Sunteți pe pagina 1din 66

www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organizarea sociala si normele de conduita ale geto-


dacilor in epoca prestatala
Geto-dacii fac parte din marele neam etnic al tracilor, care, dupa cum spunea
Herodot este cel mai numeros dupa cel al inzilor.
Tracii au patruns pe teritoriul tarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, cam intre
anii 3000-2000 i.Hr. cand s-a petrecut procesul de indoeuropenizare a spatiului carpatic.
Tracii au creat o stralucita civilizatie situata pe un intins areal geografic cuprins
intre zona Pripetului la N., Marea Egee la S., in V. Dunarea Panonica si in E. valea
Bugului.
Dintre neamurile tracice se disting geto-dacii ca fiind cei care au creat o civilizatie
naturala si spirituala de exceptie si organizat o politica aparte.
Triburile geto-dace au trait in spatiul geografic cuprins intre Carpatii Padurosi la
N., Muntii Hemus la S., Tisa la V. si Nistru la E. Ei au fost purtatorii civilizatiei fierului
si autohtoni pe pamantul tarii noastre.
Istoriografia greaca si latina care a lasat insemnari cu privire la viata geto-dacilor.
Erau numtiti diferit: grecii ii numeau geti pe cei din exteriorul arcului carpatic iar latinii ii
numeau daci pe cei din interiorul arcului carpatic. Cu toate acestea izvoarele arata clar ca
getii si dacii sunt acelasi popor, vorbind aceeasi limba si avand aceleasi obiceiuri.
Istoricii greci si latini au consemnat fapte cu privire la geto-daci doar in acele
momente cand ele se legau de istoria grecilor sau a romanilor si prin urmare intrau in
sfera de interes a cronicarilor,de aceea izvoarele nu sunt numeroase, ele fiind completate,
insa cu rezultatele cercetarilor arheologice.
Prima stire despre geto-daci este transmisa de catre Herodot, parintele istoriei,
care consemneaza in 514 i.Hr. atacul pe care regele persan Darius l-a intreprins in N-ul
Dunarii impotriva scitilor. Istoricul arata ca toate neamurile s-au plecat in afara de geto-
daci care au fost supusi desi erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.
Istoricul Tucidide, in cartea sa razboiul Peloponesiac mentioneaza o uniune de
triburi a odrizilor, neam geto-dacic, uniune situata in Dobrogea si aflata sub conducerea
lui Sitalkes si apoi a lui Seuthes. Acelasi istoric mentioneaza ca getii si scitii si celalate
popoare invecinate au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri.
Istoricii Strabon si Adrian relateaza campania lui Alexandru Macedon la N-ul
Dunarii intreprinsa in anul 335 i.Hr.
Izvoarele arata ca Alexandru Macedon a trecut Dunarea cu armata sa folosind barcile
scobite in trunchiuri de copaci (monoxile) pe care localnicii le foloseau pentru pescuit si
pentru a trece de la unii la altii.
Pe malul stang al Dunarii armata macedoneana a intalnit intinse lanuri de grau pe care
pedestrasii le-au culcat cu lancea inclinata la ordinul lui Alexandru Macedon.
Dupa ce au ajuns pe un teren neculltivat macedoneeni au intalnit oastea geto-daca care
insa n-a putut opune rezistenta. Geto-dacii au intentionat mai intai sa se retraga intr-un
oras apropiat, intentie pe care au abandonat-o insa, probabil datorita faptului ca orasul nu
era destul de bine intarit. De aceea, luand pe cal femeile si copiii au fugit in locuri pustii.

1
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Alexandru Macedon a ocupat cetatea si dupa ce a luat o prada considerabila s-a intors in
S-ul Dunarii in aceeiasi zi.
Istoricii Diodor din Sicilia si Polialinos, precum si geograful Paosanias relateaza
conflictul dintre Lisimah, un urmas al lui Macedon, si Dromihete, regele geto-dacilor din
Campia Munteana. Conflictul este situat intre anii 300 si 292 i.Hr. Desi nu au trecut nici
4 decenii de la infrangerea suferita de la Alexandru Macedon, geto-dacii sunt mai bine
organizati si,nu numai ca se opun macedonenilor, dar ii si infrang, a.i. Lisimah impreuna
cu oastea lui sunt luati prizonieri.
Adunarea poporului cere moartea generaluilui macedonean insa Dromihete reuseste sa-i
convinga ca e mai bine ca Lisimah sa le devina aliat decat ca in locul lui sa se ridice o
alta capetenie ostila.
Istoricul Iustinus vorbeste despre conflictul dintre Oroles, regele unei uniuni a
geto-dacilor situata in S-E Transilvaniei si S Moldovei, si bastarnii (neam germanic
razboinic). Deoarece geto-dacii fusesera infranti, Oroles ii pedepseste pe soldatii sai sa
doarma cu picioarele pe capatai si sa faca muncile femeilor lor pana cand ii vor infrange
pe bastarni.
Doua inscriptii de la Histria mentioneaza numele altor doi regi geto-daci:
Rhemaxos si Zalmodegicos, probabil urmasi ai lui Dromihete in Campia Munteana care
exercitau autoritatea asupra cetatilor grecesti de pe malul Pontului Euxin.
Stirea aceasta ca si cea anterioara se situeaza in jurul anului 200 i.Hr.
Tot in sec. III i.Hr. istoricul Pompeius Trogus mentioneaza o crestere a puterii
geto-dacilor din iteriorul arcului carpatic sub conducerea lui Rubobostes.
Din aceste izvoare putem deduce date cu privire la organizarea economica si conducerea
sociala a geto-dacilor. Desprindem deci ca geto-dacii erau o populatie sedentara, care se
ocupa cu agricultura, apoi faptul ca in cea de-a doua varsta a fierului au dezvoltat
mestesugurile, dovada fiind prada bogata capturata de Alexandru Macedon.
In ceea ce priveste forma de organizare sociala, geto-dacii se aflau in perioada de
destramare a organizarii gentilice si anume in faza democratiei militare a triburilor si
uniunilor de triburi.
Organele de conducere sociala erau: 1. adunarea poporului
2. regele.
1.Adunarea poporului era constituita din barbati inarmati. Era cea care decidea in cele
mai importante chestiuni ale societatii si in special in cele privitoare la starea de razboi si
de pace. Soldatii considerau ca intrucat ei isi risca viata in lupta, tot ei trebuie sa si
hotarasca.
2. Regele nu era un veritabil sef de stat, ci doar un sef militar ales si revocat de adunarea
poporului, care ii stabilea si atributiile. Acesti sefi militari, insa incearca sa-si consolideze
si sa-si permanentizeze conditia si sa prevaleze in fata adunarii poporului, cum vedem in
ex lui Dromihete asa incat ei vor fi sprijiniti si de artisocratia tribala, viitori sefi politici.

Normele de conduita
In epoca prestatala nu putem vorbi de norme juridice pentru ca nu exista stat care
sa sanctioneze, ci doar de norme de conduita, obiceiuri nejuridice respectate de multe ori
de buna-voie. Astfel Herodot ne arata ca fiii de familie puteau cere de la parintele lor

2
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

partea de proprietate care li se cuvenea, situatie in care putem observa inceputul formarii
proprietatii private.
In acelasi sens trebuie interpretata si informatia potrivit cu care furtul era
considerat ca aducand o grava atingere raporturilor sociale.
Invoielile erau incheiate, fiind insotite adeseori de juraminte, care erau de 2 tipuri:
-unul in care partile amestecau cateva picaturi de sange intr-o cupa cu vin si apoi
consumau continutul cupei (acest procedeu este inrudit cu institutia infratirii din dreptul
feudal);
-celalalt tip de juramant era practicat pe vetrele palatului regal. Ori de cate ori regele se
imbolnavea se considera ca unul dintre supusi a jurat stramb si in procedura de aflare a
vinovatului era chemat un nr. de ghicitori, care daca nu reuseau sa-l identifice era inlocuit
cu un nr. dublu de ghicitori. In aceasta dublare a nr. de ghicitori putem vedea o
prefigurare a probei cu juratori din dreptul feudal.
In ceea ce priveste institutia casatoriei, poetul Menandru arata pentru o perioada
mai veche ca geto-dacii practicau poligamia, insa poetul Horatiu consemneaza pentru o
perioada mai recenta ca ei pastrau cu strictete monogamia. Situatia femeii in cadrul
casatoriei era una inferioara , dupa cum rezulta si din pedeapsa pe care Oroles a dat-o
ostasilor sai.
Aceste norme juridice erau respectate de unele triburi de buna-voie, asa cum arata
Aristotel despre agatri, un neam scitic, care isi versificau normele si apoi le cantau.
O informatie concordanta este cea a lui Herodot, care ii numeste pe geto-daci cei mai
drepti dintre traci.

Statul si dreptul geto-dac

Formarea statului geto-dac


La formarea statului geto-dac au contribuit atat factori interni cat si externi.
Pe plan intern observam o dezvoltare a mestesugurilor si prin urmare a
productivitatii care duce la intensificarea comertului, ca dovada avand tezaurele
monetare, in care se regasesc monede grecesti si romane, dar si cele batute in atelierele
locale geto-dace.
Ca urmare a acestei cresteri economice, se mareste diferenta intre intre bogati si saraci si
asistam astfel la o stratificare sociala, dublata de stabilirea legaturilor gentilice bazate pe
rudenia de sange.
Prin urmare dispunem de cele 2 criterii prin care distingem intregentili si statal, adica,
criteriul stratificarii sociale si criteriul tritorial, care face ca apartenenta individului la
societate sa se faca dupa teritoriul locuit si nu dupa rudenia de sange.
Pe plan extern asistam la o scadere a puterii celtilor si ilirilor ca urmare a deselor
confruntari cu romanii, precum si la pericolul expansiunii.
Statul geto-dac s-a format in jurul puternicei personalitati a regelui Burebista,
acesta, dupa cum spune Strabo, a unificat triburile geto-dace si le-a supus prin ascultare
de porunci si prin abstinenta.

3
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Pe langa reforma politica a unirii triburilor , Burebista a infaptuit si o reforma


religioasa, aducand la unitate credintele disparate ale diferitelor triburi, intr-un sistem
politeist si in plus a infaptuit o reforma administrativa, construind cetatea Sarmizegetusa
centru al puterii politice si al sistemului de aparare, ea fiind inconjurata de alte cetati
intarite.

Organele centrale ale statului


Statul era condus de persoana regelui, ca sef al aristocratiei de tip sclavagist, el
reprezentand puterea suprema.
In scurta existenta a statului geto-dac s-a manifestat tendinta de transmitere
ereditara a tronului, ca dovada fiind faptul ca tendinta nu s-a putut impune definitiv.
Ca o particularitate a succesiunii la tron observam faptul ca nu numai descendentii
regelui aveau acest drept, dar si fratii regelui, precum si marele preot.
Marele preot era a II-a presoana dupa rege, indeplinind deci functia de vice-rege,
izvoarele mentionandu-l ca avand o putere aproape regala. In afara de atributiile
religioase el indeplinea si atributia de judecator suprem, stiut fiind ca normele juridice in
epoca veche erau foarte mult tributare religiei.
Pe langa rege exista si o curte, formata din inalti dregatori executanti ai poruncilor
regale.
Despre acest sistem de dregatorii nu cunoastem foarte multe, cu exceptia
inscriptiei de la Dionisopolis, pusa in cinstea lui Acornion,????? grec fiind trimis de
cetatea sa cu o solie la marele rege Burebista. Regele Burebista nu numai ca a acordat
protectia sa cetatii Dionisopolis, dar l-a si oprit pe Acornion ca prim sfetnic si ambasator.
Acornion s-a bucurat de aceasta cinste ani indelungati, de unde rezulta ca dregatoriile
aveau un caracter de stabilitate si continuitate.
In ceea ce priveste organizarea locala Suidas ne arata ca unii erau pusi mai mari
peste triburile agricole,iar altii,din jurul regelui erau pusi la baza cetatilor a.i. observam
ponderea pe care o avea agricultura in statul sclavagist geto-dac, dar si organizarea
sistemului de aparare, in centrul careia se gaseau cetatile intarite.

Normele juridice/Dreptul geto-dac


In ceea ce priveste institutia proprietatii,aceasta era de 2 tipuri
-proprietatea individuala
-proprietatea colectiva
Dupa cum aflam din relatarea lui Criton, medicul grec al imparatului Traian, la
venirea in Dacia, romanii au gasit proprietari de intinse pamanturi si de vite. La acestea
se mai adauga si frecventa cu care geto-dacii vindeau sclavi pe pietele romane si grecesti.
Obiectul proprietatii private il constituiau - pamantul
- sclavii
- vitele
iar titularii ei erau tarabostes (pileati)
La celalalt pol al societatii se aflau comati (copileati), taranii liberi si mestesugari,
organizati in obsti satesti.

4
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Pamanturile obstilor erau nehotarnicite cultivarea lor facandu-se dupa regula


asolamentului, si anume, in fiecare an pamantul era impartit in loturi atribuite fiecarei
familii, prin tragere la sort, in folosinta individuala. Dupa strangerea recoltei care intra tot
in proprietate comuna, pamantul reintra in folosinta obsteasca, iar anul urmator se
atribuia printr-o noua tragere la sort.
Aceste informatii pretioase provin din odele lui Herodot care a prezentat intr-o forma
artistica realitatile geto-dace.
In ceea ce priveste institutia casatoriei Herodot arata ca in neamurile tracice exista
obiceiul ca sotia sa fie cumparata de la parinti de catre sotul sau, de unde rezulta situatia
inferioara a femeii in cadrul casatoriei, situatie sustinuta si de Ovidiu care in poeziile sale
relateaza muncile grele la care era supusa femeia geto-daca.
Horatiu in Odele sale arata ca femeia contribuia la casatorie cu o zestre, cuvant
de origine geto-daca, insa tot el subliniaza ca cea mai imoprtanta zestre a femeii era
virtutea ei.
In domeniul penal au fost sanctionate fapte care aduceau organizarii de stat si
proprietatii private. Stim de asemenea ca adulterul era pedepsit cu moartea. In privinta
vatamarilor corporale se aplica sistemul razbunarii sangelui.
Desi statul geto-dac a facut eforturi de a prelua si institutionaliza activitatea
judiciara, stiut fiind faptul ca marele sacerdot era si judecator, cu toate acestea justitia
privata continua sa se manifeste.

Dacia,provincie romana

In urma razboaielor de cucerire conduse de imparatul Traian intre anii 101-102,


105-106 d.Hr, Decebal este invins, statul dac este desfiintat si Dacia este organizata in
provincie romana in rand cu celalate provincii ale imperiului.
Nu tot teritoriul locuit de daci a fost cucerit de catre romani. Crisana,
Maramuresul si partea de N. a Moldovei si Crisana Munteana au fost incorporate
provinciei Moesia.
Dobrogea facea deja parte din provincia Moesia inca din 46 d.Hr. Provincia
Dacia,asa cum a fost organizata de Traian era marginita de Tisa, Somes, Carpatii
Rasariteni si Meridionali si de Dunare. Intre aceste garnite a ramas pana in anul 117, la
moartea imparatului Traian. In acel an s-a produs o rascoala a dacilor cuceriti ajutati de
dacii liberi si de sarmati, a.i. imparatul Hadrian a fost obligat sa reorganizeze provincia
a.i. el a abandonat S Molovei si Campia Munteana ca fiind greu de aparat iar coltul S-E al
Transilvaniei l-au unit cu Oltenia formand provincia Dacia Inferior.
Celalalte teritorii ale fostei privincii cucerite au constituit Dacia Superior.
In anul 124, vrand sa organizeze mai bine apararea in extremitatea de N a provinciei, a
desprins teritoriul aflat la N de Aries si de Muresul superior si a format Dacia
Porolosensis.
Imparatul Marc Aureluis a facut ultimele organizari ale provinciei in anul 168. A
unit Dacia Inferior cu Dacia Superior formand Dacia Apulensis iar 1 an mai tarziu a
desprins Banatul formand Dacia Malvensis.

5
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organele centrale

Guvernatorul
Dacia , fiind provinicie imperiala, subordonata direct imparatului, era condusa de
un reprezentant al acestuia numit Legatus augusti pro praetore. Acesta era din ordinul
senatorial al Romei si de rang consular adica fost consul la Roma.
Rangul sau se justifica prin faptul ca avea in subordine mai multe regiuni. El avea depline
puteri administrative, jurisdictionale si militare.
Aceasta situatie s-a mentinut intre anii 106-117 cat timp provincia a fost unitara.
In Dacia Superior regatul devine de rang pretorian adica fost pretor la Roma
pentru ca avea in subordine o singura legiue, a XIII-a Gemina, cu sediul la Apul.
Capitala provinciei se mentine la Ulpia Traina Sarmizegetusa.
In Dacia Inferior si in Dacia Porolisensis conducerea era exercitata de un
procurator presidial (praeses) din ordinul ecvestru investit cu ius gladii care ii dadea
competente depline in domeniul civil, administrativ, judiciar si militar.
Capitala Daciei Inferior era la Drobeta iar a Daciei Porolisensis la Napoca.
Dupa ultima organizare a lui Marc Aurelius, Dacia Malvensis este condusa de un
procurator presidial. Dacia Porolisensis este condusa de comandantul legiunii a V-a
Macedonica, transferata de Marc Aurelius din Dobrogea in N provinciei iar Dacia
Apuleius este condusa de un guvernator numit Legatus augusti pro praetore daciarum
trium (Regatul celor 3 Dacii) care revine la rangul sau consular deoarece ii sunt
subordonate mai multe regiuni.

Concilium provinciae
Tot la nivel central functiona consilium provinciae sau concilium Daciarum
trium, care era format din reprezentanti ai oraselor alesi din ordinul decurionilor si
ordinul ecvestru si care se intrunea o data pe an la Sarmizegetusa.
Atributiile adunarii erau pur consultative. Ea putea inregistra plangeri ale
provincialilor impotriva administratiei romane si le putea inainta imparatului. O atributie
importanta era si intretinerea cultului imparatului si al Romei in tanara provincie.

Organizarea financiara
Era condusa de un procurator financiar care-si avea sediul in capitala unde erau
centralizate toate veniturile si impozitele provinciei.
In Dacia Inferior, in Dacia Porolisensis si in Dacia Malvensis atributiile financiare
reveneau procuratorilor presidiali care conduceau provinciile respective.
Dupa mutarea legiunii a V-a in Dacia Porolisensis competenta financiara i-a
revenit unui procurator financiar subordonat comandantului legiunii.
Impozitele erau stabilite in urma unor recesaminte efectuate din 5 in 5 ani de
magistrati speciali numiti duumviri quinquenalis. .

6
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Impozitele erau de 2 tipuri - directe (tributa)


- indirecte (vectigalia)
Impozitele directe purtau asupra solului, tributum soli, si aspupra persoanelor,
tributum capitis.
Impozitele indirecte erau de 5% pe mosteniri si eliberari de sclavi, 4% pe
vanzarile de sclavi, 1 % pe vanzarile de marfuri si 2.5% pe circulatia marfurilor si a
persoanelor.
Au fost organizate oficii vamale cu functionari specializati care colectau aceste
impozite.

Organizarea armatei
In Dacia au mai ramas cativa ani dupa cucerire leguinile care au participat la
razboaiele de cucerire, dupa care ele au fost tarnsformate in alte provincii.
Legiunea care a stationat in Dacia de la cucerire si pana la retragerea aureliana este
legiunea a XIII-a Germina.
Ulterior a fost deplasata in Dacia Porolosensis legiunea a V-a Macedonica.
In afara de legini in Dacia au mai stationat si trupe auxiliare, cohorte si ale,
precum si detasamente militare numite numeri, si trupe neregulate.
Sistemul de aparare era format din valuri de pamant, castre si castele.

Organele locale in Dacia

In localitatile urbane
Civilizatia romana a adus cu sine o inflorire a oraselor fara precedent in Dacia.
Orasele erau de 2 categorii: colonii si municipii.
Coloniile erau locuite de cetatenii romani. Ele beneficiuau de ius italicum, o
fictiune care asimila pamantul provinciei solului italic a.i. asupra pamantului coloniei
investita cu ius italicum se putea exercita dreptul de proprietate quiritara.
Municipiile erau locuite de latini si peregrini avand la conducere insa tot cetateni
romani.
Atat coloniile cat si municipiile erau organizate dupa modelul Romei a.i. scriitorul Aulus
Gelius le-a numit mici efigii le poporului raman.

Conducerea oraselor

Era exercitata de un consiliu municipal asemanator senatului Romei format din


cetateni romani, ingenui, cu o varsta de peste 25 de ani si cu o avere mai mare de 100000
de sesterti.. Numarul lor varia intre 30-50, fiind fixat prin actul de intemeiere al orasului.

