligat sa se sinucida sau sa paraseasca respectiva
comunitate. Relatiile dintre triburi capata aspect conflictual odata cu trecerea la epoca fierului cand
din comunitatea gentilico tribala se desprinde aristocratia militara care acapareaza functii de
conducere avand drept ocupatie principala purtarea razboaielor pentru acapararea de noi teritorii si
bogatii.

Pe teritoriul Romaniei civilizatia fierului se dezvolta incepand cu secolul al XI-lea i.Hr.,

purtatorii acesti civilizatii fiind triburile tracice de origine indo-europeana. Ramura nordica a
blocului tracic au constituit-o geto-dacii ( dubla denumire a aceluiasi popor ). Cea mai veche
mentiune cu carcater istoric despre geti ii apartine lui Herodot care in relatarea sa despre expeditia
lui Darius, imparatul persilor, impotriva scititlor ii numeste pe acestia “ cei mai viteji si mai drepti
dintre traci “. In aceasta perioada teritoriile populate de geto-daci intra in sfera de interes a lumii
grecesti care colonizeaza bazinul pontului Euxin. Se apreciaza ca la vremea respectiva au fost create
aprox. 90 de colonii grecesti pe parcursul a 3 secole. Cele mai dezvoltate si reprezentative colonii
au fost Histria, Tomis si Callatis. Populatia greceasca stabilita in colonii a exercitat o evidenta
influenta asupra autohtonilor datorata civilizatii elene considerata a fi superioara in raport cu cea
geto-daca. Alte marturii despre existenta geto-dacilor ii apartin lui Ptolemeu din Lagos ( Ptolemeu
1
Curs 1

al lui Lagos ) martor ocular al expeditiei lui Alexandru Macedon la nord de Dunare in scopul
securizarii granitei regatului sau fata de amenintarea getilor.
Organizarea triburilor geto-dacice evolueaza capatand o forma superioara in plan economic
si militar in timpul lui Dromihete considerat a fi primul si cel mai insemnat monarh al getilor din
vremea respectiva. In anul 292 i.Hr. Lisimah devenit rege al Macedoniei dupa moartea lui
Alexandru cel Mare declanseaza o puternica defensiva impotriva lui Dromihete. Luptele s-au
incheiat cu victoria getilor, Dromihete a incheiat o alianta cu Lisimah consolidata de casatoria lui
Dromihete cu fiica regului macedonean. Informatii despre alti conducatori ai geto-dacilor sunt
extrem de sarace fiind mentionate doar cateva nume ca Oroles, Remaxos si Dalmotegigos.

Statul geto-dac

Ascensiunea la putere a lui Burebista unificatorul geto-dacilor si intemeietorul statului dac s-a
produs la mijlocul sec. I i.Hr. pe fondul manifestarii urm. factori :
1. cresterea puterii economice, a nr. populatiei si diferentierea acestora in clase sociele;
2. existenta unei personalitati marcante in persoana lui Burebista avand calitati politice, militare,
diplomatice si organizatorice de exceptie;
3. existenta unei conjuncturi externe favorabile marcata de slabirea fortei vecinilor ( celtii, ilirii si
trecii ) aflati in conflict cu romanii;
4. politica externa deosebit de agresiva practicata de Burebista care a fost mai intai de toate un
mare cuceritor.

Statul condus de Burebista in apogeul expansiunii sale sa intindea din nord de la Carpatii Padurosi
pana in sud la Balcani ,Vest Dunarea de mijloc , est Marea Neagra.

Organizarea de stat in timpul lui Burebista, a fost determinata de 3 elemente:

1.Organizarea teritoriala
2. Formarea si consolitarea armatei
3. Instaturearea unui regim fiscal

Este perioada in care se dezvolta centre urbane mari (dave) cu fortifacatii solide in care populatia
era grupata pe criterii genitilice spre deosebire de mediul rural in care populatia e organizata dupa
criterii teritoriale. Apartia sistemului fiscal a condus la crearea unor centre ale monedelor deovedind
o dezolvare a veitii economice a productiei si comertui.