7
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Ei formau ordinul decurionilor si erau alesi de magistrati numiti quinquenalis. Intre


atributiile lor se numarau acordarea de proprietati, solutionarea problemelor edilitare,
organizarea de jocuri si spectacole, intretinerea cultului Romei si numirea magistratilor
municipali.
Cei mai importanti magistrati municipali se numeau in colonii duumviris iure dicundo si
in municipii quattuorviri iure dicundo si aveau atributii judiciare.
In orase mai functionau si edilii care aveau atributii: intretinerea drumurilor si a
cladirilor publice si aprovizionarea pietelor, si questorii care se ocupau cu administrarea
finantelor si a bunurilor oraselor.
Mai existau si magistratii sacerdotali dupa modelul colegiilor romane si anume
pontifii, laminii, augurii.
In esalonul II in conducerea oraselor regasim ordinul augustalilor formate din
persoane care nu aveau acces la ordinul decurionilor fiind latini sau peregrini dar care
trebuiau sa dispuna de o avere considerabila intrucat cinstea de a face parte din acest
ordin ii obliga la donatii banesti catre oras pentru sustinerea lucrarilor si activitatilor
publice.
In randul al III-lea erau colegiile, asociatii constituite pe diferite criterii (etnic,
professional, religios), tot dupa modelul colegiilor romane. Asociatiile profesionale aveau
o structura similara cu cea a armatei organizate in centurii si decurii, conduse de un
prefectum sau magister, care se puneau sub protectia unuui inalt personaj numit patronus
sau defensor.

Localitatiile rurale

Erau de doua tipuri, fie dupa modelul autohton, al obstilor satesti geto-dace, fie
dupa modelul administratiei romane.
Dupa modelul roman satele se clasificau in pagus si vicus.
Pagile sunt sate existente pe teritoriul coloniilor, de multe ori conduse de un
reprezentant al orasului, membru al ordinului decurionilor.
Viciile sunt sate mai mici situate la mai mare departare de orase si conduse de un
prefectus sau magister.
Stationes sunt punctele vamale, fiscale, postale, de paza si de control al
drumurilor si granitelor.
Canavele sunt asezari care au luat nastere pe langa castre fiind populate de
familiile soldatilor, de mestesugari si negustori.
La acestea puteam adauga si stiatiunile balneare.

Dreptul in Dacia, provincie romana

8
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Constatam ca dreptul in Dacia are un puternic caracter statutar. Datorite categoriei


de persoane care locuiau provincia.
Astfel, cetatenii romani care au colonizat Dacia se bucurau ca si la Roman de
plenitudinea drepturilor civile si politice cu exceptia dreptului de proprietate quiritara
asupra pamantului care nu putea fi exercitat decat in coloniile care se bucurau de
fictiunea lui ius italicum.
Latinii erau o categorie intermediara intre cetateni si peregrine. Eui aveau doar o
parte din drepturile rezervate cetatenilor romani si trebuie mentionat ca sunt o categorie
juridica in scadere, pe masura ce se manifesta tendinta de generalizare a cetatenilor
romani.
Peregrinii formau marea majoritate a poporului din Dacia. Asa cum cetatenii
puteau folosi intre ei normele lui ius civilae, adica a dreptului quiritar tot asa cum
peregrinii puteau folosi intre ei obiceiurile locale daca nu contraveneu dreptului roman,
insa ei aveau acces si la normele lui ius gentium pe care le puteau utiliza fie in raporturile
dintre ei, fie cu cetatenii romani.

Principalele categorii de norme ale dreptului din Dacia

Institutia proprietatii

Cunoaste mai multe forme:


1.Proprietatea quiritara. Putea fi exercitata doar de cetatenii romani si doar asupra
pamanturilor care beneficiau de ius italicum.
2.Proprietatea provinciala. Se exercita in mare parte de provinciali (peregrini) asupra
pamanturilor provinciei. Jurisconsulti romani au incercat sa defineasca folosind
conceptele timpului si au desemnat-o prin possessio et uzusfructus. Romanistii moderni
au ajuns la concluzia ca provincialii geto-daci exercitau un veritabil drept real asupra
pamantului pe care l-au numit dreptul de proprietate provinciala. Titularii lui puteau
transmite pamantul prin acte intre vii si mortis causa, il puteau greva cu sarcini si
servitutii.

Uzucapiunea

Datorita faptului ca uzucapio era o institutie a dreptului civl, a fost creata in


dreptul gintilior prescriptio longi temporis, care presupunea un termen de 10 ani intre
prezenti si 20 de ani intre absenti si avea un efect extinctiv.
In vremea imparatului Constantin cel Mare a fost creata prescriptio longisimus
temporis cu termen de 40 de ani care e fost redus la 30 de ani in vremea lui Teodosie al
II-lea si care se aplica inclusiv bunurilor imperiale si ale bisericii, avand tot un efect
extinctiv.
Sfantul imparat Justinian a desfiintat distinctia dintre fondurile italice si
provinciale si a unificat regimul lui uzucapio si a prescris longi temporis astfel:
-bunurile mobile erau dobandite cu titlu de proprietate in termen de 3 ani prin uzucapiune

9
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

-bunurile imobile erau dobandite in 10 sau 20 de ani prin prescriptio longi temporis.
Era nevoie de just titlu si de buna-credina iar prescriptia avea caracter achizitiv.
Proprietatea peregrina se aplica celorlalte bunuri mai putin pamantul si era aparata
prin actiune, dupa modelul dreptului civil roman suprimandu-se si sintagma ex iure
quiritium sau adaugandu-se fictiunea cetateniei.

n materia cstoriei peregrinii puteau ncheia cstorii ntre ei,era cunoscut de


asemenea instituia tutelei i cea a adopiunii fraterne,care a stat la baza instituiei
nfririi din dreptul feudal. Erau cunoscute i cstoriile dintre cetenii romani i
peregrini.ns acestea nefiind valabile conform dreptului civil roman,care cerea ca ambii
soi sa aib cetenie romana, tatl nu dobndea puterea printeasc (patria potestas)
asupra copiilor i nu se produceau efectele n materia succesiunii.
n ceea ce privete succesiunile, peregrinii puteau presta n form oral testament
cunoscut mai tryiu n feudalism sub numele de testament cu limb de moarte. De
asemenea, peregrinii aveau testament in factio pasiva i puteau veni la succesiunea
cetenilor romani.
n materia obligaiior ne aflm n faa unui sistem de drept original creat prin
ntreptrunderea elementelor din dreptul roman cu cele ale cutumei locale. Ilustrative n
aceast materie sunt tripticele din Transilvania. Tripticele din Transilvania au fost
descoperite ntre anii 1786-1855 la Roia Montana pe numele latinesc Alburnus Maior,
intr-o min de aur. Au fost studiate cu interes de istorici, filologi si juriti din ntreaga
lum, fiind un document foarte important al Antichitii. Astfel de triptice au mai fost
descoperite la Pompei. Istoricul i romanistul german Theodor Mommsen a cercetat
ndeaproape tbliele i a ncercat s fac un istoric al lor, plecnd de la faptul c ultimul
act din triptice este datat la 29 mai 167 d.Hr. La acea epoc romanii se aflau n rzboi cu
marcomanii, de aceea, istoricul Mommsen a considerat c satul a fost prsit din cauza
luptelor, c stenii au ascuns actele coninute n trptice i alte bunuri valoroase n min i
c nu s-au mai ntors n satul lor. Avnd n vedere ns c n acea perioada Dacia era
organizat ca provincie roman i c pt. romani de cel mai mare interes era exploatarea
minelor de aur este mai realist sa presupunem c o singur persoan a ascuns actele i c
ea nu s-a mai ntors.
Tripticele se prezum sub forma a 3 tblie de brad legate la cotor sub form de
carte, feele interioare fiin scobite, n scobitur s-a aplicat un strat de cear pe care s-a
scris cursiv cu un vrf ascuit. Textul fiecrui act este scris de dou ori,prima dat n
interiorul primelor dou tablie care sunt legate separat i sigilate cu sigiliile martorilor,
text care se cheam scriptura interior i a doua oar este scris pe faa exterioar a tbliei
din mijloc i pe faa interioar a celei de-a treia tblie care este lsat liber, text care se
cheam scriptura exterior. Aceasta din urm putea fi consultat oricnd de pri, iar
scriptura interior era desigilat i fcea dovad numai n instane. Dintre cele 24 de tblie
descoperite numai 14 au putut fi citite. Acestea conin 4 contracte de vnzare, 3 contracte
de munc, 2 contracte de mprumut, 1 contract de societate, 1 contract de depozit, 1
proces verbal de desfiinare a unei asociaii funerare, lista pentru cheltuielile unui banchet
i obligaiile unei persoane de a plti o datorie.

10
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Analiznd actele observm c forma, elementele i efectele lor nu sunt total


conforme nici cu cerinele dreptului roman, nici cu prevederile cutumei locale de unde
deducem c aceste acte sunt expresie a unui drept nou cu o fizionomie aparte,dreptul
daco-roman. Astfel ntr+un contract de mprumut creditorul este o femeie peregrin
numit Anduema lui Bato .tim c n dreptul roman femeia era pus sub tutela perpetu
a agnailor si i prin urmare nu avea capacitate juridic deplin. n dreptul grecesc
situaia era asemntoare astfel nct actul a fost probabil ncheiat sun influena cutumei
locale. n contractul de depozit un bacher este de acord s primeasc aceeai sum cu cea
pe care a primit-o n depozit. Nu se face referire la dobnzi de unde rezult c actul a fost
ncheiat ad probationem i nu ad validitatem . Primul act fiind ncheiat probabil conform
cutumei locale.
n contractul de locaiune de serviciu (de munc) se pune problema suportrii
riscului n contract i anume dac lucrtorul era ndrituit s primeasc salariul n yilele n
care nu putea lucra fr vina sa. Iniial, n dreptul roman, riscul aparine lui
conductor,adic lucrtorului i acesta nu-i primea plata dac nu putea munci. n dreptul
roman clasic pe care-l avem in vedere n perioada de care vorbim riscul aparine lui
locator, adic patronului astfel nct acesta era obligat s plteasc salariul muncitorului.
n triptice vedem c aceast regul e rsturnat i c lucrtorul nostru nu-i primea plata
pe zilele pt care nu putea munci fr vina sa spre exemplu: mina era inundat. Aceast
situaie se datoreaz discrepanei economice dintre patron i lucrtor.
n ceea ce privete contractul de vnzare observm urmtoarele. Sub aspectul
formai, n dreptul roman clasic operaia vnzrii se realiza prin contractul consensual de
vnzare astfel nct din simplul acord de voin al prilor rezult toate obligaiile ce
reveneau vnztorului i cumprtorului. n triptice gsim ns cte o clauz diferit pt.
declanarea fiecrui efect n parte astfel nct avem o declaraie de cumprare pt.
eviciune i vicii i o declaraie a garantului. Cu privire la forma actului, n dreptul roman,
actele n mod tradiional erau semnate de martori, aveau o form obiectiv. Sub influena
dreptului grecesc ele au nceput s fie semnate de pri, s aib o form subiectiv. n
triptice actele sunt semnate i de martori i de pri ca o faz intermediar de trecere de la
forma obiectiv la cea subiectiv. Ca o ciudenie a contractului de vnzare acesta este
ncheiat folosind dou forme: contractul consensual i mancipaiunea. S-au emis mai
multe ipoteze. ntr-o opinie efectele se produc n baza contractului consensual, act de
drept al ginilor pt c mancipaiunea, act de drept civil nu era valabil. ntr-o alt opinie
ar fi vorba de o substituire de termeni, parile vrnd sa scrie tradiiune n loc de
manipaiune, pt ca tradiiunea fiind act de drept al ginilor era valabil. n alt parere se
susine c parile au folosit doua acte pentru mai mult sigurana. Noi trebuie sa vedem
un act original de drept daco-roman care unete macipaiunea translativ de proprietate
cu contractul consensual de vnzare generator de obligaii, fcnd trecerea ctre
contractul consensual de vnzare translativ de proprietate.

11
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organizarea social i normele de conduit n cadrul obtii steti teritoriale ntre


secolele IV i IX

Dup retragerea aurelian din 271/275 d.Hr., n Dacia a rmas populaia


romanizat plecnd doar administraia, armata i o parte din coloniti, cei care aveau
interese legate de impriu ns dei Dacia nu mai era formal o provincie a Imperiului,
activitatea roman a continuat s se desfoare i la nordul Dunrii din motive variate. n
plan militar, grania de Nord a Impriului situat pe cursul Dunrii nu putea fi aprat
eficient dac nu se organizau garnizoane i capete de pod i pe malul stng. De altfel,
Dobrogea a continuat s fac parte integrant din imperiu. mpraii Constantin cel Mare
i Iustinian au manifestat un interes deosebit pentru fosta provincie, nu numai din punct
de vedere militar, relaiile cu romanii fiind intense i din punct de vedere comercial.

Romanizarea i cretinizarea geto-dacilor


Dup cucerirea Daciei s-a desfurat un intens proces de romanizare la sfritul cruia a
rezultat o populaie romanic care vorbea o limb cu caracter latinofon. Cel mai important rol n
acest proces l-au avut armata, administraia i colonitii.
n paralel cu procesul de romanizare s-a desfurat i procesul de cretinare. Cei
doi factori fiind cei care au contribuit la formarea populaurat i procesul de cretinare.
Cei doi factori fiind cei care au contribuit la formarea populaiei daco-romane i a apoi a
poporului romn. Procesul de cretinizare ncepuse nc din primul secol al erei cretine
din vremea regelui Decebal i mai nainte cnd Sf. Apostol Andrei i ucenicii si au
desfurat activiti misionare n Dobrogea.
A urmat apoi cretinarea prin intermediul soldaiilor i colonitiilor romani, muli
dintre ei provenind din provinciile cretinate de ceilali apostoli.
Cele mai importante dovezi de cretinitii din Dacia sunt martirii care au fost
persecutai n primele secole i n special n vremea lui Diocleian astfel nct cunoatem
moartea martiric a preotului daco-roman Montanus mpreun cu soia sa, Maxima
probabil n vremea mpratului Diocleian. Tot n aceeai perioad sunt martirizai cei 4
mrturisitori cretini de la Niculiel : Zotic, Camasis, Atal, Filip.
n anul 373 o comunitate din Dacia gotic trimite n Cappadocia, la cererea Sf.
Vasile cel Mare moatele Sf. Savagotul care fusese aruncat n apele Buzului. Moatele
sunt nsoite de o scrisoare care descrie ptimirile sfntului.

Obtea steasc teritorial

12
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

De la retragerea aurelian i pn n secolul IX dupa Hr., populaia daco-roman


i apoi romn nu s-a mai putut organiza n stat datorit deselor valuri de popoare
migratoare. De aceea in aceast perioad singura form de organizare a fost obtea
steasc teritorial. Obtea steasc avea un caracter democratic datorit egalitii dintre
membrii ei i un caracter teritorial care a fcut posibil integrarea ei n stat. Termenii prin
care a fost desemnat obtea sunt cel de sat care provine din latinescul fasatumcare
nseamn sat ntrit i cel de ctun care l-a dublat pe cel de sat. Termenul de sat
desemna att organizarea geografic ct i cea demografic n acest ultim sens fiind
sinonim cu termenul de obte de provenien slav.

Caracterele obtii steti


Caracter teritorial
Obtea steasc e definit ca o asociaie de familii organizat pe baza unui
teritoriu stpnit n comun. Pmntul obtii steti este desemnat cu termenul de moie
care deriv de la cuvntul geto-dac mo. Prin termenul de mo era desemnat lotul aflat
n stpnire individual a fiecrei familii. Termenul de mo a fost dublat de cel de
btrn cu acelai sens provenit din latinescul veteranus. Dup invazia slavilor din
secolul VI n limb au intrat dubletele slave: ocin, dedin, batin cu sensul de
proprietate ereditar i cuvntul megie cu sensul de proprietatar, membru al obtii.
n proprietate devlma se aflau pdurile, punile, iazurile, livezile. Cmpul de
cultur ns se afla n stpnire individual fiind mprit n loturi, atribuite fiecrei
familii prin tragere la sori odat pentru totdeauna.
Tot n stpnire individual se aflau locul de cas i curtea. Semnul stpnirii
indivduale era gardul. Membrii obtii puteau s mai desprind din stpnire devlma
anumite terenuri pe care le amenajau prin munc proprie, prin defriare sau de
deselenire, i pe care le stpneau individual cu titlu de stpniri locureti. Toate
aceastea cu acordul obtii.

Caracter agrar i pastoral


Teritoriul obtii era mprit generic n 2 categorii: cmpul care reprezint terenul de
cultur i punea care includea n sens larg i pdurea. Aceast clasificare reprezint cele
2 ocupaii tradionale : agricultura (de care se ocupa majoritatea membrilor) i pstoritul
(de care se ocupa un numr restrns).

Organele de conducere ale obtii


Adunarea General
La aceasta participau toi membrii majori ai obtii, majoratul fiind fixat ntre 18-
30 de ani n funcie de vrst sau de data cstoriei. Participarea femeilor e incert, fiind
sigur numai faptul c ele luau parte cnd se dezbtea o problem care le privea. Adunarea
General avea o competen general cu privire la atribuirea de terenuri, soluionarea
unor litigii, organizarea aprrii obtii, transferul de bunuri i alte tranzacii, numirea
aleilor obtii.

Sfatul oamenilor buni i btrni

13
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Era format din membrii care se distingeau prin o conduit moral de nalt inut.
Aveau atribuii judiciare. Aleii obtii erau persoane cu caliti deosebite care anun prin
atribuiilelor dregtoriile feudale de mai trziu. Aleii erau :
- vornicul primul ntre alei, avea atribuii n legtur cu alegerea obtii
- postelnicul - se ngrijea de biseric
- jitarul pzea recolta
- nemesnicul avea n grij gardurile arinii
- judele atribuii militare i judectoreti

Uniunile de obti

Obtea teritorial era cea mai simpl form de organizare, ns ea se putea ncadra
n confederaii mai largi numite uniuni de obti sau obti de obti.
Acestea se formau din motive economice sau militare, iar n cadrul lor obtile i
pstrau autonomia, organele de conducere i normele de conduit.
Uniunile erau conduse de Marele Sfat care avea ca atribuii soluionarea
problemelor teritoriale comune, strngerea de contribuii i organizarea aprrii.

Normele de conduit n cadrul obtilor steti

Norme privitoare la proprietate (vezi cursul anterior)

Norme privitoare la relaiile de munc reglementeaz cele dou activiti de baz:


1. agricultura
2. creterea vitelor.
1. Agricultura > normele aveau drept coninut:
- repartizarea loturilor de cultura ntre membri
- stabilirea felului culturii
- nceputul muncilor agricole (ex.: pornirea plugurilor)
- strngerea de contribuii pentru anii cu recolt slab
- repartizarea produselor comune.
2. Creterea vitelor > normele se refereau la:
- pornirea turmelor
- stabilirea locului i perioadelor de punat
- mprirea produselor comune.

Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor


n cadrul obtii guverna principiul egalitii n drept al tuturor membrilor si,
bazat pe proprietatea devlma i munca n comun. Cei care se distingeau (oamenii buni

14
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

i btrni aleii obtii) o fceau datorit calitilor personale. Ei se aflau ns sub


controlul obtii care avea dreptul s-i revoce din funcie.

Norme privitoare la familie, cstorie, succesiuni, obligaii


Familia avea un caracter democratic, pornind de la organizarea familiei geto-dace
i ntrit fiind de preceptele religiei cretine. Aceast egalitate a membrilor familiei a dat
natere obligaiilor reciproce de ntreinere ntre soi precum i ntre prini i copii.
Cstoria se ncheia prin acordul liber consimit al soilor, ntemeindu-se pe taina
cununiei svrit n biseric.
Divortul era cunoscut si permis ambilor soti pentru egalitate de motive.
Succesiunile descendenii aveau egal vocaie succesoral fiind cunoscut i
dreptul la motenire al soului supravieuitor.
Obligaiile toi membrii obtii aveau capacitate deplin de a contracta,
distingndu-se contractul de vnzare ca fiind cel mai folosit, contract care ajunsese
consensual i translativ de proprietate.

Normele privind rspunderea i organizarea judectoreasc


Rspunderea membrilor obtii pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii i
soluionarea litigiilor se fceau pe baza solidaritii rudelor, a Legii Talionului i a
compoziiunii.
Rspunderea solidar funciona pentru membrii obtii i atunci cnd se cauza un
prejudiciu obtii nvecinate.
Organizarea judectoreasc oamenii buni i btrni i juzii aveau competen n
materie civil i penal, putnd aplica sanciuni, mergnd pn la excluderea din obte.

Probele
1. jurmntul cu brazda
2. proba cu jurtori (pe care le vom regsi i n feudalismul dezvoltat).

Capitolul III (?)


Apariia formaiunilor prestatale romneti

Formarea statelor feudale de sine stttoare

Sec IV X -> se desvrete procesul de etnogenez al poporului romn astfel nct


dup aceast perioad el ncepe s se manifeste n cele dou componente eseniale ale
sale:
- romanitatea
- cretintatea

15
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

astfel nct el este menionat ca popor vorbitor de limb romanic de ctre autorii epocii,
cum ar fi Constantin Porfirogenetul care i numete romani pentru a-i deosebi de celelalte
populaii nelatine.
Popoarele din jur, germanii, maghiarii, slavii i numesc pe romni vlahi, valahi,
volohi, olahi denumiri cu care poporul german i desemnau pe vorbitorii de limb latin
(de la numele unui trib celtic volcae, tritor pe teritoriul Austriei i al Elveiei de azi,
care s-a romanizat, astfel nct vecinii lor, germanii au extins numele tribului la toi
vorbitorii de limb latin).
Autohtonii ns i-au spus ntotdeauna romni fiind unul dintre puinele popoare care a
pstrat numele de roman.
n paralel cu romanitatea, romnii i-au manifestat cretintatea de rit ortodox asa
cum rezult i din izvoare. Ex.: scrisoarea Papei Grigorie al IX- lea care n 1234 se
plngea de succesele pseudoepiscopilor otrodoci din dioceza cumanilor din Moldova.
n aceast perioad se manifest i o crestere a nivelului economic pornind de la
activitile principale, agricultura i creterea vitelor. Pe acest fond i potrivit cu evoluia
mentalitilor apar clasele sociale care sunt consemnate ce atare ntr-un document de
mare importan Diploma cavalerilor ioanii. n acest document se vorbete despre o
clas a feudalilor maiores terra (mai marii pmntului), proprietari de pmnturi i de
vite.
n alte documente ei sunt menionai ca potentes duces sau domini.
Alturi de acest clas i n opozitie cu ea, gsim pe cea a ranilor rustici valahi. Ei
sunt consemnai ca prestnd renta feudala sub cele trei forme:
- venituri
- foloase
- slujbe
(n bani, produse sau munc).
ranii liberi sau aservi..i, continu s triasc n obti. Vedem c ranii asevii continu
s stpneasc loturile lor, numite sori/soarte.
Pe fondul acestei stratificri sociale apar primele formaiuni prestatale romneti.
Ele au primit la nceput numele de ar/ cmpulung, denumiri cu care erau desemnate
anterior uniunile de obti. Termenul de ar < lat. terra, a primit la noi sensul de
organizare politic pe un anumit teritoriu. Pentru sensul material de pmnt am motenit
n limb un cuvnt povenit din lat. pavimentum = loc pardosit.
Termenul de ar era completat de denumiri:
- georgrafice: ara Haegului, ara Criurilor
- entice: ara Bolohovenilor, Terra Vlahorum
- etnico-geografice: ara Berladnicilor (lng Brlad), ara Brodnicilor (lng
Vaduri)
- denumiri desemnnd numele conductorilor: ara lui Litovoi, ara lui
Menumorut.
Alturi de termenul ar, a ptruns n limb i termenul de jup povenit din tracicul
diurpaneus, termenul german de cnezat i termenul slav de voievodat.
Conductorii acestor fromaiuni se numeau jupani, cnezi, voievozi.

16
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Termenul de jude i avea tradiia n cel de duumiviri iure dicundo (cei doi
brbai care spun dreptul), fotii magistrai din colonii precum i n denumirea juzi,
aleii obtii cu atribuii judiciare i militare.
Aceti feudali se bucurau de o for economica, pornind de la proprietatea asupra
pmnturilor i a ranilor dependeni precum i de o for militar denumit n
Diploma cavalerilor ioanii aparatus bellicus = aparat de rzboi. Aceti nobili locali
tind spre sfritul sec. al XIII- lea i nceputul sec al XIV-lea s-i unifice puterea i s-i
manifeste independena astfel nct se ajunge la nceputul sec al XIV-lea la formarea
statelor feudale romneti independente.

Formarea statelor feudale romneti

ara Romneasc Basab I unete teritoriul din stnga i din drepta Oltului i formeaz
un stat unitar, deocamdat sub vasalitate maghiar.
1330 btlia de la Posada n care Basarab nvinge trupele regelui maghiar Carol Robert
de Anjou i obine independena.

Moldova
1364 voievodul maramureean Bogdan i nltur pe urmaii lui Drago i creeaza
Statul feudal al Moldovei care n 1386 obine independena fa de mongolii Hoardei de
Aur.

Trasilvania
Datorit ptrunderii ungurilor nc din sec. IX X, nu s-a putut organiza un stat feudal de
sine stttor, ci doar un voievodat autonom al Transilvaniei sub vasalitate maghiar.

Dobrogea numit n actele vremii i ara Cavarnei, a avut o existen independent


destul de scurt, fiind integrat de Mircea cel Btrn rii Romneti i apoi inclus n
Imperiul Otoman.

Formarea dreptului feudal nescris. Legea rii

Cunoatem c n sec IV IX obtea steasc a format anumite categorii de norme


dup care se conducea, norme care ns nu se bucurau de o sanciune statal. Ele aveau
caracter democratic ca i obtea teritorial.
Dup sec. al X-lea, o dat cu apariia claselor sociale i apoi cu formarea rilor,
cnezatelor i voievodatelor, la primul grup de norme s-au adugat cele privitoare la:
- privilegiile feudalilor
- obligaiile ranilor
- caracterul ereditar al institutiei cnezatului
- caracterul electiv sau electiv-ereditar al institutiei voievodatului.
Acest drept avea o form nescris cutumiara, care a primit mai multe denumiri:

17
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- dupa cancelaria polon Voloschi Zacon


- cancelaria srb Zacon Vlaschi
- cancelaria maghiar Ius Valahicum/ Lex Olahorum.
Toate aceste denumiri se traduc prin dreptul valahilor.
Acest lucru se explica prin faptul c strinii i priveau pe romni sub aspect etnic i
identificau dreptul lor ca fiind un drept personal (adic drept dup care se conduce o
anumit categorie de persoane). Romnii ns au desemnat dreptul lor nescris cu numele
de Legea rii artnd prin aceasta c este un drept teritorial, adic al unei populaii
organizate politic pe un anumit teritoriu. Deci Legea rii are un caracter unitar fiind
denumit la fel n toate cele trei ri romne i avnd un coninut similar. Are caracter
teritorial, dup cum am artat i este o creaie original a poporului romn.
Cu privire la formarea i coninutul Legii rii s-au formulat mai multe teorii:

Teorii cu privire la formarea Legii rii

Un grup de istorici (Hadeu, Tocilescu, Prvan) i juriti (Longinescu, Peretz, Rdulescu)


au afimat originea pur romana a dreptului nostru feudal nescris, astfel nct juristul tefan
Longinescu a afirmat c n timpul stpnirii romane n Dacia s-au format un fond i o
mentalitate juridic roman.

Ali istorici (Andrieescu, Densuianu) i juriti ca Ndejde, Fotino au susinut originea


trac a Legii rii. Ioan Ndejde a artat c sunt multe instituii de sorginte tracic n
dreptul nostru feudal precum:
- dreptul de protinis
- aldmaul
- nfrirea
- proba cu jurtori
- jurmntul cu brazda etc.
-
Ali istorici ca D. Cantemir, N. Iorga au afirmat originea daco-romana. Iorga a vzut n
normele dreptului roman i ale celui dac cele dou rdcini profunde ale vechiului drept
feudal romnesc.

Istorici ca Onciur, Xenopol i juristi ca Negulescu i Dissescu au cautat originea dreptului


n normele slave.

O opinie rmas izolata susine i influene germane i maghiare.

n realitate dreptul feudal s-a format pornind de la normele dreptului roman unite cu
obiceiurile geto-dace i primind influene n particular slave datorit coabitrii ndelungi
cu acest popor.
n judee i inuturi, dup sec XVI, odat cu centralizarea puterii de stat, dregtorii
tradiionali sunt dublai de dregtori domneti.

18
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organizarea oraelor

nc de la nceput oraele din ara Romneasc i Moldova s-au manifestat ca


entiti libere, formate din meseriai, negustori i rani. n ara Romneasc oraele
aveau o autonomie mai mare, iar domnitorul nu putea dispune de moia orasului fr a o
rscumpra de la oreni. n Moldova, ns, n virtutea lui dominium eminens, domnitorul
se considera stpn peste ntreg teritoriul oraului putnd dispune de el, iar orenii erau
socotii ca avnd doar drept de uzufruct. Conducerea oraselor era asigurat de un judet n
ara Romneasc i un oltuz n Moldova mpreun cu un Sfat orenesc format din 12
prgari. Pe lng acetia, mai funciona un Sfat al oamenilor buni i btrni, cu o
componen mai larg i Adunarea general a oraului.
oltuzii, judeii i prgarii aveau urmtoarele atribuii:
1. soluionau litigiile
2. percepeau veniturile
3. bteau moneda
4. organizau i ntreineau armata
5. asigurau reprezentarea oraului.
Din secolul XVI pe lng dregtorii alei de oreni apar i dregtorii domneti
(starostele, vameul, ureatnicul).

Satele

Odat cu organizarea statului, satele au fost integrate n organizarea politic ns


nu s-a renunat cu totul la vechiul lor sistem de autoconducere. Din vechea organizare
satele mai pstreaz:
dreptul de protinis (dreptul de precumparare si rascumparare)
rspunderea colectiv n materie penal i fiscal
judecarea proceselor n afara celor sancionate cu pedeapsa capital.
Satele erau libere i aservite. Satele libere erau conduse de juzi i cnezi, iar cele
aservite de un reprezentant al proprietarului.

Organizarea de stat a Voievodatului Transilvaniei ntre sfritul secolului al XII lea


i nceputul secolului al XVI lea

Din cauza ptrunderii ungurilor, Transilvania nu s-a putut organiza ca stat


romnesc de sine stttor cum erau ara Romneasc i Moldova. La nceputul secolului
al XII lea maghiarii au vrut s conduc Transilvania n forma principatului i este
menionat un principe Mercurius care stpnea doar colul Nord-Vestic al Transilvaniei i
i avea curtea regelui maghiar. Restul teritoriului se afla sub conducerea juzilor, cnezilor
i a voievozilor romni.

19
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Spre sfritul secolului al XII lea s-a impus forma de organizare traditional-
romneasc a voievodatului, care a fost extins la scara ntregului teritoriu intra-carpatic.
Primul conductor cu titlul de voievod menionat n documente este Leustachius
(Eustaie), pomenit n 1176 ca voievod al Transilvaniei. Coroana maghiar vznd ca nu
i poate impune puterea fa de majoritatea autohtonilor romni a recurs la colonizare de
maghiari, sai i secui.
Secuii au fost colonizai n partea estic a Transilvaniei pentru a o apra de
atacurile mongole. Saii au fost colonizati n partea central-vestic cu scopul de a
introduce o agricultur mai avansat i de a organiza oraele.

Organele centrale

Voievodul Transilvaniei era eful micului stat afla n dependen fa de coroana


maghiara. Dei vasali ai regelui Ungariei, voievozii Transilvaniei au ncercat n
permanen s i lrgeasc atribuiile i s i consolideze autonomia. Unele familii
domnitoare erau de provenien romneasc.
Voievodul avea atributii politico- administrative, judiciare, legislative si militare.
n legatur cu organizatia politic, el i numea pe nalii dregtori, pe
conductorii comitatelor, convoca i prezida Congregatia nobililor, ncheia tratate cu alte
state, declara rzboi i ncheia pace.
n plan judectoresc, el era judectorul suprem.
Pe plan militar, el conducea armata Transilvaniei distincta de cea a regatului
Maghiar.
Trebuie menionat c, dei atributiile voievodului erau n cretere, ncepnd cu secolul al
XV lea el i ia i titlul de comit al secuilor. Cu toate acestea puterea lui a fost
permanent limitat de vasalitatea fa de Ungaria, de larga autonomie de care se bucurau
unitatile administrative (comitatele i scaunele), de privilegiile acordate Bisericii Catolice
i de autonomia feudelor deinute de domnii rii Romneti i ai Moldovei n
Transilvania.
n Transilvania Almaul, Fgraul, Cetatea de Balt, Rodna, Unguraul etc.

Dregtorii centrali

Sistemul dregtorilor n Transilvania nu s-a dezvoltat la fel de bine ca cel din ara
Romneasc i Moldova. Voievodul era ns ajutat la conducerea statului de civa nali
demnitari: vice-voivodul, notarul voievodal, care era eful cancelariei i avea atribuii
asemntoare logoftului i judele voivodal cu atribuii asemntoare vornicului.
Congregatia nobililor era o adunare reprezentativ pe stri la care particip la
nceput i nobilimea romn alturi de maghiari, sai, secui, nali demnitari i nali ai
oraelor. Congregaia nu avea activitate permanent fiind convocat de voievod la Turda.
n 1437, dup rscoala rneasc n urma creia s-a format Unio Trium
Natiorum, nobilii romni au fost exclui de la conducerea statului.

Organizaia financiar

20
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

n Transilvania erau percepute 2 tipuri de dri: unele ctre stat, altele ctre feudali
i ctre biseric. Drile ctre stat erau strnse de voievodul Transilvaniei din care acesta
reinea o mare parte, iar restul era trimis Coroanei maghiare. Cel mai important impozit
era venitul cmrii (lucrum camerae) la care erau inclui toi locuitorii i care a crescut
necontenit. Un alt impozit era cel funciar numit terragium, pltit doar la nceput doar de
rani, apoi extins i la oreni. ranii romni erau n plus obligai s dea o oaie cu un
miel din 50 quinquagesima ovium.
Saii plteau anual un impozit de 500 de mrci de argint, pltind prin contribuia
tuturor gospodriilor i numit darea Sfntului Martin.
Secuii, datorit obligatiilor lor militare, erau scutii de impozite, ns plteau darea
boilor, cte un bou de fiecare gospodrie, la ncoronarea regelui Ungariei, cu ocazia
primei cstorii i cu ocazia naterii primului copil.
Orenii plteau anual censul.

Organizarea bisericii

Datorit faptului c regii maghiari se legaser cu jurmnt n faa Scaunului Papal


s nu admit schismatici regatul lor Biserica Ortodox din Transilvania a fost continuu
prigonit i mpiedicat s se organizeze i s funcioneze.
Biserica oficial era ca i n Ungaria, Biserica Catolic care beneficia de
privilegii, de venituri de pe urma tuturor credincioilor care aveau n frunte nali prelai
care formau nobilimea ecleziastic.
Biserica Ortodox a funcionat n toat aceast perioad avnd i ea biserici,
mnstiri, preoi i episcopi. Dintre cele mai vechi biserici care se mai vd i astzi sunt:
biserica de la Densu (cldit pe un monument funerar pgn i care a funcionat nc din
primele secole ale cretinismului), biserica de la Streisngeorgiu (secolul XIII ). La
acestea se mai adaug i alte biserici din secolele XIII, XIV. Cea mai veche biseric din
Transilvania este cea de la Peri din Maramure, ctitorita de Sas Vod, fiul lui Drago cel
plecat n Moldova. n pisania bisericii de la Streisngeorgiu este pomenit numele
preotului Nane ca cel mai vechi cunoscut n Transilvania alturi de care au fost i ali
preoi ortodoici pentru svrirea tainelor n folosul romnilor din Transilvania. La
mnstirea Rmne s-a descoperit o inscriptie cu numele arhepiscopului Gherasim care
este primul arhepiscop romn din spaial intra-carpatic care a funcionat n secolul XIV.
La Feleag, lng Cluj a funcionat n secolele XV- XVI care avea legturi cu Moldova lui
tefan cel Mare.

Organizarea armatei

n Transilvania funcionau 2 armate: una a regelui Ungariei i una a voievodului


Transilvaniei. Din armata regal fceau parte: nobilii, nalii dregtori, reprezentanii
comitatelor i scaunelor precum i ai oraului. Aceasta armat participa att la rzboaiele
de aprare, ct i la cele de cucerire. Armata Transilvaniei era format din slujitorii
feudalilor locali i participa doar la rzboaie de aprare.

21
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Din secolul XV, odat cu reforma regelui Sigismund, armata Transilvaniei a fost
organizat pe principiul banderiilor (al steagurilor ). Fiecare nobil, comitat, scaun i oras
avea obligaia s ntrein banderii proprii care beneficiau de nsemne militare distinctive.

Organizarea locala

Teritoriile locuite de romni erau organizate n districte conduse de cnezi, juzi i


voievozi locali. Districtele romneti s-au aflat n Maramure, Banat, Rodna, Haeg,
Amla i Fgra. n teritoriile n care exista populaie maghiar s-au organizat comitate
conduse de un comite numit iniial de regele Ungariei i din secolul al XIII lea de
voievodul Transilvaniei. Comitele era ajutat de un vice-comite i de pretori care
conduceau plile (plasa era o subdiviziune a comitatului). Secuii au fost organizai n
scaune dup modelul scaunelor de judecata romneti. Cele 7 scaune secuieti formau
Universitatea Secuilor (Universitas Siculorum) cu sediul la Odorhei.
Scaunele erau conduse de cpitani ajutai de un jude scunal.
Dup secolul XV voievodul Transilvaniei devine i comite al secuilor, iar n
scaunele secuieti apare cte un jude regal. Obtea sailor ( Universitas Saxorum) era
format din 9 scaune cu sediul la Sibiu. Scaunele erau conduse de un jude scunal ajutat
de un vice-jude pe lng care apare i un jude regal. Obtea sailor se afla sub conducerea
unui comite.
Oraele din Transilvania se bucurau de o autonomie mult mai mare dect cele din
ara Romneasc i Moldova. Ele erau conduse de un jude ajutat de un consiliu format
din 10 burgri alei din rndul patriciatului orenesc. Satele erau conduse de juzi i
cnezi. Satele libere au supravieuit numai n zona de grani.

Organizarea Principatului Transilvaniei (1541- 1691)

n 1541, ca urmare a victoriilor repetate ale armatelor turceti, partea centrala a


Ungariei este transformat n paalc cu centrul la Buda. Ca urmare a dispariiei Coroanei
maghiare, Transilvania i mrete autonomia i este organizat ca principat autonom sub
suveranitatea Portii. .

Organele centrale

Principele era ales de Diet i confirmat de ctre sultan, procedur pe care


Poarta a promis iniial c o va respecta, dar pe care, ca i n cazul celorlalte 2 ri
romneti, a nclcat-o n repetate rnduri aa nct de multe ori confirmarea ajungea
naintea alegerii fcute de Dieta i chiar mpotriva acesteia.
El avea ns atribuii foarte largi n plan politico-administrativ, el i numea pe
nalii funcionari, conferea titlurile de noblee, ncheia tratate i declara starea de rzboi
sau de pace.
Pe plan militar, el era conductorul suprem al armatei.

22
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

n materie legislativ, el avea initiativ legislativ, putea s confirme sau s


resping hotrrile Dietei. n plan judectoresc, principele era judectorul supreme,
putnd graia i comuta pedepsele.
Dieta Transilvaniei era Adunarea reprezentativ a principatului care a nlocuit
Congregatia nobililor. i n aceast perioad feudalii romni erau exclui de la
conducerea statului. Dieta avea atribuii foarte largi i a desfurat o activitate legislativ
susinut, concretizat n acte normative date n cele mai diverse domenii care datorita
mulimii lor au fost codificate n culegeri speciale. Spre deosebire de Congregatie, Dieta
a avut o activitate permanent.
Consiliul Intim era format din 10- 12 persoane, reprezentani ai nobilimii i ai
naltului Cler care aveau format rolul de a-l sftui pe principe, dar, n fond, rolul de a-i
supraveghea activitatea.

Organizarea financiar

Veniturile principelui proveneau din 2 surse. Pe de o parte, din operatiunile


monetare i din taxele impuse exploatarilor minelor i salinelor i pe de alt parte, din
impozitele la care erau supuse gospodriile. ranii aveau de pltit drile fa de stat, dar
i cele fa de feudali i biseric.

Organizarea armatei

Principii Transilvaniei s-au preocupat de o mai bun organizare a armatei i de


stabilirea condiiilor de participare la oaste aa nct rezultau anumite reguli:
Toate categoriile sociale aveau aceast obligatie
Nobilii participau cu un numr proportional cu iobagii lor
Scaunele, comitatele i orasele aveau obligaii militare specifice
ranii din regiunile de grani beneficiau de nlesniri n schimbul aprrii
hotarelor

Organizarea bisericii

Autonomia Tansilvaniei a fost benefic bisericii ortodoxe pentru c aceasta i-a


consolidat organizarea avnd n frunte Mitropolia de la Alba-Iulia i episcopii de la Vad,
Ineu, Silva i Gioagiu. Pe de alta parte, ns, cele 4 religii oficiale numite recent erau:
catolicismul, biserica reformata, calvinismul i luteranismul.
n aceast perioad romnii se confrunt cu intensa ofensiv a calvinismului fa
de care arhiereii ortodoci s-au opus vehement remarcndu-se mitropoliii: Ilie Iore i
Sava Brancovici. Amndoi au suferit n nchisori i prin nlturarea din scaun pentru
atitudinea ortodox a lor. Sunt prznuii ca sfini de Biserica Ortodoxa Romn.

Teoriile cu privire la continutul Legii Tarii

23
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Intr-o prima opinie se afirma ca Legea Tarii are ca obiect dreptul de proprietate
asa incat Nicolae Iorga afirma in lucrarile sale de tinerete ca Legea Tarii e un drept agrar
imobiliar.In lucrarile sale mai tarzii insa tot Nicolae Iorga afirma ca legea tarii e un drept
al agricultorilor si al pastorilor desemnand prin aceasta doar categoria juridica a taranilor
fara sa faca referire si la cea a boierilor sau la raporturile dintre cele doua categorii
sociale.
Intr-o alta opinie, Bogdan si Onciul afirmau ca Legea Tarii este un drept nezial si
voievodal, limitandu-i continutul doar la dispozitiile dreptului pubilc.
Intr-o opinie afirmata in preajma celui de al II-lea razboi mondial se sustine ca
Legea Tarii contine :
Dreptul de proprietate
Clasele sociale
Organizarea de stat

Aceasta opinie trebuie largita in sensul ca dreptul nescris romanesc contine intregul
drept public si privat.