Organizarea centrala a statului

In acea perioada forma de guvernamant a fost cea monarhica (monarhie in stadiul incipient)
foarte apropiata de cea a primilor regi ai Romei. In fruntea stului se afla regele ajutat de un vice-
rege ales din randul clerului. Institutia monarhiei devine ereditara, Burebista si Decebal fiind fii de
regi. La succesiunea tronului puteau veni si fratii regelui precum si marele preot.
Timp de apropae 2 sec, monarhia dacica a dobandit o identitate proprie conferitab de urmatoarele
elemente:
1. Regele dac rep. varful aparatului de stat provenit din patura cea mai instarita a nobilimii cu
caracter militar.
5. Regele dac trebuia sa dovedeasca anumite capacitati militare si dipomatice.
6. Regele dac exercita putere religioasa, fie de unul singur, fie impreuna cu marele preot.

La nivel central, regele impartea puterea cu un consiliu format din sfetnici si dragatori recrutati din
cadrul nobilimii si armatei care se bucurau de stabilitate in exercitarea prerogativelor. Dregatorii se
grupau in 2 caterogorii : civili si miliar.
2
Curs 1

Organizarea locala
Teritoriul si populatia erau impartite in unitati administrativ-teritoriale cele mai importante
fiind cetatile (In Transilvania, cetatea Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Banita si Surduc; In Moldova,
Batca Doamnei; In Oltenia, Polovragi, Tenita). Pe plan local ,functionau dregatori cu atributii
administrativ ficale si dregatori cu competente militare.

Organizarea militara
Armata a constituit un element esential ce a conferit statului dac stabilitate, unitate si forta
de reactie fata de pericolele externe. Stindardul de lupta al dacilor era confectionat din metal sub
forma uni balaur cu cap de lup si trup ondulat. Pe langa rolul sau simbolic acesta avea si scop de
intimidar a adversarului.

Organizarea religioasa
Intreaga viata sociala a Daciei era guvernata de religie. Clerul constitui intr-o adevarata
casta a jucat un rol important atat in plan religios cat si in plan politic. Importanta marelui preot este
puternic subliniata de istoricul Iordanes care afirma ca dacii au avut un mare “ rege “ pe nume
Zamolxis. Despre viata lui Zamolxis aflam din scrierile lui Herodot care afirma ca ar fi fost un sclav
din Samos si robul lui Pitagora, fiind eliberat de acesta din sclavie s-a intors pe pamanturile natale
impreuna cu bogatiile adunate. Revenit pe teritoriul Daciei acesta organiza ospete unde ii invata pe
oameni despre nemurire.

Religia dacilor era una politeista avand la baza 3 principii :

1. identificare sau confuzia intre zeu, rege si mare preot;
7. tendinta de a diviniza regii;
8. importanta fundamentala in organizarea statului a marelui preot care desi ierarhic era
subordonat regelui dovedea uneori puteri sporite.
Marii preoti detineau si atributii judecatoresti.

Dreptul geto-dac
Legislatia statului geto-dac era alcatuita din obiceiurile formate in timpul democratiei
militare, preluata de catre institutiile statului si sanctionate corespunzator. Iordanes ne spune ca pe
langa obiceiul nescris in statul geto-dac s-a creat in decursul timpului un sistem de legi elaborate de
catre rege care sustinea inspiratia divina. Normele juridice erau impuse in constiinta poporului prin
teama fata de zei. Legile erau “ semnate” de catre rege si marele preot. Principalele institutii de
drept remacate in acea perioada sunt proprietatea, familia, obligatiile si contractele.
Institutia proprietatii se consolideaza in perioada extinderii relatiilor sclavagiste
remarcandu-se aparitia proprietatii private. Istoricii atesta existenta unor mari proprietati de pamant
precum si exploatarea intensa a minelor de aur, argint si sare aflate exclusiv in proprietatea regelui.
Marii proprietari de pamant erau numit tarabostes. Marea proprietate privata cuprindea pe langa
pamant si sclavi si animale. Alaturi de acest tip de proprietate exista si proprietatea colectiva a
obstilor teritoariale. Pamantul obstii era dat in folosinta unei familii prin tragerea la sorti a loturilor
timp de un an de zile.

Institutia familiei
In periada prestatala familia geto-daca era poligama considerandu-se o mare cinste casatoria
unui barbat dac cu mai multe femei. Odata cu dezvoltarea proprietatii private familia geto-daca a
devenit monogama din ratiuni de tin de succesine.
In ceea ce priveste obligatiile si contractele se remarca existenta unor norme juridice ce
reglementau acitivita comerciale specifice si care presupuneau o ciruclatie monetara semnificativa.
3
Curs 1

Din perspectiva politicii externe statul geto-dac a constituit intotdeauna o zona de real interes in
special pentru imperiul roman. Politica si aliantele promovate de regii daci au fost menite sa apere
integritatea si independenta teritoariala.