Organizarea de stat a Tarii Romanesti si a Moldovei in epoca feudalismului


dezvoltat

Organele centrale
Domnul

Domnul era detinatorul puterii supreme in stat si varful ierarhiei


feudale.Titulatura sa provine din latinescul dominus care inseamna stapan si care in
limba romana a dat cuvantul domn care l-a desemnat in egala masura pe imparatul
pamantesc cat si pe cel ceresc.
Institutia domini este una originala, ea nemaifiind intalnita in statele vecine.Ea se
bazeaza pe traditia romaneasca si pe unele trasaturi imprumutate de la ierarhia bizantina.
Domnul purta si titlul de mare voieod care semnifica prerogativele sale miliatre si
judecatoresti fiind si stapan absolut peste intreg teritoriul tarii.Domnul avea atributii
politico administrative, militare, judecatoresti si legislative.
In sfera politico administarativa intra :
Delimitarea unitatilor administrativ teritoriale din cadrul statului
Perceperea de taxe
Numirea si revocarea dregatorilor
Dreptul de a bate moneda
Dreptul de a incheia tratate economice si militare cu alte state
Dreptul de a declara starea de pace si de razboi
In plan militar el era conducatorul suprem al oastei.La inceput coordona in lupta
steagurile marilor boieri.

24
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

In plan judecatoresc, era judecator suprem putand judeca orice pricini civile sau
penale fara drept de apel.El putea delega acest drept unor dregatori sau marilor boieri si
manastirilor in cadrul sistemului imunitatilor feudale.
Hotararea judecatoreasca anuntata de domn avea forta juridica doar pe timpul
vietii acestuia, domnii posteriori putand rejudeca procesul si modifica hotararea.
In plan legislativ, vointa domnului era considerata lege.Ea imbraca la inceput
forma orala iar din secolul al XVI- lea forma scrisa odata cu aparitia hrisoavelor
legislative.

Sistemul electivo-ereditar

Legea tarii nu a conservat un sistem precis de succesiune la tron cu o monarhie


ereditara si recunoasterea dreptului de crinogenitura asa cum s-a intamplat in celelalte
state feudale.
Sistemul romanesc a fost unul mixt, electivo-ereditar, cu traditii in ceea ce
priveste electivitatea.
In istoria obstilor satesti (alesii obstii) si in alegerea voievodului din randul mai
multor cnezi, iar in ceea ce priveste ereditatea, cu traditie in caracterul ereditar al
institutiei cnezatului.
Asa incat, pentru a accede la tron, candidatul trebuia sa implineasca urmatoarele
conditii :
1. sa fie ruda legitima sau nelegitima cu oricare din domnii anteriori (ascendent,
descendent, colateral), conditie pe care Grigore Ureche o numea astfel sa fie
din os domnesc
2. sa fie roman crestin- ortodox
3. sa nu fie insemnat fizic

Procedura alegerii - presupune 2 etape : I- investitura ;


II- incoronarea
Investitura se facea de marii boieri, inaltul cler si tara (o adunare restransa pe stari
civile).Poporul era doar informat.Urma apoi ceremonia incoronarii.Acest sistem a fost
considerat de romanii Evului Mediu ca fiind legitim sau legiuit.De aceea, domnitorii care
urmau prevederile sistemului electivo-ereditar erau numiti domni din mila lui
Dumnezeu sau unsii lui Dumnezeu.
Cei care incalcau prevederile sistemului erau considerati usurpatori si denumiti
peiorativ domnisori.
Au existat metode de influentare fie a laturii ereditare, fie a celei elective.Asa
incat functiona asocierea la domnie prin care domnul restrangea cercul pretendentilor,
asociindu-si inca din timpul vietii pe unul dintre ei.Functiona si recomandarea prin care
domnul, la sfarsitul vietii indica starilor sociale un urmas favorit.
Pentru perioada in care domnul era minor, el era pus sub regenta, alcatuita din
mama sa si un alt mare boier.
Sistemul electivo-ereditar a prezentat atat avantaje cat si neajunsuri.Avantajul era
ca putea fi aleasa o persoana cu calitati reale de conducator.Dezavantajul insa consta in

25
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

faptul ca de multe ori urcarea pe tron antrena lupte intre partidele boieresti in care erau
indicate uneori si puterile straine, lupte care au slabit statul din interior.
O data cu instaurarea ocupatiei otomane, sistemul se elibereaza pentru ca
investitura venita de la Poarta preceda uneori alegerea facuta de tara sau acoperea vicii
juridice.
Aceste precedente au deschis calea numirii directe a domnilor de catre Porti in
epoca regimului fanariotic.

Sfatul Domnesc

Era organul prin care boierii participau la conducerea tarii.El era convocat si
prezidat de domn avand o componenta variabila intre 12 si 25 de membri.
Atributiile sfatului domnesc :
confirma transferurile de proprietate
intarea si garanta tratatele externe incheiate de domn
judeca impreuna cu domnul
acorda sfat domnitorului ori de cate ori era solicitat.
Observam din aceste atributii ca rolul sfatului este preponderent unul consultativ.Cu toate
acestea importanta sa a fost mult mai mare. Rolul si componenta sfatului domnesc au
variat in functie de epoca la care ne referim, asa incat pana in sec al XVlea din sfatul
domnesc faceau parte marii proprietari de pamant numiti jupani in Tara Romaneasca si
pani in Moldova.
Domnul era obligat sa tina seama de parerea lor intrucat puterea centrala era inca
neconsolidata, iar puterea politica a boierilor era foarte mare si era inca vie in amintirea
lor, epoca cand dintre ei s-a ales domnitorul.
Dupa sec al XV-lea puterea domnului se intareste si de unde pana atunci sfatul era
compus din boierii de tara ,acum patrund in sfat dregatorii sau boierii de slujbe, loiali
politicii domnului si numiti si revocati de catre acesta.
In epoca imediat urmatoare, o data cu instauratia ocupatiei otomane marii boieri
incep iarasi sa-si impuna vointa vazand ca puterea domnului slabea.

Dregatorii -al III-lea organ central

Sunt inalti functionari numiti si revocati de domn cu atributii administrative, judiciare si


militare.Ei au indeplinit intai functii legate de persoana domnului.Apoi au patruns in
sfatul domnesc si au inceput sa exercite puterea.
Sistemul dregatorilor asemanator in cele 2 tari romane s-a cristalizat in Tara
Romaneasca in timpul domniei lui Mircea cel Batran iar in Moldova in timpul lui
Alexandru cel Bun.
Dregatorii erau de 2 categorii :
1. marii dregatori care intrau in sfatul domnesc
2. micii dregatori care nu faceau parte din sfat
--Banul in Tara Romaneasca in dreptul Oltului isi desfasoara activitatea cel mai
important dregator dupa domn.

26
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

--Banul de Severin sau al Craioviei.El avea cele mai importante atributii, putand pronunta
si pedeapsa cu moartea.
--Vornicul- In Tara Romaneasca era de competenta doar in stanga Oltului, iar in Moldova
existau 2 vornici
vornicul Tarii de Sus
Marele Vornic al Tarii de Jos
Acesta din urma fiind mai important, considerat al II-lea dupa domn.
Vornicul avea in subordine slujitorii domnesti, fiind insarcinati cu paza granitelor
si fiind dupa domn cel mai important conducator.
--Logofatul- era pastratorul sigiliului domnesc, seful cancelariei si cel care redacta actele
domnului.Avea si unele atributii judiciare.
--Postelnicul- era sfetnicul de taina si talmaciul domnului cunoscator a mai multor limbi.
El coordona politica externa avand si unele atributii judiciare marunte.
--Spatarul- era pastratorul spadei domnesti si comandantul cavaleriei, uneori in timp de
razboi putand comanda intreaga armata.
--Vistiernicul se ocupa cu strangerea impozitelor asigurand veniturile pentru intretinerea
curtii domnesti si a armatei.Dupa instaurarea dominatiei otomane, el era insarcinat cu
strangerea fondurilor necesare pentru plata haraciului(tribut catre Poarta)
--Paharnicul- se ocupa de pivnitele domnesti
--Stolnicul avea in grija camarile, gradinile si pescariile domnesti
--Comisul- se ingrijea de grajdurile domnesti

Organizarea financiara

In virtutea prerogativelor sale, domnul putea fixa dari si organiza strangerea


acestora.In Tarile Romane darile au fost in 3 feluri :
In natura
In munca
In bani

Darile in natura se numeau zeciuiala in Tara Romaneasca si deseatina in


Moldova.Incepand cu sec al XVI-lea ele au putut fi rascumparate in bani.
Darile in munca -slujbe sau robota.Incepand cu secolul al XVIII lea si aceste dari
au putut fi rascumparate in bani.
Darile in bani- numite dare in Tara Romaneasca si dajdie in Moldova, ulterior
consacrandu-se termenul de bir
Ele contineau : - impozitul pe persoana
- taxe cu privire la comercializarea bunurilor
- taxe cu privire la folosirea drumurilor publice
- taxe de granita
Dupa sec. al XVI- lea nu numai taranii dar si boierii si manastirile au fost supusi la plata
impozitelor. Sistemul de impunere era cisla si anume se fixa o suma globala pentru un
anumit grup fiscal ( un sat), dupa care suma era impartita pe unitati impozabile

27
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

(gospodariile). Criteriul il constituia averea taranului evaluata in numarul de vite astfel


incat in catastiful de cisle ale lui Petru Schiopul se gasesc 2 categorii de tarani :
1. taranii saraci- care plateau impozit mai mic
2. taranii de istov( bogati)- care plateau impozit mai mare
Boierii si manastirile erau impusi dupa intinderea mosiilor si numarul de tarani aserviti.
Dupa intinderea dominatiei otomane, taxele s-au marit fiind necesara aceasta crestere pt
plata haraciului/tributului care si el a crescut necontenit.
Pe langa tribut mai erau cerute de Poarta si alte dari in bani, precum si cele in produse si
in munca ,necesare in general ajutorarii armatei otomane in caz de razboi.

Organizarea armatei

Domnitorul fiind seful armatei, in perioada imediat urmatoare fondarii statului, pt ca inca
nu avea o armata proprie, coordona in lupta steagurile boieresti si cetele de viteji(de
calareti). Dupa sec al XV lea se formeaza oastea cea mica alcatuita din slujitori
domnesti, mici boieri, tarani liberi care participau la oaste in schimbul unor avantaje
oferite de domni.
Oastea domnului era organizata pe principiul teritorial in cadrul judetelor si al tinuturilor,
sub comanda unor vatafi sau stegari aflati in subodinea celor 2 vornici in Moldova si a
banului si a vornicului in Tara Romaneasca.
In caz de mare primejdie era convocata oastea cea mare alcatuita din toti cei care puteau
purta arme.
Dupa sec al XVI lea apar armele de foc si trupele de mercenari extrem de costisitoare pt
domnie.

Organizarea Bisericii

Stim ca in cele 2 state feudale inca inainte de intemeiere, functionau biserici intai in
cadrul satelor si apoi pe domeniile boieresti ale cnezilor, juzilor si voievozilor.

La curtea acestor feudali este probabil ca au functionat si scaune episcopale. Dupa


intemeierea statelor feudale asistam si la o organizare ierarhica a bisericii care mai intai s-
a aflat sub autoritatea spirituala a patriarhiei de la Ohrida, in cazul T.Rom, si a
mitropoliei Haliciului, in cazul Moldovei ; iar mai apoi s-au pus sub autoritatea spirituala
a patriarhiei de la Constantinopol.

Asa incat, in T.Rom., Nicolae Alexandru organizeaza mitropolia Ungaro-Valahiei cu


sediul la Curtea de Arges, avandu-l in frunte pe Iachim (fostul mitropolit al Vicinei). In
1359, el obtine recunoasterea patriarhiei de la Constantinopol. Se organizeaza episcopii la
Severin, Buzau si Rm.Valcea.

28
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

In Moldova
- episcopul de Suceava, Iosif, este sfintit mitropolit la Halici. In 1388, se obtine
recunoasterea autoritatii patriarhiei de la Constantinopol. Se infiinteaza
episcopii la Roman, Radauti si Husi.

Oraganizarea administrativ-teritoriala
In cele 2 tari romane subzista unele subdiviziuni teritoriale care nu sunt propriu-zis
unitati administrative ci reminiscente ale organizarii de dinainte de intemeierea statelor
feudale. Cum avem Bania in T.Rom. in dreapta Oltului, foarte clar delimitata de teritoriul
din stanga Oltului si cum sunt in Moldova Tara de Sus si Tara de Jos.

Unitatile adm-teritoriale propriu-zise sunt judetele in T.Rom., si tinuturile in Moldova.


Primele si-au luat numele de la apele curgatoare iar ultimele de la orasele de
resedinta.Primele erau conduse de judet sau ban, si ultimele de starosi sau vatafi. Judetele
nu aveau subdiviziuni iar tinuturile erau impartite in pogoare.

INSTITUIILE LEGII RII

Proprietatea

n dreptul feudal proprietatea este ierarhizat, divizat i complex, mbinnd


forma de stpnire devlma cu cea individual i difereniindu-se n funcie de titularul
ei. Astfel, proprietatea nu mai are un caracter absolut ca n dreptul roman, ci un caracter
divizat i ierarhizat, n vrful piramidei aflndu-se dominium eminens care aparinea
domnului, urmat de dominium utile care aparinea feudalilor, ranilor liberi i celorlali
proprietari i apoi dreptul de folosin al ranilor aservii asupra loturilor pe care le
munceau.

I. Dominium eminens aparinea domnului ca ef al statului i varf al ierarhiei


feudale. n virtutea lui dominium eminens, domnul avea urmtoarele prerogative:
1. Exercita un drept superior de supraveghere i control asupra ntregului teritoriu al
rii
2. Culegea motenirile vacante
3. Lua n stpnire terenurile pustii (care nu aparinuser niciodat nimnui) sau
pustiite (abandonate de proprietarii lor). Supraveghea mrile, apele curgtoare i
lacurile folosite la pescuit, adpat i navigaie

29
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

4. ncuviina boierilor desprinderea unor terenuri din proprietatea publica i intrarea


lor n stpnirea personal pentru nfiinarea de sate numite slobozii, deoarece
domnul le scutea de taxe cu aceast ocazie
5. Confisca terenurile i averile de la boierii hicleni
6. Acorda danii boierilor pentru dreapt i credincios slujb sau mnstirilor,
acestea din urm putnd fi danii de ctitorie sau de nchinare.
7. Acorda imuniti boierilor i mnstirilor
8. ncuviina actele de transfer de proprietate asupra pmnturilor i robilor, ocazie
cu care prile ddeau domnului un cal bun sau o cup din metal preios ->
instituie numit de Legea rii darea calului sau a cupei
9. Exercita dreptul de preadalic sau prdalic -> semnifica dreptul de a culege
motenirile vacante chiar dac defunctul era membru al obtii, precum i dreptul
de retract (revocare) a daniilor (donaiile domneti)
10. Putea s renune la dreptul su de prdalica, nscriind n act formula: prdalic
snu fie, iar pentru aceasta ptile erau obligate la darea calului sau a cupei.
11. Percepea dijme, biruri i munci n folosul domniei.

II. Dominium utile aparinea n general feudalilor i ranilor liberi.


Proprietatea feudala s-a format pe cale originar prin motenire i pe ci derivate prin
donaie, vnzri, nfrire pe mosie. Pe lng aceste ci juridice existai i ci nejuridice
cotropirea sau sila.
Proprietatea feudal era de trei feluri:
1. Domneasc
2. Boiereasc
3. Mnstireasc
1. Proprietatea domneasc era proprietatea privat ce aparinea domnului ca mare boier
i se deosebea de dominium eminens care era proprietatea publica ce aparinea domnului
ca ef al statului.
Proprietatea domneasc era alctuit din bunurile pe care le deinea domnitorul nainte de
urcarea sa pe tron. La acestea se adaug cele dobndite n timpul domniei pe diferite ci
judiciare (vnzri, schimburi etc.) precum i unele venituri care reveneau domnului i
intrau in cmara domneasc i nu n vistieria rii.

2. Proprietatea boiereasc s-a format n principal prin motenire i prin danie


domneasc. Dania domneasc a avut pn n sec XV caracter temporar, limitat la viaa
domnitorului care l druise pe boier precum i eventual la viaa fiilor acestuia. n urma
luptei susinute a boierilor, dup a doua jumtate a sec XV, dania a dobndit caracter
perpetuu i nu mai putea fi revocat dect n caz de hiclenie (nalt trdare fa de domn).

3. Proprietatea mnstireasc s-a format n principal prin dania fcuta de domn, boieri
i toate celelalte categorii sociale.
Domnitorii acordau danii de ctitorie atunci cnd nfiinau o mnstire i o
nzestrau cu sate i moii, cum s-a ntmplat n cazul mnstirilor Cozia (Mircel cel

30
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Btrn), Putna (tefan cel Mare), Hurez (Constantin Brncoveanu) etc. Domnii mai
acordau i danii de nchinare atunci cnd, dup ctitorie, voiau s asigure veniturile
mnstirii.
Boierii procedau n acelai fel, fie nzestrnd mnstiri, fie cittorindu-le pe
moiile lor sau chiar transformnd conacul boieresc n mnstire, cum s-a ntmplat n
cazul clucerului Tudorean Vldescu care, dup moartea soiei sale, s-a clugrit sub
numele de Teodosie i a transformat casele sale boiereti n chilii pentru clugri i
biserica din curtea conacului n biserica mnstirii Aninoasa.
De obicei, donaiile fcute mnstirilor erau cu sarcin, impunnduli-se obligaia de a nu
le nstrina.
Indiferent de titularul ei, proprietatea feudal era structurat n:
- rezerva feudal, care aparinea propritarului
- loturile aflate n stpnirea ranilor dependeni.

Proprietate feudal a fost nsoit de o instituie provenind din dreptul bizantin


imunitatea feudal. Aceasta era acordat de domn prin hrisov domnesc ctre boieri
sau ctre mnstiri i i atribuia titularului urmtoarele drepturi:
- de administrare politic,
- de judecat,
- de comand a armatei,
- de a face comer,
- de a fi scutit de anumite dri
- de a ncasa venituri n folos propriu.
Imunitatea acorda o anumit autonomie deoarece slujitorii domneti nu aveau acces pe
moia respectiv.
Dup ntemeirea statelor feudale, datorit puterii de care se bucurau boierii, imunitatea a
avut un caracter general.

Formula prin care era acordat imunitatea era:


- n ara Romneasc: S-i fie de ocina i de ohab
- n Moldova: S-i fie uric cu tot venitul.
Dup consolidarea puterii domneti imunitile au devenit speciale, prevzndu-se n act
ce anume nlesniri se acordau titularului. Aceste imunitati speciale sunt ntlnite mai ales
n cazul mnstirilor deoarece proprietatea mnstireasc s-a format mai trziu. De
exemplu, ntr-un act al lui tefan cel Mare, acesta scutete de vam grul i mierea pe
care mnstirea Putna le va comercializa la Chilia (important centru comercial de la
gurile Dunrii) precum i petele pe care mnstirea l va aduce de la Chilia.

III. Proprietatea rneasc


Diferea n funcie de titularul ei: dac ranii erau liberi sau aserviti, dac erau organizai
n obti sau n afara obtilor.
n obtea liber pmntul se mprea n :

31
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- vatra satului = gospodriile rneti


- loturile ranilor, n stpnire individual
- celelalte terenuri aflate n hotarul obtii care se aflau n stpnire devlma:
pduri, puni, fnee, ape.
Se nregistreaz tendina ca tot mai multe terenuri s treac din stpnire devlma n
cea personal, dar cu toate acestea obtea i pstreaz un drept superior de supraveghere
i control asupra ntregii moii a satului, drept concretizat n dreptul de protinis
(precumprare i rscumprare).
ranii liberi care nu erau organizai n obti exercitau proprietatea asupra gospodriei,
uneltelor, vitelor i loturilor de cultur.
ranii aservii aveau un drept de proprietate asupra gospodriei, a uneltelor i a vitelor
i un drept de folosin asupra pmntului care se afla n proprietatea boierului.
Meteugarii aveau drept de proprietate asupra atelierelor, a uneltelor i asupra
produselor muncii lor.
Robii aveau un drept de stpnire asupra slaelor lor (locuinele), a uneltelor i asupra
produselor muncii lor.

STATUL JURIDIC AL PERSOANELOR

n feudalismul dezvoltat persoanele au un caracter statutar i discriminatoriu,


statului juridic al persoanei depinznd de locul pe care acestea l ocupau n societate.

Feudalii clas social care dateaza dinainte de ntemeierea statelor feudale, ei fiind
mari proprietari de pmnt, aa numiii boieri de ar.
Dup ntemeierea statelor feudale, calitatea de boier le este recunoscut de domn i apar
dregtoriile sau boierii de slujbe.
Calitatea de boier era indispensabil legat de calitatea de mare proprietar de pmnt,
pierderea moiei atrgnd dup sine i pierderea titlului nobiliar.
Dac n toat lumea feudal domeniul feudal exista i avea acest structur
(rezerva feudal i loturile de pmnt) raporturile de vasalitate ns au prezentat mai
multe variante: n cazul rilor romne regimul nobiliar era un subtip al celui bizantin i
anume, nu exista o anumit piramid faudala de tipul suzeran > vasali-> subvasali, ci
toi boierii, indiferent dac erau mari sau mici aveau aceleai obligaii de ascultare fa de
domn, care reprezenta o copie a bazilului bizantin (mpratul de la Constantinopol).
Neascultarea boierilor constituia infraciunea de hiclenie, considerat cea mai
grav i pedepsit cu moartea i confiscarea averii. Deci boierii erau obligati s asculte de
poruncile domneti, s acorde domnului ajutorului militar (auxilum) n timp de rzboi i
sfat n timp de pace (consilium). n schimb, asteptau de la domnitor miluirea sau dania
pentru dreapt i credincioas slujb precum i dregtorii.
Pe lnga feudalii laici, exista i clasa feudalilor ecleziastici format din mitropolit,
episcopi, protopopi i egumenii marilor mnpstiri (stareii).

32
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

ranii erau liberi sau aservii si erau organizai n obti sau n afara lor.
ranii liberi cu pmnt se numeau: - moneni n ara Romneasc
- rzei n Moldova.
ranii fr pmnt se numeau: - sraci/siromahi n Moldova
- vlahi n ara Romneasc
- jeleri n Transilvania.
ranii liberi cu pmnt, dar neorganizai n obti se numeau crezi sau judeci.

ranii aservii se numeau: - rumni n ara Romneasc


- vecini n Moldova
- iobagi n Transilvania.
Regimul lor juridic a diferit n timp; spre sfrsitul sec. XVI ei au fost legai de glie,
consecina a fost c nu se mai puteau muta de pe o moie pe alta, dar nici stpnii nu-i
puteau alunga; era impus vinderea moiei mpreun cu toi ranii aservii, dar nu la
proprietari diferii pentur a nu se ajunge la destrmarea familiilor rneti.
Dup achitarea rentei feudale, ranii puteau s dispun de restul produselor i
aveau capacitatea de a ncheia acte juridice n legatur cu aceste produse.

Cile de cdere n rumnie erau:


a) juridice:
- contractul de vnzare, cnd ranul i vindea pmntul i libertatea, de obicei ca
urmare a imposibilitii de plat a drilor
- contractul de donaie
- contractul de mprumut garantat cu libertatea personal
- hotrrea judectoreasc de aservire a unor rani sau a ntregii obti, de obicei
pentru neplata unei amenzi fixate pentru svrirea unei infraciuni sau neplata
datoriilor.
b) nejuridice
- falsificarea titulurilor de proprietate de ctre boieri
- sila/cotropirea (asevirea cu fora).

Cile de ieire din rumnie:


a) juridice:
- eliberarea de ctre stpn, se fcea numai cu capul = se acorda libertatea
personala, dar nu se retroceda i ocina (lotul de pmnt)
- rscumprarea ranii plteau o sum de bani n schimbul libertii
- hotrrea judectoreasc foarte rar, li se ddea ctig de cauz ranilor i erau
eliberai.
b) nejuridice
- arderea titlurilor de proprietate
- rscoala
- cnezirea/ judecirea cu fora = ranii refuzau s se mai considere aservii i s mai
plteasc dijma

33
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- fuga de pe moie.

Orenii clas mai dezvoltat n Transilvania pentru c n celelalte dou ri


romneti cei bogai preferau s cumpere moii i s intre n rndurile boierimii.
Populaia oraelor care se bucura de un caracter autonom era mprit n:
- patriciat (oamenii bogai)
- ptura de mijloc (micii negustori, meteugarii)
- plebea oreneasc (sraci n ara Romneasc i miei n Moldova).

Robii categorie format din populaii neortodoxe (ttari i igani), dar ea dateaza
dinainte de ntemeierea statelor feudale, de pe vremea pecenegilor i cumanilor.
Statului lor juridic era reglementat de un drept al robilor numit n slavon holopscoe
pravo. Ei se aflau n stpnirea domnului, a boierilor sau a mnstirilor care i puteau
vinde, dona, greva cu servitui, acorda ca imuniti.
Toi robii fr stpn deveneau robi domneti. Domnul avea un drept superior asupra
robilor, el ncuviintnd toate actele de transfer cu referire la acetia. Pentru c robii aveau
un statut juridic mai bun dect al sclavilor din Antichitate, ei nemaiputnd fi ucii i
pentru c se bucurau de o anumit capacitate juridic ( puteau s comercializeze
produsele muncii lor i deci s obin venituri ), s-a nfiinat o tax numit birul pe igani
care era strns de juzii de tigani n ara Romneasc i de vatmani n Moldova.

RUDENIA
Rudenia = relaie special dintre oameni izvort fie dintr-o origine biologic comun
(rudenia de snge), fie din anumite principii religioase (rudenia prin alian/ afinitate), fie
din botez/ cununie ( rudenia spiritul).
Mai exista rudenia prin adopie i rudenia izvorta din nfrirea pe moie.
Rudenia de snge este: 1. direct > suitoare/ ascendant
> cobortoare/ descendent
2. colateral
Rudenia de snge se stabilete ntre membrii cu aceeai origine biologic, fiecare
generaie ce se interpune reprezentnd un grad. Rudenia genereaz drepturi i obligaii de
ajutorare reciproc de ntreinere i drepturi succesorale, de asemenea ea este un
impediment la cstorie.
Rudenia prin alian se stabilete ntre un so i rudele celuilalt so. Pentru
pstrarea bunelor moravuri Biserica Ortodox a stabilit reguli detaliate de comportament
n aceast materie.
Rudenia spiritual se stabilete ntre fini i nai, genernd aceleai efecte juridice
ca rudenia de snge.

34
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

CSTORIA
n Legea rii nu este prevzut cstoria civila n categoria contractelor civile.
Erau suficiente formalitile religioase stabilite de Biserica Ortodox sub forma
benediciunii religioase.
Etapele premergtoare cstoriei:
1. vederea n fiin (cunoaterea)
2. urmarea de vorb - tratative ntre familii
3. foaia de zestre
4. binecuvntarea prinilor
ZESTREA (dota) este o strveche tradiie geto-dac fiind un drept al ambilor soi. Zestrea
reprezint ponderea muncii n gospodaria printeasc i se constituie prin strigri publice
n timpul serbrii nunii la care se mai adaug i cadourile de nunt, formnd astfel baza
materialp necesar pentru ntemeierea noii familii.
n sec XVII apar foile de zestre; zestrea pierde intelesul tradiional, fiind
constituit doar pentru viitoarea soie i devenind un fel de afacere pentru viitorii soi,
numii vntorii de zestre .
O variant este CSTORIA CU FUGA, realizat prin simularea rpirii viitoarei
soii de ctre viitorul so pentru a fora consimmntul prinilor fetei.
La cstorie, n afara rudeniei, mai exista un impediment feudal, anume starea de
robie a unuia dintre viitorii soi care ducea, conform Legii rii, la cderea n robie att a
celuilalt so, ct i a viitorilor copii.
Biserica Ortodoxa admitea divorul -> deplin egalitate ntre soi cu privire la
motivele invocate, soia putndu-si prsi soul prin repudiu. Apoi urma partajul prin
care fiecare dintre soi i retrgea din comunitatea de bunuri partea ce le aparinea.

FAMILIA
Familia era grupul format din rudele cele mai apropiate, avnd ca nucleu prinii
i copiii.
Legea rii preia modelul familiei geto-dace conform creia familia avea un
caracter democratic, nu autocratic ca la romani -> deplina egalitate ntre membrii, puterea
printeasca cu obligaiile de ntreinere i protejare a copiilor fiind exercitate de ambii
prini; ei nu aveau dreptul de a-i vinde copiii. Dup moartea soului, soia exercita
puterea printeasc.
ntre soi existau obligatii reciproce de ntreinere, iar dac un so nu-i exercita
obligaia era supus oprobiului public i sancionat cu o pedeaps infamant = "darea prin
trg/ purtarea pe uli"

ADOPIA
Se practica adopia rudelor apropiate i chiar a unor persoane strine. Copilul
adoptat se numea copil de suflet. Asupra acestei instituii a fost exercitat o putenic

35
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

influen att din parte Bisericii Cretin-Ortodoxe ct i din partea dreptului bizantin.

SUCCESIUNI
Succesiune = transmiterea bunurilor pentru cauz de moarte de la defunct la
succesorii acestuia. Succesorii mai erau numii herezii sau motenitori. Aceti termeni fac
parte din familia cuvntului de origine trac mo < moie = proprietate ereditar.
Motenirea era de doua feluri: 1. LEGAL
2. TESTAMENTAR
1.MOTENIREA LEGAL se manifesta atunci cnd nu exista testament sau
dac acesta era nul ori caduc.
n materia mostenirii legale exista o egal vocaie succesoral ntre copiii legitimi,
nelegitimi, adoptivi, ntre fetei baieti i att asupra lucrurilor de batin (motenite), ct
i asupra lucrurilor de cumprtur (dobndite prin acte intre vii) ale printilor lor.
Exceptie (doar in ara Romneasc): privilegiul masculinitii pentru lucrurile de
batina care nu puteau fi motenite de fete. Fetele primeau echivalentul prtiilor fie n
bani, fie n lucruri de cumprtur.
Obligaia de nzestrare revenea printilor sau n lipsa acestora, frailor. Zestrea era
un instrument prin care fiecare i primea cota sa parte sau ctimile succesorale.
Copiii naturali veneau la succesiunea mamei lor (mater sempre certa est), iar
copiii vitregi aveau vocaie succesoral numai la succesiunea printelui bun.
Legea rii reglementa - succesiunea prin reprezentare
- dreptul de mostenire al sotului supravietuitor n concurs cu
copiii.
Prin motenire se transmita att activul succesoral, ct i pasivul succesoral.

2. MOTENIREA TESTAMENTAR se realizeaza pe baza testamentului


ntocmit de defunct i producea efecte dac era regulat ntocmit.
Sub aspectul formei, testamentul putea fi scris (diat), dar i n form oral (cu limb de
moarte), ambele necesitnt prezena martorilor. Cea mai uzitat era forma oral datorit
slabei rspndiri a tiinei de carte. Diata era utilizat cu precdere de preoi i de unii
boieri.
O paticularitate a testametelor din Evul Mediu era inserarea n cuprinsul
testamentului a unui blestem care s asigure respectarea ultimei voine a testatorului.
Era reglementat i substituiunea fideicomisar preluat din dreptul roman i
interzis n dreptul modern. Aceasta este instituie prin care disponentul roag pe fiduciar
(legatar/ donatar) s pstreze bunurile primate i s le transmit la decesul su unei alte
persoane numit fideicomisar, persoan aleas de disponentul-testator.

OBLIGAIIE

36
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Izvoare -> contracte


-> delicte (clasificarea bipartit a lui Gaius)

I. RSPUNDEREA SOLIDAR
Tradiionala solidaritate a obtilor steti i anumite interese ale statului feudal au
fcut posibil rspunderea colectiv dei se ncerca o trecere la rspunderea personal.
Existau forme specifice de rspundere colectiv:
1. rspunderea n materie penal
2. rspunderea n materie fiscal
3. despgubirea de la altul

1. Rspunderea n materie penal - este reminiscen a sistemului rzbunrii sngelui.


Astfel, atunci cnd se comitea un delict, ginta sau familia victimei exercita un drept de
rzbunare asupra gintei sau familiei fptuitorului.
Sistemul compoziiunii voluntare presupunea o ntelegere prin victima renuna la
dreptul su de rzbunare n schimbul unei sume de bani cu caracter de despgubire i de
ispirea a faptei comise.
Ulterior acest sistem a fost nlocuit de compoziiunea legal = prile erau obligate s
compun, iar statul fixa cuantumul despgubirilor. Evoluia acestui sistem este corelat
cu o evoluie in plan terminologic, astfel nct sistemul a purtat mai nti numele
duegubin (n slavona nsemna ispirea sufletului), apoi numele de gloab
deoarece amenda era fixat nntr-un numr de vaci, iar cei ce plteau ddeau vacile cele
mai slabe.
nainte de ntemeierea statelor feudale romneti, obtele organizau principiile de
conducere a cercetrilor i sanciunile pentru cei care svriser infraciuni pe teritoriul
obtei; dup ntemeierea statelor, obtile steti i-au pstrat dreptul de a identifica
faptaul i de a-l preda pe acesta slijbailor statului, numii golitorii din urm. Dac
obtea nu putea s l predea era obligat s indice locul pe unde a prsit obtea, iar dc
nu putea era obligat s plteasc amenda ctre stat. Imposibilitatea pltii amenzii ducea
la aservirea ntregii obti.
n cazul svrsirii infractiunilor pe domenii feudale imune ( slujbaii statului nu
aveau acces), identificarea i sancionarea fptaului aparinea n exclusivitate stpnului
feudal. (?)

2. Rspunderea n materie fiscal - mijloc de aservire a obtei sau a unui teritoriu cci,
dup stabilirea sumei globale pe grup fiscal i defalcarea sa pe uniti impozabile
(gospodrii) de rbojari, membrii obtei rspundeau solidar pentru plata birului; datoriile
celor insolvabili erau preluate de ceilalti membrii ai obtei, iar dac obtea era insolvabila
atunci era aservit de domn sau de boier n contul datoriei.

3. Despgubirea de la altul are o sfera larga, ea cuprinde categorii sociale ntregi


aparinnd unui popor. Aceasta form este specific Evului Mediu i a functionat n toate
statele europene.
n dreptul modern, dac un strin nu i ndeplinete obligaiile izvorte dintr-un

37
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

contracrt, atunci el poate fi constrns s-i execute obligaia, fie pe baza unor tratate
ncheiate ntre state, fie pe calea procedurii exequatului prin care o hotrre a instanei
asupra unui cetean strin devine executorie n statul de care acesta aparine.
n dreptul medieval creditorii romni primeau de la Dumnezeu dreptul de a-i
realiza creanele pe care le aveau fa de un debitor strin pe seama unui conaional al
acestuia aflat n trecere n rile Romne. Conaionalului executat silit i se ddea dovada
cu privire la existena creanei i modul n care s-a realizat executarea asupra lui pentru ca
la ntoarcerea n ara de origine s poat cere despgubiri conaionalului pentru care a fost
urmrit.

II. RSPUNDEREA PERSONAL - contractele

Contractul de vnzare-cumprare a fost cel mai rspndit contract. n Legea rii


vnzarea era consensuala i translativ de proprietate i avea 3 elemente: * consimmnt
* obiect
* pre.
1. Consimmntul izvora din voina liber a prilor i n acest caz era irevocabil; n
cazul n care consimmntul era viciat contractul era nul. Cel mai rspndit viciu era
sila/ violena.
Motivele economice pentru care o persoan trebuia s vnd nu erau considerate vicii de
consimmnt, iar eroarea i dolul erau rare ntruct contractul era ncheiat n prezena
martorilor.
La vnzarea pmntului era cerut i acordul rudelor i al vecinilor exprimat n forma
dreptul de protinis. Dac obiectul era o moie sau un rob era nevoie de consimmntul
domnului care trebuia s ntreasc (n virtutea calitii sale de titular de dominium
eminens) prin hrisov domnesc actul de transfer al proprietii. Pentru obinerea acordului
trebuia s se fac darea calului sau a cupei.
2. Obiectul trebuia s fie susceptibil de a fi nstrinat i s fie n circuitul civil.
Cel mai important bun era pmntul care putea fi vndut in proprietate exclusiv fie pe
cote-pri indivize, ideale i abstracte.
i oamenii puteau constitui obiectul unui contract; robii puteau fi vndui independent,
iar ranii dependeni puteau fi vndui doar cu moia pe care erau aservii. Unii rani
liberi i vindeau libertatea din motive economice.
3. Preul, de regul, era fixat n bani, dar Legea rii nu fcea diferenta ntre contractul
de schimb i contractul de vnzare, deci preul putea fi stabilit i n natur.
Preul se pltea la momentul ncheierii contractului sau la un anumit termen sub
sanciunea rezoluiunii.
Pentru garantarea preului prile putea recurge la constituirea unor garanii reale
sau personale. Rezoluiunea pentru neexecutere era prevzut n contract sub forma
pactului de comisoriu.
De asemenea se putea prevedea ntoarcerea preului la cumprtor n cazul evictiunii
(denumita val), adic atunci cnd bunul a fost cumprat de la un posesor neproprietar sau

38
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

a fost cumprat ru.


Contractul de vnzare se ncheia n scris sau oral, cu prezenta martorilor i uneori a
garanilor personali denumii aldmai sau chezai (martori preconstituii).

Contractul de donaiune - contract real ncheiat valabil prin acordul de voin a prilor
nsoit de trdarea (remiterea) lucrului.
Donia domneasc - intentia de a gratifica a domnului avea n vedere fie rsplata
boierului pentru dreapt i credincioas slujb, fie pentru ajutorarea bisericii n scopuri
pioase.
n cazul donatiilor particulare intentia de a gratifica avea de fapt scopul angajrii
donatarului de a-l ntreine pe donator i de a-l nmormnta dup datinile cretineti, de
unde rezult c, de cele mai multe ori donatiile erau cu sarcina, fie aveau in vedere
scopuri pioase atunci cnd erau n favoarea bisericilor. Daniile ctre biserici erau pentru a
fi nscrii n pomelnicul bisericii. Biserica nu avea dreptul de a transmite donatul sub
sanciunea revocrii.
Obiectul donaiei l puteau constituii oamenii, robii i ranii dependeni; ranii
liberi puteau s se nchine cu sufletul i cu averea lor domnului feudal, donndu-i astfel
i libertatea.
Actul de transfer trebuia ntrit cu hrisov domnesc.

Contractul de consumaiune (mutuum)


Obiectul l constituia o suma de bani.Era un contract unilateral deoarece genera
obligaii numai pentru o singura parte contractanta (obligatia de restituire a bunurilor i
dobnda). n Legea rii dobnda era denumit ba, iar scadena (soroc) era stabilit ntr-
o zi de srbtoare. Se admitea i perceperea de dobnd la dobnd, adic anapocismul/
ba peste ba.
Garaniile personale i garaniile reale
garaniile reale = zlog
garaniile personale = chezai.
Zlog = garaniile reale aveau ca obiect n special robi i moii cu rani
dependeni.
Creditorii puteau folosi munca ranilor dependenti n contul dobnzilor. Zalogul putea fi
cu termen sau fr termen.
n cazul zlogului fara termen creditorul putea folosi bunurile zlogite pna la plata
datoriei.
n cazul zlogului cu termen, la mplinirea termenului, dac pltea, rscumpara bunurile,
iar dac nu pltea n actul de zlogire se prevedea c zlogul devine sttor -> bunurile
zlogite intr n proprietatea creditorului; dac n contract nu era prevzut aceast clauz
dat fiind faptul c valoarea zlogului, de regul, era mai mare dect creana, avea loc
preuirea i vnzarea ctre creditor sau un ter urmnd ca din preul obinut s plateasc
suma datorat.
Chezaii = grup de persoane care se obligau s plteasc ele datoria dac
debitorul nu pltea la termen. Chezaii erau solidari, iar cel pltitor avea drept de regres
att mportiva debitorului principal ct i contra cogaranilor.

39
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

n cazul inexistenei garaniilor i a garaniilor reale, insolvabilitatea debitorului


ducea la declanarea unei proceduri speciale, cu rama? prin care bunurile debitorului
erau evaluate i mprite ntre creditori proportional cu valoarea uninominal a
creanelor.

NFRIREA PE MOIE
Aceast instituie a fost larg rspndit la foarte multe popoare ncepnd cu epoca
descompunerii comunei primitive. S-a meninut pn trziu n feudalism.
A aprut pe ultimul stadiu de evolutie al obtii teritoriale ? care a determinat slbirea
relaiilor de rudenie de snge cnd comunitile umane se grupa dup criteriul teritorial.
Acest fapt a avut urmri i pe plan psihologic: s-a dezvoltarea un sentiment de izolare a
individului care, lipsit de ajutorul ginii, ncearc s substituie rudenia de snge printr-o
nvoial de ajutor reciproc constituit prin amestecarea sngelui.
De-a lungul timpului conceptul ritualului efectiv a cunoscut o evoluie pe fondul
apariiei statului i a credinei cretine.
n statul sclavagist roman se practica nfrirea ntre peregrini,dar aceasta a fost interzis
de Diocletian. n societatea feudala exista fria de arme, adic o asociere ntre cavaleri
pentru svrirea faptelor de vitejie.
Sub influena cretin legatura se spiritualizeaza astfel c apare fria de cruce
care se practica ntre boieri, dar i ranii ntre ei o puteau practica.
Amestecul de snge e nlocuit de slujba religioas i de mprtirea aceleiai pini. Chiar
i atunci cnd amestecul de snge se pstreaz cresttura pentru amestecare sngelui este
fcut n form de cruce.
Dup ntemeierea statelor feudale de sine stttoare apare o noup form denumit
fria pe moie. Se realiza prin act scris de la cancelaria domneasc, act prin care se
consemnau declaraiile de nfrire fcute n faa domnului i n faa Sfatului Domnesc.
Spre deosebire de toate celelalte forme de nfrire pe moie aceasta are nu numai efecte
personale nepatrimoniale, ci i patrimoniale. Ea duce nu doar la stabilirea unor relatii de
rudenie, ci i la stabilirea unor relaii patrimoniale cu privire la anumite bunuri asupra
crora cei nfrii i constituie anumite drepturi, acesta fiind de fapt scopul celor
nfrii.
Orice fel de bunuri puteau face obiectul nfririi, iar nfrirea ce se realiza asupra
pmntului se numea nfrtire pe moie. nfrirea pe moie avea 2 forme: a) toi cei
nfrii i uneau ocinele
b) se nfreau doar pe o ocina
unuia dintre ei.

Prima form de infrire era prin numirea ocinelor. Putea fi numai


direct, aa nct cei nfrii, care pn atunci avuseser moii hotrnicite, le
pun n comun, formnd o moie unic, mai mare, i dobndind fiecare dintre
ei o cot parte din dreptul de proprietate asupra acestei moii, ns nu
proporional cu aportul fiecruia, ci o cot egal.

40
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cea de-a doua form era prin aezarea ocinelor. Putea fi direct sau
indirect.Dac era direct proporional moiei, devenea coproprietar cu cei
aezai ca frai i dac era indirect, doar cei aezai ca frai dobandeau
dreptul de proprietate. Efectele patrimoniale ale nfririi se manifestau n
materie succesoral i n materia dobndirii dreptului de proprietate.
n materia dreptului succesoral, efectele se manifestau n urmtoarele
situaii:
1.dac n ara Romneasc proprietarul moiei vroia s creeze vocaia
succesorala i fetelor asupra moiei, atunci nfrea fetele cu bieii,
considerndu-le n mod fictiv pe fete ca fiind biei;
2.dac proprietarul nu avea deloc motenitori, fie avea motenitori numai
fete, atunci n prima situaie nfrea alte persoane pe moia sa, ca s
dobndeasc motenitori, fie n a doua situaie nfrea fetele sale cu fiii
altuia;
3.dac cel care lsa succesinea vroia s schimbe ordinea venirii la motenire,
proceda la nfrire pentru ca i persoanele ndeprtate n grad s
moteneasc alturi de cele mai apropiate.
n materia dobndirii dreptului de proprietate, nfrirea se putea face
nu pentru cauz de moarte, cum am vzut mai sus, ci cu efect imediat, astfel
nct cei nfrii deveneau coproprietari.
Dreptul penal n Legea rii
Legea rii reglementa infraciunile, denumindu-le vini sau fapte. Ele
erau de dou categorii: vini mari i vini mici. Dintre vinile mari, cea mai
important era hiclenia, care reprezenta nclcarea de ctre boieri ca obigaie
de dreapta i credincioas slujb fa de domn, care era echivalent cu
infraciunea de nalt trdare, cea mai grava infraciune svrit fa de stat,
deoarece domnul era reprezentant al statului. Era pedepsit cu moartea i
confiscarea averii, avere care ulterior era druit de domn boierilor
credincioi.
O infraciune similar era osluhul, care reprezenta tot neascultarea
boierului fa de domn sau a ranului aservit fa de boier. Tot din categoria
vinilor mari fceau parte i infraciunile contra persoanei, cea mai
important era omuciderea, pedepsit cu moartea, pedeaps care ns se
putea rscumpra prin bani sau ocini.
Alturi de ea ntlnim lovirile, care erau denumite rni sau snge,
pedepsite cu gloabe. Tot vini mari erau i infraciunile contra proprietii,
tlhria (furtul prin violen) , care era pedepsit cu spnzurtoarea la locul
faptei. Furtul flagrant, denumit i furt faa, ca i furtul simplu, erau pedepsite

41
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

prin amenzi. Tot n categoria vinilor mari intrau infraciunile contra religiei
i moralei: erezia, sacrilegiul (profanarea lucrurilor sfinte) , ierosilia,
vrjitoria, rpirea de fecioare, violul, adulterul, bigamia. Toate erau
pedepsite cu moartea, pedeaps care se putea rscumpra.
Dintre vinile mici, cele mai importante erau: mrturia mincinoas sau
limba strmb, care dac era svrit n mod repetat, pentru acoperirea mai
multor infraciuni de furt, era pedepsit prin nsemnarea cu fierul rou, iar
dac era svrit de jurtori, era pedepsit cu o amend numit hatal.
Cealalt vin mic era denunarea calomnioas, naintarea ctre autoriti a
unui denun fals pentru o infraciune care de fapt nu s-a svrit, era numit
sudalma cea mare i era pedepsit cu pedeapsa pe care ar fi suferit-o
vinovatul dac ar fi svrit ntr-adevr infraciunea. Sfada, care reprezenta
aducerea de injurii, adic isultele sau distrugerea semnelor de hotar i
mutarea hotarelor, era pedepsit cu amenzi.
Drept procesual penal
Instanele de judecat
n rile romne, instanele de judecat nu erau nici specializate, nici
ierarhizate, deci nu erau organizate ntr-un sistem judiciar modern i de
aceea nu era posibil instituia apelului ca fiind atacarea unui hotrri la o
instan superioar, de aceea, atunci cnd o hotrre era atacat, ceea ce era
contestat era de fapt persoana judectorului i nu soluia care se dduse n
acel caz, hotrrile putnd fi atacate fie n faa aceleiai instane, fie n faa
altora.
Instane judectoreti se aflau n fiecare unitate administrativ-
teritorial, aa nct la sate funcionau oamenii buni i btrni; n ora
atribuii judectoreti aveau solduzul, judeul i cei 12 pngari. n judee i
inuturi erau vornicii i pnclabii; acetia, la rndul lor se aflau sub
comanda, n Moldova celor doi vornici ai rii de Sus i ai rii de Jos, n
ara Romneasc i n cea a Banatului.
Cea mai nalt instan era domnul, care judeca mpreun cu Sfatul
domnesc, care putea pronuna i pedeapsa cu moartea. Nu exist autoritatea
lucrului judecat, aa nct un proces se putea judeca de mai multe ori, cu
toate c s-au introdus anumite sanciuni pecuniare pentru cei care ncercau
redeschiderea procesului.
n materia probelor erau dou categorii de probe: cele orale, care erau
cele mai rspndite, i cele scrise. Probele orale sunt: proba cu fierul rou,
jurmntul cu brazda, proba cu jurtori, mrturia i aldmaul. Proba cu
fierul rou a fost utilizat n Transilvania la Episcopia catoli de la Oradea,

42
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

fiind nscris n registrul Episcopiei n prima jumtate a sec. al XIII-lea,


apoximativ 400 de pricini soluionate prin aceast prob.
Majoritatea clauzelor, ceva mai mult de jumtate, erau litigii
privitoare la proprietate, altele la diferite cauze. Proba se desfura: nti se
realiza o slujb religioas la biseric, prin care se cerea ca Dumnezeu s
intervin pentru a arta de partea cui este dreptatea, dup care partea care se
supunea probei, un martor sau un cheza (garant) , era pus s poarte un fier
nroit n mn, pe o distan de 8-10 pai. Rana era bandajat i sigilat,
urmnd ca partea s se prezinte dupa 8 zile pentru a i se examina rana. Dac
se constata c este vindecat, nsemna c partea avusese dreptate, n caz
contrar, pierdea procesul.
Erau considerate ca dovezi de vinovie i fuga din timpul slujbei,
ruperea sigiliului nainte de termen sau neprezentarea la termen. De
menionat c numai ranii erau supui acestei probe. Dac nobilii se aflau n
aceast situaie, ei puneau pe un ran s poarte fierul rou n locul lor.
Jurmntul cu brazda era folosit n procesele de hotrnicie, avnd n vedere
c pmntul era cel mai important obiect, cel al dreptului de proprietate, aa
nct partea sau martorul care jura purta o brazd de pmnt pe cap sau pe
umeri n Moldova sau ntr-o traist la spate n ara Romneasc i nconjura
hotarele moiei respective, jurnd c sunt cele adevrate, sub influena
cretinismului.
Proba s-a spiritualizat, partea depunea jurmntul pe evanghelie i
purta n loc de brazd o carte de blesteme. Boierii care aveau interes n
artarea hotarelor adevrate ale moiei nu se mai mulumeau cu martori
ocazionali, preconstituiau aceast prob folosind copiii de rani pe care i
puneau s nconjoare hotarele, timp n care erau pruii ca s in minte.
Proba cu jurtori era considerat cea mai important, fiind denumit i
lege. Ea era folosit att n procesele penale, ct i n cele civile. n cauzele
penale, jurmntul era unul care viza reputaia prii i nu mrturisea n mod
direct faptele care s-au petrecut, era deci un jurmnt de credulitate.
n procesele civile proba era de veridicitate pentru c jurtorii
mrturiseau faptele pe care le cunoteau. Jurtorii erau n general n numr
de 12. La nceput, din aceeai categorie social cu partea pentru care jurau,
iar mai apoi numai dintre boieri, ceea ce-i fcea pe rani s nu mai aib
acces la aceast prob. Jurmntul se desfura n biseric, pe evanghelie, n
faa unui dregtor domnesc nsrcinat s administreze aceast prob.
Jurtorii jurau n acelai timp, partea pronunnd aceleai cuvinte.
Jurtorul domnesc consemna desfurarea probei ntr-o carte de jurmnt,

43
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

sigilat n peceile jurtorilor, pe care mai apoi o ducea domnului.


Domnitorul soluiona cauza n favoarea prii pentru care s-a administrat
jurmntul, dac acesta fusese depus n mod corect, aa nct se spunea c
partea s-a apucat de lege sau s-a directat.
Partea care pierdea se spunea c a ramas de lege. Aceasta putea ns
s cear o constatare cu numr dublu de jurtori, numit lege peste lege;
numrul maxim de jurtori era de 48, astfel nct domnitorul, pentru a
favoriza pe cineva, i acorda de la nceput numr maxim de jurtori.
Mrturia era depoziia facut cu privire la lucrurile pe care le
cunoteau din propriile lor simuri. Se putea face sub jurmnt i dac era o
mrturie mincinoas, se sanciona ca infraciune (limba strmb) , se putea i
far jurmnt i atunci martorul putea s revin asupra mrturiei fr a fi
pedepsit.
Aldmaul este o variant a mrturiei pentru situaia n care martorii
erau prezeni la ncheierea unui contract; n caz de litigiu, ei puteau depune
mrturie n legtur cu coninutul contractului.
Dreptul scris
Pravilele bisericeti
n feudalism apare ideea dreptului scris. El s-a manifestat nti n
forma sa religioas elaborat de mitropolii i de alte fee bisericeti din
postura domneasc, deci cu caracter oficial. Datorit faptului c bisericile
ortodoxe din cele dou ri romneti se aflau sub autoritatea spiritual a
patriarhiei de la Constantinopol, izvorul acestor legiuiri bisericeti le-au
constituit nomocanoanele bizantine, precum i ulterior, aa cum mai trziu le
vor constitui legiuirile laice.
Avnd n vedere c limba oficial a statului, precum i limba
bisericii era limba slavon, primele pravile bisericeti apar redectate n
aceast limb, n special pe lng mnstiri, n ara Romneasc ncepnd
nc din sec. al XV-lea i n Moldova la sfritul sec. XV-lea , pe tot
cuprinsul sec. al XVI-lea i la nceputul sec. al XVII-lea.
Cu toate acestea, vznd c limba slavon ncepe s fie din ce n ce
mai puin cunoscut n popor i chiar de ctre clerici, apar pravilele
bisericeti n limba romn. Aa avem de a face cu Pravila Sfinilor apostoli,
tiprit de Diaconu Coressi la Braov, ntre anii 1560-1580, cunoscut i sub
numele de Pravila de la Ieud, dup locul n care s-a gsit singurul exemplar
care s-a transmis; Pravila Sfinilor printi, dup nvtura Sf. Vasile, cu
coninut asemntor cu cea a lui Coressi; Pravila aleas n Moldova, scris
de logoftul Eustachie, n anul 1632, dup nomocanonul lui Mihail Malaxos,

44
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

pe care l-a i tradus n limba romn. Aceasta precede cartea romn de


nvtur. n ara Romneasc avem Pravila cea mica sau de la Govora ,
tiprit de ecumenul mnstirii Govora, din ordinul lui Matei Basarab i
cunoscnd o dubl ediie, una prefaat de mitropolitul Teofil pentru ara
Romneasc i cealalt prefaat de mitropolitul Ghemadie pentru
Transilvania.
Coninutul pravilelor este eterogen, fiind alctuit din dispoziii
dogmatice, din fragmente din lucrrile Sf. prini ai bisericii, din lucrri
pentru combaterea ereziilor, din tabele pt calcularea timpului, la care se
adug dispoziiile de drept. Se observ c dispoziiile de drept canonic sunt
amestecate cu cele de drept laic, ele nefiind sistematizate pe materii,
ntlnim astfel dipoziii referitoare la condiia juridic a persoanelor,
succesiuni, cstorii, familie. n materia obligaiilor, cteva contracte, la
penal infraciuni i pedepse, unele dintre infraciuni referitoare i la
procedura de judecat.
PRAVILELE LAICE sau CARTEA ROMNEASC DE NVTUR I DE
NDREPTARE A LEGII

n Moldova, n 1646, din porunca domnitorului Vasile Lupu, logoftul Eustachie, marele
crturar al curii domneti, tiprete la tipografia mnstirii Trei Ierarhi, Cartea
romneasc de nvtur i ndreptarea legii.
Din titulatura dezvoltat a crii rezult izvoarele din care s-a inspirat pravilistul,
cu deosebire izvoarele greceti, precum i scopul lucrrii, de unde reiese clar c termenul
de nvtur nu are sens didactic, ci sens de porunc domnesc, obligatorie.
Izvoarele mai importante sunt :
- legiunea agrar bizantin (nomos ghiorghicos)
- tratatul de dr. Penal, al penalistului italian Prosper Fainaccius
Din acest tratat rezult n materia penal a legiunii concepte avansate pentru acea vreme.

n ara Romnneasc, apare aproape n acelai timp, doar la civa ani distan, n 1652,
ndreptarea legii, tiprit l aTrgovite, din porunca domnitorului Matei Basarab, de
clugrul Daniil Panoneanu, care va deveni mitropolit al Ardealului.
Legiuirea muntean este ceva mai dezvoltat, cuprinznd o traducere mai pe larg
a nomocanonului lui Mihai Malaxus, precum i, n partea final, dup normele juridice
propriu-zise, chestiuni de gramatic, filosofie, drept canonic.

STRUCTRA LEGIUIRILOR
Legiuirile sunt mprite n 2 pri :
Prima parte : sunt artate normele care reglementeaz relaiile dintre boieri i
rani, precum i relaiile feudale din agricultur, astel nct sunt consacrate :
- legea ranilor de pmnt

45
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- obligaii pt boieri de a nu-i primi pe moiile lor pe ranii fugari, precum i de


a-i napoia proprietarului lor i dreptul corelativ al acestuia de a-i urmri
oriunde s-ar afla
- obligaile ranilor fa de boieri
- paza bunurilor agricole
- relaiile privitoare la creterea vitelor
- chestiuni legate de construirea pe terenul altuia i altele

A 2-a parte : dispoziii privitoare la statutul juridic al persoanelor.


Astfel oamenii erau denumii obraze i erau mprii n :
a) slobozi
b) robi
a) Cei slobozi se mpreau n : - boieri
- rani
Boierii erau denumii oameni domneti (dac erau dregtori) iar dac nu erau dregtori,
rud bun aleas i de folos rii.
ranii, ns, erau numii ran gros, nenelegtor, om de gios.

STATUTUL lor juridic era reglementat n consecin.


Robii aveau o calitate imprescriptibil, care nu se ncheia dect cu acordul stpnului lor
prin eliberare, fie prin denun, cci pt infraciunile de hiclenie, tlhrie,
calcuzanie(facerea de bani fali), denunutul era obligatoriu, aceste infraciuni fiind
considerate mai grave de statul feudal.

n materia cstoriei, ea era precedat de logodn, ca n dr. Bizantin. Prin


cstorie soul dobndea o putere marital destul de larg asupra cstoriei, precum i dr.
de a-i administra bunurile dotale(zestrea).
Divorul era admis pt ambii soi, caz n care intervenea partajul, situaie n care
soia putea s-i redobndeasc bunurile dotale dac nu era vinovat, pt ca dac era
vinovat de adulter, era pedepsit cu pierderea zestrei.
n materia bunurilor, se fcea distincia ntre : -bunurile mobile
-bunurile imobile, imobilele fiind
considerate mai importante i deci protejate mai mult.
Se fcea distincia ntre : a) bunurile laice (mireneti) erau stpnite conform dr. laic
b) bunurile bisericeti (sfinite) erau stpnite conform dr
canonic i erau protejate mai mult
n materia dobndirii dr. de proprietate, nu exist instituia prescripiei achizitive,
deci rezult c aciunile n revendicare puteau fi intentate oricnd.
n materia succesiunilor sunt reglementate :
- succesiunea legal
- succesiunea testamentar.
Testamentul putea fi - oral, cu limb de moarte
- scris, prin diac

46
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

E reglementat incapacitatea unor persoane de a-i face testamantul, precum cei


vinovai de infraciuni contra religiei i moralei, precum i incapacitatea altor persoane de
a veni la succesiune, cum ar fi asasinul i fii si la succesiunea celui asasinat.
Clasele de succesori erau :
- descendeni
- ascendeni
- colaterali (pn la gardul al 5-lea)
Copilul natural venea numai la succesiunea mamei sale.
n materia obligaiilor, tendina este aceea de generalizare a rspunderii
individuale.
Izvoarele de obligaii sunt : - contractele (tocmelile)
- delictele(nesbiuna sau nelciunea)
Cele mai des ntlnite contracte sunt : vnzarea, mprumutul i donaia.
Sunt recunoscute formele de garanie real(zlogul) i personal(chezaii).
n materia dr penal, normele sunt inovatoare, a.. pt stabilirea vinoviei
infractorului se inea seama de atitudinea lui subiectiv, gndul fptaului, precum i
locul i timpul svririi infraciunii.
Sunt incluse noiuni noi, precum :
- tentativa
- compilcitatea
- concursul de infraciuni
- recidiva
Sunt artate cauzele care nltur rspunderea penal : - vrsta sub 7 ani
- ordinul superiorului
- nebunia
- provocarea
- legitima aprare
apoi cauzele care atenueaz rspunderea penal : - vrsta sub 10 ani
- btrneea
- mnia
- beia
- pasiunea
- surzenia
- muenia
i apoi cauzele de agravare a rspunderii penale : calitatea de boier pt infraciunea de
hiclenie.
Sistemul pedepselor este acelai cu cel din Legea rii i anume :
- pedeapsa cu moartea pt infraciunile grave
- pedepse privative de liberate precum : ocna, nchisoarea
- pedepse fizice : btaia
- pedepse religioase : oprirea de la biseric, refuzul ngropciunii
- pedepse pecuniare : amenzi care erau numite gloabe
n stabilirea pedepselor, rolul judectorului era f important i aprecierea lui, numit voia
giudeului, era f larg.

47
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Pravilele prevedeau c boierii se vor certa mai puin, de aceea pedepsele fizice
erau aplicate ranilor, iar pt boieri ele puteau fi rscumprate.

n materia procedurii de judecat , nu exist instane specializate, nu exist


instituia apelului i nici cea a autoritii de lucru judecat.
Ceea ce este interesant de semnalat e faptul c nu numai pers ndriduit s
declaneze procedura o putea face, ci i alte persoane cum ar fi printele pt copil,
mandantul pt mandatar (mandatarii/reprezentanii se numeau ispravnici), vldica
(egumenul) pt clerici sau clugri.

DREPTUL SCRIS n voievodatul Transilvaniei

n cadrul voievodatului Transilvaniei, primele acte normative scrise au fost :


decretele regale provenite de la Curtea Ungariei, a. . Regele Andrei al II-lea a emis n
1222 un decret care consfinea privilegiile nobilimii.
Regele Carol Robert DAnjou a fixat organizarea financiar.
Regele Ludovic I a reglementat n 1351 organizarea armatei.
Prima ncercare de codificare o ntlnim la regele Matei Corvin n 1486, prin
lucarea publicat sub numele Decretul maius
Celelalte acte normative care au guveranat viaa Transilvaniei au fost adoptate, de
regul, n urma unor frmntri sociale puternice, care au intenionat mbuntirea
situaiei ranilor n general i n special a naiunii romne, dar care, de regul, s-au
finalizat cu o nrutire a acestei situaii, n plus i fixat ntr-un act normaziv.
A. ., n 1437, n urma rscoalei de la Boblna, rnimea din toate naiile
locuitoare n Transilvania a dorit o micorare a obligaiilor fa de boieri, fa de stat i
fa de biseric. Actul care a finalizat revoluia a fost consemnat o nsprire a regimului
rnimii i, pe deasupra, excluderea nobililor romni de la conducerea voievodatului
Transilvaniei.
nfrirea celor 3 naiuni privilegiate, cunoscut sub numele trium nationem va
deveni un act constituional fundamental i de neinlocuit n viaa Trans.
n urma rzboiului rnesc al lui Gh. Doja din 1514, revendicrile au fost
aceleai, ns rezultatele au fost contrare. Nenorocirea a fcut c, juristul tefan Werbuczi
a terminat chiar n anul rscoalei codul de legi cu care fusese nsrcinat de regele
Vladislav. Sub impresia puternic a frmnturilor rneti, Werbuczi include n codul
su obligaii f mpovrtoare pt rani precum i un statut juridic deosebit de
constrngtor.
Codul su s-a numit tripartitum, deoarece coninea 3 pri. El a fost publicat n
1517, ns nu cu o valoare oficial, ci doar ca un cod privat. Cu toate acestea, el s-a
aplicat n practica instanelor, pn la revoluia paoptist, fiind aprobat i prin diploma
Leopoldin 1691.
Prima parte a codului coninea privilegiile nobilimii.
A 2-a parte : procedura lor de judecat

48
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

A 3-a parte : obligaiile ranilor, legarea acestora de pmnt, procedura de judecat care
li se aplica, satutul oraelor.

n ara Fgraului s-a aflat o populaie romneasc cu o anumit independen.


Acest ar fiind o feud a domnilor rilor romne timp de aproximativ 1 secol pt ca la
sfritul sec al 15-lea s fie inclus n teritoriile administrate de sai. Cu aceast ocazie s-
a ncercat o limitare a autonomiei i o deformare a vechilor rnduieli juridice. De aceea
populaia romneasc s-a rsculat i n urma acestor proteste puternice au fost codificate
n 1508 Statutele rii Fgraului n limba latin.
Prin coninutul lor, statutele demonstreaz c n cele3 principate romne s-a
aplicat acelai dr. i anumelegea rii.
Prevederile din statute sunt ns mai apropiate de cele ale dreptului nescris din
ara Romneasc.
A. . n materia persoanelor, acestea erau mprite n boieri i rani, ca i n
celelalte 2 ri romne.
n materia cstoriei se consacr pe lng cea obinuit, i cstoaria cu fuga.
n materia succesiunilor, se remarc privilegiul masculinitii, ca n ara
Romnesc.
n domeniul dr. penal sunt ncriminate infraciunile privitoare n special la statul
feudal i la proprietate.

DREPTUL SCRIS n Principatul autonom dependent de Turcia (pricipatul Trans)

i n aceast perioad se pstreaz unionum trium nationum i tripartitul lui


Werbuczi. Autononia Trans are un efect benefic i n plan legislativ, pt c n 1549, Dieta
de la Sighioara, hotrte c Trans se va guverna dup legi proprii.
ntr-adevr, Dieta Trans a avut o activitate f bogat, a. . actele normative adoptate
de ea au trebuit ss fie codificate. De aceea, pt perioada 1540-1653 s-a realizat codul
numit Approbatae Constitutiones regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem
anexarum
La fel pt perioada 1654-1691 s-a procedat la codificare sub numele Compilatae
Constitutionis regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem anexarum. n cele
din urm, cele 2 codificri s-au unit formnd Approbatae et copilatae Constitutiones
regni Transilvaniae et partium Hungariae eisdem anexarum.
Coninutul acestor reglementri era din cele mai variate i anume cuprindea :
- organizarea de stat
- privilegiile nobilimii
- obligaiile iobagilor
- chestiuni administrative
- chestiuni fiscale
- organizarea bisericii oficiale
- chestiuni de dr canonic

49
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Prin aceste legiuiri, situaia iobagilor n general a devenit f proast, iar romnii, n
plus, erau dezavantajai i de criteriul naional i religios

Organizarea de stat a rilor romne n prima faz a regimului turco-


fanatiot

Dup ce Dimitrie Cantemir ncheie, spre marea surprindere a Porii, aliana cu


Rusia i dup ce C-tin Brncoveanu a fost decapitat, bnuit fiind, printre altele, de
aceleai nclinaii filoruse, Turcia nu a mai avut ncredere n domniile pmntene, a. .,
datorit conflictului cu Rusia, fiindu-le necesari domni fideli, turcii au recurs la soluia
numirii de domnitori n rile romne dintre grecii fanarioi.
Aa a nceput la noi regimul turco-fanariot, cunoscut i sub numele de secolul
fanariot, care a avut loc n 2 faze : ntre 1711-1774
ntre 1774- revoluia de la 1821
n prima faz a regimului, instituiile statului se menineau, n linii mari, aceleai,
ns nregistrm i unele transformri.
Domnul e n contiunare eful statului,pt c rile romne au regim autonom i nu
de paalcuri, ns domnitorii i puneau scaunul pltind sume mari de bani sultanului,
vizirului i celorlali nali funcionari, iar la ntoarcerea n ar aveau intenia principal
de a le recupera i de a le rmne pe deasupra i un ctig.
Sfatul domnesc e nlocuit de divan, ns domnitorul nu se mai sprijin pe factorii
politici interni, adica pe boierii pmnteni, ci pe clientela lui politic, format n general
din rude i din creditori.i, concomitent cu suprimarea imunitilor feudate, se dorete o
centralizare tot mai accentuat a puterii n minile domnitorului i o dependen tot mai
mare a boierilor fa de acesta.

n ceea ce privete dregtoriile, acestea se nmulesc fie prin dublarea, fie prin triplarea
celor vechi fie prin crearea altora noi. Se introduce i remunerarea sau salarizarea
slujbelor din cadrul aparatului de stat. Apar i dregtorii fr slujbe, cei care purtau
titlurile doar n mod onorific fr s exercite i funcia corespunztoare. Aceasta practica
iniiaz procesul cumprrii titlurilor de noblee.

Organizarea financiar

Prin reforma lui Constantin Mavrocordat toate drile au fost unificate i consemnate n
idura de bir aa nct contribuabilul avea de pltit o singura dare de 10 lei
mprit n patru sferturi. Datorita ns imperfectibilitii sistemului i lcomiei turcilor,
care au crescut necontenit haraciul, numrul de sferturi a crescut i el ajungnd pn la
12. Inovaia n sistemul financiar a constat i n aceea c slujbaii nsrcinai cu stngerea
birului au nceput s fie remunerate din taxe speciale care se colectau n Casa Rsurilor.
Avantajul era c, avnd salarii, slujbaii erau mai puin interesai n practicarea de

50
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

abuzuri aa cum erau cei din vechime care reineau din taxele colectate o cot parte
pentru ei nii fiind astfel motivai s ncaseze peste limita legal.

Organizarea armatei

Datorit faptului c turcii nu erau interesai ca rile romne s aib o armata puternica,
armata tradiional a fost desfiinat pstrndu-se doar un numr restrns de elemente din
vechile corpuri de armata.
S-au nfiinat:
1. Jandarmii rurali, care asigurau poliia intern;
2. Grnicerii, care se ocupau cu paza granielor;
3. Paznicii sau Slujitorii de scaun, care se ocupau de paza domnului;
Acetia (1+2+3 ) se aflau n subordinea ispravnicilor.

Organizarea bisericii

Din fericire domnii fanarioi, dei greci de origine, erau cretin-ortodoci i, n genere, au
promovat i protejat Biserica Ortodox din rile romne. Domnitorul, n cadrul
ceremoniei de nvestitura de la Constantinopol, dup ce primea titlul de domn n una din
cele dou ri romne, mergea la Patriarhia ortodox din Constantinopol unde se nchina
patriarhului i primea ungerea cu Sfntul i Marele Mir.
Dintre domnitorii care au artat o deosebita grija fa de biseric a fost Constantin
Mavrocordat care a impus o serie de obligaii bisericii dar i multe nlesniri. Astfel prin
Aezmntul din 1740, episcopii erau atenionai s aleag cu grij candidaii la preoie
numai dintre tiutorii de carte i numai dup ce timp de 40 zile erau supui unei pregtiri
speciale. La fel trebuiau s stea lucrurile i cu cei care erau primii n monahism.
Pe lng mitropolie i episcopii, precum i pe lng unele mnstiri urmau s funcioneze
coli. n schimbul acestor obligaii domnitorul a scutit de dri preoii, diaconii i toate
aezmintele bisericeti.

Organizarea administrative-teritoriala

Pn la reforma lui Mavrocordat n judee i inuturi existau mai muli dregtori


caracterizai prin confuziunea de atribuii. Dup reforma lui Mavrocordat n fruntea
judeelor i a inuturilor au fost pui 2 ispravnici dependeni de marele vistiernic, dar
care aveau acces direct i la domn. Acetia aveau atribuii, n primul rnd, fiscale dar i
administrative i judectoreti pentru ca n judee i inuturi ei erau singurii care puteau
judeca procesele, ceea ce marcheaz un nceput spre delimitarea de atribuii i
specializarea funciilor.
Oraele i mai pstreaz ceva ns din vechea autonomie dei n fruntea lor se
gsesc dregtori domneti.

51
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Satele continua s aib aceiai organizare.

Organizarea de stat a rii Romneti i a Moldovei n cea de-a doua faza a


regimului turco-fanariot

Domnia

Dnd curs cererilor romanilor de stabilitate a domniei prin Pacea de la Iai (1792) i apoi
printr-un nou hatielif (?) (1802) durata domniei se fixeaz la 7 ani, domnul neputnd fi
schimbat dect n situaii excepionale. Deoarece Turcia nu respecta acest regim s-a fixat
un sistem de garanii cu participarea Rusiei. n aceasta epoca domnitorul, dei numit de
Poarta, are puteri depline n interiorul tarii asupra supuilor si.
1. n domeniul legislativ sporesc atribuiile domnului:
el are drept de iniiativ legislativ;
actele normative care apar n aceast perioad (pravilele) apar numai cu avizul
domnitorului;
celelalte izvoare de drept, dintre care cel mai important era obiceiul, se aplic
numai cu aprobarea sa;
2. n domeniul judectoresc
domnul, alturi de Divan, continu s fie Instana Suprem ;
atribuiile lui judiciare sunt ntructva limitate de apariia unui sistem de instane
modern ierarhizat;
3. n plan militar - atribuiile domnului continu sa fie nominale deoarece
oastea rilor romne nu este lsat s se organizeze i s se consolideze, funciile
armatei limitndu-se la : paza domnului, poliia intern, paza granielor.
4. n planul politicii externe - dei formal rile romne nu aveau dreptul la o
politic independent fa de Poart , cu toate acestea n cea de-a 2-a faz a regimului
turco-fanariot observm manifestri de independen prin ntreinerea legturilor
diplomatice cu celelalte state.

Divanul domnesc

Are aceeai denumire fiind compus din boieri numai din prima categorie, numii boieri
velii.
Apare i Sfatul de obte compus dintr-un numr restrns de boieri velii i reprezentani
ai clerului. Acesta era convocat de domni cnd erau luate hotrri mai importante.
Atribuiile:

52
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Divanului se manifesta n domeniul legislativ pentru c Divanul aproba toate


actele normative pornind de la domn, inclusiv pe cele supuse Sfatului de obte.
n domeniul administrativ Divanul supraveghea punerea n aplicare normelor
existente.
n domeniul fiscal, de la nceputul sec. XIX, domnitorul era obligat s consulte
Divanul pentru stabilirea taxelor i impozitelor.
n plan judiciar Divanul era instana suprema alturi de domn.
Tot cu scopul modernizrii aparatului de stat apar epitropiile obtirilor ce sunt
organisme administrative care supravegheau activitatea n cele mai diverse domenii:
nvmnt, biserica, industrie, comer i lucrri publice. Ele funcionau la nivel central
i-n orae.

Dregtorii

Erau numii de domn la intrarea lui n funcie i confirmai sau, dup caz, schimbai n
fiecare an.
Dup reformele lui Mavrocordat s-a procedat la o reorganizare i clasificare a
dregtoriilor. Astfel nct ei au fost mprii, la nceput, n doua categorii: boierii din
prima categorie, numii i boieri velii, i boierii din cea de-a doua categorie. Urmaii
primilor se numeau neamuri, iar urmaii celor din cea de-a doua categorie se numeau
mazili. Prima categorie a fost submprita n dou formndu-se trei categorii. Spre
sfritul epocii fanariote ntlnim cinci categorii de dregtori. Cei din prima categorie
erau scutii de toate drile, iar cei din cea de-a doua doar de o parte din ele.

Organizarea financiar

Slujbaii nsrcinai cu strngerea impozitelor se aflau sub comanda marelui vistier. i-n
domeniul fiscal s-au introdus msuri de modernizare a sistemului. S-a ncercat ca
aezarea impozitelor i a taxelor s se fac n conformitate cu ponderea economic a
regiunii respective, unitile impozabile s fie, pe ct era cu putin, egale iar slujbaii
remunerate.
Contribuabilii erau mprii n doua categorii: bresle i birlici. Cei din prima
categorie plteau doar anumite dri, marea majoritate a drilor fiind pltita doar de birlici
care erau rani (fie cei liberi, fie clcaii). Unitile impozabile se numeau liude i erau
formate dintr-un grup de cinci gospodrii.
Dup desfiinarea rumniei i a veciniei dependena personal a ranilor fa de
boieri s-a manifestat sub forma scutelnicilor i a postslujnicilor ?.
Boierii velii erau scutii de toate drile iar mazilii, orenii, preoii i diaconii
erau scutii doar de o parte. Se ajunge astfel la situaia n care aproape 90% din impozite
i taxe erau pltite de rani care reprezentau 40% din populaia rii (ranii liberi i
clcaii -> fotii rani dependeni).

53
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Organizarea armatei

Se continu politica dus de turci de a mpiedica rile romne s-i formeze o armat
proprie. Cu toate acestea observm dup Ipsilanti ca exista o oaste dinuntru nsrcinata
cu funciile interne i o oaste din afar, nsrcinata cu paza granielor. Pe lng acestea
muli se nrolau n armata ca voluntari sau volintiri.

Organizarea bisericii

n organizarea bisericii nu se manifest schimbri importante. Observm c n continuare


biserica se afl sub autoritatea spirituala a patriarhului de la Constantinopol, iar n plan
intern sub tutela politic a domnului care-i manifest atribuiile prin numirea
mitropolitului i a episcopilor.
Un rol din ce n ce mai important l dobndesc protopopii care-l ajuta pe episcop
n organizarea bisericeasc. Trebuie menionat c odat cu mitropolitul Antim Ivireanul
crile de cult sunt traduse n limba romn aa nct slujbele se pot svri n limba
romn i n cea slavon. Aa cum grecii au ncercat s ptrund n sistemul dregtoriilor,
tot aa au ncercat s ptrund i-n ierarhia bisericeasc, ns dup protestele vehemente
ale romnilor acest proces a fost stopat.

Organizarea administrative-teritorial

Unitile teritoriale se menin ca i-n epoca anterioara. La comanda judeelor i a


inuturilor rmn cei doi ispravnici.
n ara Romneasc judeele sunt mprite n pli, iar n zona de munte n
plaiuri.
n Moldova sunt mprite n ocoale. Aceste subuniti sunt conduse de:
1. zapcii de plas
2. vtafi de plai
3. ocolai
aflai n subordinea ispravnicilor.

Oraele i pierd vechea autonomie precum i pe dregtorii lor alei: judeii, oltuzii,
prgarii i sunt conduse de dregtori domneti. n orae se nfiineaz epitropiile
obtirilor.
Poliia din capital este condus n centru de agie, iar la periferie, n Bucureti, de
sptrie, iar n Iai de sptrie i hatmanicie.
Satele i continu vechea organizare.

Organizarea instanelor judiciare

54
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Ipsilanti, prin legiuirea sa, Pravilniceasca Condic (1775), introduce un sistem modern
de organizare a instanelor.
La nivelul judeelor i inuturilor funciona judectoria formata dintr-un judector
i un logoft. Judecau pricinile dintre rani. Ispravnicii i continuau atribuiile judiciare
din epoca anterioar, putnd i ei judeca ajutai de un logoft. Departamenturile judec n
materie civila i penala.
n materie civil sunt dou:
unul format din apte
altul din opt boieri.
n materie penal unul singur - departamentul vinoviilor.
Instana superioar Departamentul Veliilor Boieri era format din boierii
din prima categorie ajutai de 3 mazili i judecau n prim instan pricinile dintre boieri
i ca instan de apel celelalte pricini, de exemplu: cele provenite de la age i sptrie.
Instana suprem Divanul domnesc prezidat de domn.

n Moldova exista i Departamentul al II-lea pentru pricinile civile mai puin importante
i Departamentul criminalicesc pentru pricinile penale.
Cauzele mai importante erau judecate de Divanul judectoresc.
n ambele ri existau instane specializate pentru procesele cu strinii numite
Departamenturile Strinelor Pricini.

Dreptul n prima faz a regimului turco-fanariot

Reformele lui Constantin Mavrocordat

Domnitorul Constantin Mavrocordat n ndelungata sa domnie de peste 20 de ani


n cele 2 Principate Romne a realizat care sunt deficienele n toate sectoarele vieii
economice, sociale i politice i a ntrevzut i modul de remediere al acestora a.. el a
iniiat o serie de reforme care sunt cuprinse sistematic dar pe scurt n Aezmntul din
1740 care a fost publicat n ziarul Mercur din Frana n numrul din iulie 1742.
Aezmntul are doar 13 articole. n el sunt cuprinse o parte a reformei sociale, reforma
adm, cea fiscal i alte cteva reglementri.

n domeniul social, domnitorul a mprit clasa politic a rii, boierimea n 2 mari


categorii:
- boierii de categ. I = boierii velii care ocupau dregtoriile, urmaii lor se
numeau neamuri, ei erau scutii de toate drile
- boierii de categ. aII-a= nu aveau funcii, urmaii lor se numeau mazili
i acetia erau scutii doar de o parte din dri
-
n domeniul administrativ, domnitorul numete cte 2 boieri n provincie, la
conducerea judeelor i a inuturilor ; ei i vor nlocui pe fotii dregrtori de judee i
inuturi.

55
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Atribuiile ispravnicilor sunt mult mai bine precizate, ei sunt pui sub controlul
direct al domniei, ctre care erau obligai s prezinte rapoarte pe care domnitorul le citea
personal i dup caz l luda sau i critica. Ispravnicii erau remunerai primind lefuri.
Aceast msur se ncadreaz n politica mai larg de remunerare a tuturor slujitorilor n
aa fel nct s se evite abuzurile pe care acetia le fceau mai nainte cnd din
impozitele, taxele sau amenzile colectate ei reineau o parte pentru ei nii drept plat.

n domeniul fiscal, domnitorul ncearc s pun ordine n mulimea de dri care


apsau mai ales rnimea i le unific pe toate ntr-o singur dare numit sama obteasc
pltibil n 4 sferturi pe gospodrii dup puterea economic a fiecruia. n acel timp el
scutete de dri mnstirile i pe preoi.
Reforma fiscal nu-i putea atinge scopul atta vreme ct exista dependena
personal a ranilor fa de boieri. Deoarece problema principala era fuga ranilor de pe
o moie pe alta n cutarea unui boier care s le fixeze un regim de obligaii mai uor de
ndeplinit sau chiar fuga ranilor din ar din cauza regimului fiscal apstor,
confruntndu-se cu o criz demografic puternic, domnitorul Constantin Mavrocordat
promite printr-un hrisov la 1 martie 1746 c ranii care se vor ntoarce n ar vor fi
iertai de rumnie i vor avea dreptul s se aeze pe orice moie vor voi. Hrisovul ns nu
prevedea nici data pn la care se vor aplica aceste msuri i nici regimul celor rmai de
aceea tot mai muli ranii au nceput s fug din ar pentru a beneficia la ntoarcere de
aceste reglementri favorabile. De aceea urmarea fireasc a fost desfiinarea rumniei
printr-un hrisov pe care domnitorul l-a dat 5 aug 1746 a.. boierii i mnstirile erau
invitai s elibereze pe rani dependeni fr nicio plat. Dac nu vor vrea fr plat
ranii s plteasc 10 taleri de fiecare. Eliberarea se fcea indiferent de voina
proprietarilor, care nu se putea manifesta dect n sensul eliberrii cu titlu gratuit sau cu
titlul oneros. ranii erau eliberai ns numai cu capul (personal) fr s primeasc n
schimb i suprafa de pmnt (nu erau mproprietrii). De aceea ei vor continua s
munceasc pe moiile boierilor ns nu n temeiul legii ca mai nainte ci n temeiul
nvoieli, un contract pe care l vor ncheia cu boierii. Prin hrisovul domnesc ei au fost
obligai s presteze fa de boieri un numr de 12 zile de plat pe an. De aceea nu se vor
mai numi rumni, ci clcai sau locuitori pe moii.
Domnitorul a realizat aceast reform i n Moldova n 1749 desfiinnd vecinia
cu diferenele c fotii vecini nu aveau dreptul s se strmute pe alt moie , ei erau
obligai la un numr dublu de zile de clac pe an (24). ns eliberarea lor se fcea fr
plat. Aceast reform social este poate cea mai important reform dintre toate
reformele regimului fanariot. Ea aduce schimbri mari n privina dreptului de proprietate
i a relaiilor dintre boieri i rani.

Dreptul n faz a doua a regimului fanariot


n aceast faz domnitorii fanarioi continu programul de reforme nceput de
Constantin Mavrocordat. n aceast epoc dreptul beneficiaz de codificri, deci
reglementri cu caracter amplu i cu o sistematizare modern. Se observ c izvoarele
dreptului se deplaseaz dinspre dreptul bizantin, care fusese n mod tradiional izvorul

56
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

normei juridice aplicate la noi n epoca feudal, spre dreptul statal din Vestul Europei,
cum sunt Frana, Italia i Austria.

Pravilniceasca condic

Dup tratatul de la Kuciuk Kainargi (1774) s-a acordat libertatea comerului rilor
Romne a.. acestea au intrat n rarporturi juridice cu cetenii altor state. Acetia din
urm venind n rile Romne ncheiau contracte cu romnii ns atunci cnd se
confruntau cu sistemul judiciar aduceau critici c acest sistem este napoiat i c
doresc s se judece dup dreptul lor naional. De aceea, domnitorul Alexandru
Ipsilanti a iniiat o reform a sistemului judiciar i adugndu-i alte cteva categorii
de norme a dat natere unei reglementri numit n limba greac sintagmation
nomicon = o mic rnduial juridic. A fost adoptat n 1775 i a intrat n vigoare n
1780. Este redactat n limba greac i romn, istoricii fiind de prere c ediia
greac este tradus dup cea n romn. Izvoarele acestei pravile sunt obiceiul juridic
romnesc (Legea rii), jurisprudena, poveele dreptului bizantin (bazilicalele),
doctrina juridic modern (Montesquieu, Beccario). n pagina de nceput a pravilei nu
se arat care este autorul ei, bnuim c nici grecul Mihail Fotino nu a fost strin de
aceasta alcatuire,insa marea parte a presupunerilor merg ctre Ienchi Vcrescu
care era foarte nvat i bun cunosctor de limbi strine, fiind i cel care l-a mpcat
pe domn cu clasa boiereasc autohton[ cu care se afla n conflict. Din structura
legiuirii fac parte n majoritate organizarea judectoriilor, norme de drept civil, adm,
reglementeaz relaiile dintre boieri i rani (clcai) etc
S-a aplicat pn n 1865.

Codul Calimach Condica ivil a Moldovei

A fost redactat din porunca domnului Scarlat Calimach. A cunoscut o ediie bilingv,
prima versiune n limba greac, care a intrat n vigoare n 1817 iar cea de-a doua n
limba romn la 1833. Autorii primei ediii sunt Cristian Flechtenmachen un sa de
origine din Braov care s-a ocupat de fondul elaborrii, el avnd acces mai uor la
Codul Civil Austriac; Anania Cuzanos grec de origine crui i-a revenit elaborarea
formei n limba greac ; Andronache Doniei marele pravilist romn care a i
alctuit un manual care este un adevrat Cod Civil, dar neavnd valoare oficial, era
mai puin agreat de domn. Versiunea n limba romn i-a avut ca autori pe acelai
Flechtenmachen, pe marele boier nvat Petrache Machi i pe Damaschin Bojinc.
Izvoarele codului au fost obiceiul rnesc, Codul Civil Francez de la 1804, Codul
Civil Austriac 1811 i dreptul bizantin. Structura codului este una unitar, avnd o
prefa i 3 pri:
- I parte tratatul despre dritul persoanelor

57
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- II-a parte dritul lucrurilor


- III-a parte n mrginiri la dritul persoanelor dimpreun cu dritul
lucrurilor
Codul Calimach s-a aplicat cu unele modificri pn la adoptarea codului civil
romn n 1865.

Legiuirea Caragea

A fost adoptat din porunca domnului Ioan Ghe. Caragea n rile Romne la 1818 i
a intrat n vigoare la 1819, ea a avut ca autori pe logoftul Nester, marele logoft al
dreptii, boier de origine umil, care nelegea bine situaia ranilor i pe Atanasie
Hristopol. Dup elaborarea proiectului a fost revzut de stolnicii Constantin i Ioni
Blceanu care l-au supus discuiei Sfatului de Obte.
Structura legiuirii este mai puin unitar dect a Codului Calimach dup cum
urmeaz:
I 4 pri Despre obraze
Despre lucruri
Despre daruri i motenire
Despre tocmeli
- formarea codului civil
IV- despre vini formarea Codului Penal
V- despre ale judecilor formarea Codului de Procedur civ i pen
i aceast legiuire a fost aplicat cu modificri pn la adoptarea codului civil.

Coninutul legiuirilor din faza a2a a regimului turco-fanariot

Dreptul de proprietate

58
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Reformele lui Constantin Mavrocordat care a desfiinat rumnia i vecinicia a avut

drept consecin n plan juridic schimbarea fizionomiei dreptului de proprietate a..

pn la aceast reform dreptul de proprietate asupra pmntului era divizat pentru

ca boierii nu puteau exercita u drept de proprietate absolut datorit faptului c ranii

aservii aveau i ei un drept de folosin asupra aceluiai bun, drept care izvorea din

lege (L. rii). Dup aceast reform dreptul de proprietate al boierilor se elibereaz

de dreptul de folosin al ranilor a.. boierii exercit asupra pmntului un drept de

proprietate absolut. Dreptul folosin al ranilor asupra pmntului moiei de acum

ncolo nu i mai are originea n lege ci n nvoielile pe care boierii le vor ncheia cu

ranii. Acest sistem este nfiat i n pravile care vorbesc despre dritul fiinei

lucrului i dritul folosinei. Pravile arat c aceste 2 drituri pot aparine unor persoane

diferite dar ele se pot ntruni i asupra aceleiai persoane caz n care dreptul de

proprietate este absolut sau desvrit. Contractul din care izvorte dreptul de

folosin al ranilor este identificat n legiuirea Caragea cu contractul de emfiteoz,

acesta fiind fr termen, va fi nlocuit de boieri cu contractul de arend, care se

ncheia cu termen . Dreptul de proprietate absolut al boierilor s-a extins de la

terenurile agricole la terenurile cu alt destinaie (ex: pdurile). Pn n epoca

fanariot ranii aveau dreptul s fac tieri n pduri pentru folosin proprie fr

plat. Din aceast a doua faz, boierii le cereau ranilor o tax de exploatare sau o

dijm din bunurile exploatate (ex: cantitate de lemn).

Un alt aspect al acestei reforme este punerea n valoare de discuia pe care a generat-o
domnul Scarlat Calimach care a artat c nu poate exista proprietate asupra
pmntului indiferent de titular (boier sau ran) fr hrisov de danie din partea
domnului i aceasta deoarece pmnturile rii au fost domneti n virtutea lui

59
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

dominium eminens. Domnitorul a adus problema n discuie sfatului de obte care a


demonstrat ns c pmnturile folosite timp de 40 de ani i mai mult intr n
proprietatea celui care le stpnete n virtutea uzucapiunii reglementat de
bazilicalele care s-au aplicat i la noi i care se aplic i imobilelor domneti.

Materia persoanelor

Persoanele sunt clasificate n slobozi, robi i slobozii, fcndu-se aceai distincie


ntre boieri, rani i robi. ranii nu mai sunt denumii rumni sau vecini ci locuitori
sau clcai. Regimul lor juridic rezult din nvoielile pe care le ncheiau cu boierii.
Numrul zilelelor de clac ns era fixat i prin lege a.. dac n Pravilniceasca
condic numrul minim este 6 zile pe an n Legiuirea Caragea el ajunge la 12. Boierii
fixeaz i o norm de munc pe zi = norm care a sporit continuu. Dependena fa de
boieri nu a fost desfiinat complet, subzistnd categoria scutelnicilor i a
poslunicilor care aveau obligaia numai fa de boier. Ei nu plteau biruri fa de stat
i numrul lor a fost foarte mare. Robii au n linii mari acelai statut juridic ns
situaia lor tinde s se mbunteasc ei putnd fi reprezentani ai stpnilor lor n
raporturi civile. Datorit libertii comerului apar societile comerciale reglementate
n capitole separate ca persoane juridice ele sunt numite de Pravilniceasca Condic i
de Legiuirea Caragea tovrii, iar Codul Calimah le numesc persoane moraliceti.
Codul Caragea i Codul Calimach reglementeaz regimul tovriilor negutoreti
fixnd norme cu privire la naterea societii comerciale, la administrarea ei, la
mprire ctigurilor i la desfiinarea tovriilor.

Institutiile din pravilelele adoptate din cea de-a doua faza a regimului tarilor fanariote
In organizarea familiei principiile raman cele traditionale, consacrate in dreptul anterior.
Cu toate acestea, sunt de remarcat si unele noutati:
- se instituie regimul raspunderii personale a i sotia sa nu mai raspunda pentru
faptele sotilor si nici parintii pentru faptele copiilor majori.

Rudenia este de 3 feluri:


1. suitoare dreapta linie / de sus
2. coboratoare dreapta linie / de jos
3. laturalnica linie / de alaturi

Sunt reglementate:
- adoptia infiala (institutie veche, traditionala in dreptul romanesc)
- tutela epitropia ( institutie noua)
- curatela ( curatoria)

60
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

In ce priveste regimul bunurilor dotale, bunurile dotale din zestrea sotiei sunt pretuite a i
in caz de divort sotul sa restituie valoarea lor. Vechea reglementare potrivit careia sotia
adulterina pierdea zestrea este consemnata acum si in coduri.

In materia succesiunilor, se reglementeaza succesiunea legala si cea testamentara,


susceptibilii sunt cele 3 categorii de rude: descendentii, ascendentii si colateralii.
Sotul supravietuitor primeste o parte egala cu cea a unui copil in uzufruct atunci cand
vine in concurs cu copii si o cota cuprinsa intre 1/6 si 1/3 in deplina proprietate atunci
cand vine in concurs cu copii din alta casatorie a sotului defunct sau alte rude. Daca este
singurul mostenitor culege intreaga mostenire.
Sunt reglementate rezerva succesorala si trimisia ( a 3a parte din succesiune rezervata
cheltuielilor de inmormanatare si pomenire)
Fetele inzestrate nu pot face raportul bunurilor dotale (sinisfora) pt a veni la succesiune,
dar nici nu pot fi obligate la aceasta.

In materia obligatiilor, apare pt prima data o teorie generala a obligatiilor care


reglementeaza conceptele generale cu care opereaza aceasta materie.
Legiuirea Caragea introduce principiul cauzei licite efectiv cu care o conventie nu este
valabila daca ea contravine legii si bunelor moravuri.
Consimtamantul este valabil daca nu este smuls prin sila / viclesug (dol).
Obiectul contractului trebuie sa fie in comert.
Codul Calimachi prevede un principiu generos in legatura cu capiacitatea juridica a
persoanei, aratand ca tot omul se considera vrednic a-si castiga drituri.; cu toate acestea
capacitatea juridica era ingradita de relatiile sociale care inca purtau amprenta ordinii
juridice feudale.
Izvoarele obigatiilor sunt:
- legea
- tocmeala (contractul)
- vatamarea adusa cuiva (delictul)

In ceea ce priveste materia contractelor sunt reglementate pe larg o mare varietate de


contracte. Foarte amanuntit este reglementat contractul de vanzare-cumparare pentru care
se prevede forma scrisa daca are ca obiect imobile / robi. Pentru vanzarile de mosii / de
robi era necesara respectare adreptului de precumparare si rascumparare. In cazul in care
pretul reprezenta mai putin de juamate din valoarea reala a bunului (leziunea) contractul
putea fi desfacut .
Contractul de impumut era obligatorie forma scrisa si prezenta a 3 martori; zalogul nu
putea fi scos la licitatie decat la cererea creditorului si prin hotarare judecatoresca.
Chezasii aveau beneficiu de discutiune; era interzis anatoicismul (dobanada la dobanda)
si camata (dobanzi peste limita legala).

In dreptul penal conceptul de infractiune nu se desprinde inca de persoana infractorului.


Sunt reglementate infractiuni specifice care fac parte din politica de modernizare a
sistemului judiciar:

61
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- luarea de mita / coruptia


Daca pana acum erau pedepsiti numai contribuabilii / delincventii acum se prevad si
pedepse pentru functionari in cazul abuzurilor sau al tratamentelor incorecte.

In materia procedurii, probele scrise dobandesc importanata maia mare, prin urmare sunt
sanctionati :
- falsificatorii de acte plastografi
- martorii mincinosi care sunt inscrisi in condica siretilor (un inceput de cazier
judiciar)

In materia organizarii institutiilor un pas important a fost facut de Al Ipsilanti in


Pravilniceasca condica ( vezi organizarea judiciara in faza a 2a a regimului)
departamentul de pana la judet devine departamentul strainelor pricini.

Procedura judiciara se modernizeaza in sensul ca se introduc Condicele de Judecata in


care sunt inscrise hotarari cu aratarea capului de pravila, motivate ( facandu-se trimitere
la textul de lege)

Revolutia de la 1821

A fost o reactie impotriva suzeranitatii turcesti si a regimului turco-fanariot care era


perceput drept un regim strain si de oprimare, de aceea cererea principala din
proclamatiile revolutiei a fost inroarcerea la doniile pamantene.
Alte deziderate ale revolutiei au fost inlesnirea accesului la justitie prin diminuarea
taxelor, desfiiintarea privilegiilor strainilor in domeniul politic si comercial in asa fel inat
sa fie incurajata si protejata burghezimea locala.
Adoptare de masuri pt promovarea comertului autohton si desfiintarea vamilor interne
intre cele doua principate .
In plan social, promovarea micii boierimi si a burgheziei si desfiintarea dependentei
personale a taranilor.
Revolutia nu si-a propus insa desfiintarea in totalitae a regimului feudal, a privilegiilor
sau a proprietatii boieresti.
Din toate aceste cereri, prima care a fost indeplinita a fost revenirea la domniile
pamantene.

Evolutia organizarii de stat si a dreptului in perioada 1821-1848


La 1822 au fost numiti dupa un secol de domnii fanariote primii domni pamanteni:
- Ionita Sandu Sturdza in Moldova
- Grigore Dimitrie Ghica in T R
Acest regim nu a durat insa foarte mult pentru ca in urma razboiului ruso-austro-turc din
1828, Turcia a oferit ca garantie Rusiei pana la plata despagubirilor de razboi
proetectoratul asupra T R astfel in cele doua principate s-a instituit un regim de ocupatue
rusa care a durat pana in 1834.

62
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

T R isi pastrau vechile organe de conducere cu diferenta ca in locul domnitorilor se afala


un guvernator rus unuic pentru ambele tari.
Rusia a initiat u program de reforme dornid sa arate si celorlalte state cat de profitabil
este protectoratul rusesc asupra principatelor a i s-au format in ambele tari comisii pentru
elaborarea Regulamentelor Organice. Acestea au fost adoptate si au intrat in vigoare la
1831 in T R si la 1832 in Moldova.
Efectele R O
S-au produs schimbari majore in organizarea statului si a institutiilor de drept. Astfel
potrivit dispozitiilor regulamentare , domnia era nobiliara, electiva si viagera. Chiar si asa
primii domni au fost numiti si nu alesi , doar Gheorghe Bibescu va fi ales in 1842.
Domnul exrecita urmatoarele atributii:
- in domeniul legislativ:
avea toate atributiile legislative
aproba / respingea legile votate de Adunarea Obsteasca
Ordinara
- in domeniul finaciar:
trebuia sa ceara acordul Adunarii pentru a stabili taxele si
impozitele, de aceea in aceasta materie in care domnii
fanarioti, in trecut, au savarsit nenumarate abuzuri,
competenta domnului a fost sever limitata.
- in domeniul judecatoresc:
au fost limitate iarasi atributiile domnului incat doar in
Moldova el prezida Divanul Domnesc, dar, desi nu putea sa
judece, el intarea hotararile pronuntate de Inaltul Divan si
ramase definitive.
- in domeniul armatei
era seful suprem al Armatei Nationale care incepea sa se
organizeze
- in plan administrativ:
era seful administratiei, numind si revocand pe domnitori
Din multitudinea de dregatori, care se crease in regimul fanariot acum raman cativa
comparabili ministrilor de astazi : ex logofatul intitulatMarele Logofat al Dreptatii =
Ministrul Justitiei
Cele mai importante dragatorii erau:
- Vornicul = Ministru de Interne
- Visternicul = Ministrul de Finante
- Postelnicul = Ministrul de Externe
Sfatul administrativ corespunzator unui consiliu restrans de Ministri

Divanul domnesc isi pastreaza titulatura, insa atributiile sale sunt foarte mult ingradite
deoarece atributiile administrative sunt preluate de Obisnuita Obsteasca Adunare. Cele
administrative sunt preluate de Sfatul Administrativ si ii raman doar cateva atributii
juridice.

63
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Adunarea Obsteasca Extraordinara avea atributia de a-l alege pe domn; dupa alegere
acesta era investit de Turcia si confirmat de Rusia.
Adunarea Obsteasca Ordinara era similara unui Parlament si avea atributii legislative; tot
ea intocmea si bugetul si se pronunta in legatura cu nivelul impozitelor si taxelor.
Adunarea Obsteasca Ordinara isi exprima parerea in cele mai diverse domenii atunci
cand domnul trebuia sa ia hotarari importante.

Organizarea financiara
Prin R O se incearca o unificare a imozitelor a i taranii aveau de platit un impozit unici de
10 lei numit capitatia; negustorii, industriasii, orasenii aveau de platit un impozt numit
patenta. Marea boierime si clerul erau scutite de dari. De unde putem deduce ca
principiile novatoare erau amestecate cu ramasite din vechea organizare . EX: privilegiile
fiscale

Organizarea instanetelor
R O prevad o ierararhizare si o specializare a instantelor mai pronuntate decat legiuirile
din faza 2a a regimului tarilor fanariote precum si o delimitare a inst. adm. Fata de cele
judecatoresti. Asta nu insemana ca numai exista si confuzii de atributii. Prin urmare,
institutia de la nivelul satelor era Tribunalul satesc format din preot si 3 tarani care judeca
pricinile intre tarani. Ispravnicii judetelor si zapcii tinuturilor inca mai pastrau atributii
judecatoresti in domeniul fiscal, politienesc si in domeniul abaterilor savarsite de slujbasi.
Tot ei judecau plangerile boierilor impotriva taranilor. Aici se vede ca inca persista
confuzia de atributii administriative si judecatoresti.

Tribunalele politiei indreptatoare


Au preluat sarcinile agiei si spatariei
Cele judetene (Tara Romaneasca) si de tinut (Moldova) aveau un complet format din
presedinte, 2 membri si procuror. Ei judecau pricini civile, penale si corectionale.
Divanurile judetene infiintate la Bucuresti, Craiova si Iasi aveau 2 sectii:
- una civila
- una comerciala
Pentru valori mai mari hotarile lor puteau fi apelate la Inaltul Divan.

Tribunalele apelative de comert


- judecau pricini comerciale privitoare la faptele de comert
Inaltul Divan judeca apelurile impotriva hotarilor divanurilor judecatoresti.
Divanul Domnesc din Moldova prezidat de domn judeca pricini extraordinare: gresita
aplicare a legii, examinarea hotararilor date cu majoritate de Inaltul Divan sau hotararile
care veneau in contradictia practicii.
Divanul Domnesc si Inaltul Divan = unul
In T R omologul acestei instante dupreme era Inalta Curte de Revizie.

Organizarea locala

64
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Marile unitati administrative s-au desfiintat, insa ca regula unitatile administrative judete
si tinuturi s-au pastrat. La fel s-au pastrat si subdiviziunile acestora: plasa si plaiul in
cadrul judetelor si ocoalele in cadrul tinuturilor.
Modificari sunt numai la nivelul denumirilor, sefii judetelor se numesc ocarmuitori de
jude, iar cei ai tinuturilor ispravnici administratori. Ei sunt alesi de sateni pe termen de 3
ani si confirmati de domn.

Orasele : cele independente sunt conduse de un Sfat Orasenesc ales dintre oraseni, iar
cele care se aflau pe mosiile boierilor erau conduse de eforii.
Satele sunt conduse de vornici si parcalabi.

Evolutia dreptului 1821-1848


Liniile directoare ale av evolutii sunt:
- introducerea principiului legalitatii conform caruia toate persoanele trebuie sa se
supuna legii, ceea ce presupunea desfiintarea privilegiilor feudale
- prevalenta legii scrise apar codurile de legi in toate domeniile dreptului in
detrimentul obiceiului pamantuluiale carui prevederi sunt codficate si introduse in
dreptul scris, fie sunt abrogate expres.
- In materia dr civil codurile Caragea si Calimachi continua sa s aplice pt k fiind
adoptate in preajma revolutiei de la 1821 sunt inca potrivite pentru relatiile sociale
din acea vreme..
- In materia proprietatii R O consacra mai clar dreptul absolut de proprietate asupra
mosiei si aspura intreprinderilor industriale. Acest drept absolut era incompatibil
cu raspunderea colectiva veche institutie a dreptului nostru pe care o inlatura
si la fel de incompatibila cu dreptul de precumparare si rascumparare care, desi
fusese prevazut in codurile Caragea si Calimachi, R O il pastreaza numai pt
proprietatea devalmasa a taranilor.
- In dr comercial legiuirile din faza a 2a reglementasera doar cateva materii, de
aceea era nevoie de reglementari mai ample, data fiind dezvoltarea comertului a i
in Moldova se traduce la 1833 si 1841 Codul Comercial francez, iar in T R se
adopta Condica de Comerciu, avand 3 parti:
Negustori, societati comerciale, fapte de comert
Faliment
Navigatie, comert maritim
Continua sa se aplice dispozitiile comerciale din codurile Calimachi si Caragea.
- in dreptul penal, in Moldova chiar in preajma revolutiei 1820 s-a adoptat prima
parte de reglementari care au format Codul de procedura penala; dupa revenire ala
domniile pamantene, in 1826 domnitorul I Sturdza a format o noua comisie care a
adoptat si reglementarile cu privire la dr penal material; infractiunile erau
impartite in 2 categorii:
I impotriva ordinii publice
II impotriva persoanei
Codul s-a numit Criminaliceasca Condica.

65
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Ceva mai tarziu s-a adoptat si in T R o condica cu acelasi titlu si cu un continut


asemanator.
In materia procedurii, este de remarcat progresul in directia procedurii scrise: in materie
civila organizarea temeinica a avocaturii, iar in materie penala introducerea institutiei
procurorului.
Binomul avocat- procuror = garantul legalitatii. De remarcat este faptul ca R O introduc
pentru prima data autoritatea de lucru judecat a i o hotarare definitiva intarita de domn nu
mai putea fi rejudecata nici de acelasi domnitor, nici de domnitori ulteriori.

66