CDEREA IMPERIULUI ROMAN DE APUS

EFECTUAT: Ursachi Natalia Grupa 104

PLAN :
1. INTRODUCERE 2. SFIRITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS 3. DECLIN SI PRABUSIRE 4. CAUZE DE ORDIN FIZIC A DECLINULUI 5. CAUZE SOCIALE SI POLITICE ALE DECLINULUI 6. CONCLUZIE 7. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
Imperiul Roman a fost unul dintre cele
mai mari imperii din istoria omenirii. Printr-o infrastructura i armat exemplar, romanii au mentinut pacea timp de patru secole intr-un imperiu multicultural, ce cuprindea Europa Occidental

n vederea declinului Imperiului Roman se conturez doua legaturi interdependente, care n ansamblu au dus la urmari fatale pentru imperiu : cauzele de ordin intern si cauzele de ordin extern
CAUZELE DE ORDIN INTERN politic CAUZELE DE ORDIN EXTERN Razboaie externe

social
Economic etc.

Invazia barbarilor

2) SFIRITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS

Dei Diocliian si Constantin au prelungit viata Imperiului Roman, ei nu au putut vindeca boala care i distrugea.

Dupa moartea lui Constantin noile razboaie civile izbucnite intre fii acestuia si alti pretendenti au meninut imperiul intr-o stare aproape permanenta de divizare, iar reunificarea sa temporar de catre Constantius (353-361) si Iulius (361-363), si din nou in 395 de catre Theodosius I, nu au facut decit sa evidentieze dificultatea de a mentine aceasta unitate.

Francesco De Martino staruia asupra cauzelor economice si sociale ale slabirii imperiului. Dimpotriva alti savanti afirma ca imperiul era infloritor la sfirsitul secolului al IV-lea

3) DECLIN I PRBUIRE

De la jumatatea secolului III, Imperiul Roman a fost angajat intr-o curs ce avea sa conduc la dispariia sa n Apus i la transformarea sa ntr-un regat grec in Rasritul Bizantin

Unii specialisti sint de parere ca aceasta cdere era fireasc sau inevitabil. ncepind cu Gibbon, numeroi exegeti ca M. Rostovzez, Ferdinant Lot si intr-o anumita masura Francesco De Martino, au considerat ca Imperiul Romei a murit din cauza viciilor lui interne, a unei crize generalizate si a decadentei.

4) CAUZE DE ORDIN FIZIC ALE DECLINULUI

n 250, Imperiul Roman a intrat intr-o
perioada mai critica decit oricare alta de dupa al doilea razboi punic si, chiar daca a depasit toate greutatile, era deja pe o panta descendenta

Saracirea material a lumii romane s-a datorat intr-o oarecare masura epuizrilor minelor sau refuzului solului de-a oferi recolte. Malaria, a devenit o prezenta constata

Dintre cauzele de ordin medical, care au stat la baza declinului, epidemiile care au izbucneau periodic la Roma si ciuma care a bintuit Imperiul in 1660 i in perioada 250-270 au avut rezultate devastatoare pe termen scurt

 Degenerarea claselor conducatoare din

Imperiu. Aristocratia patriciana a Romei a intrat intr-un declin evident si rapid in secolul V si IV i. Hr. iar in secolul I d.Hr. a disparut.

5) CAUZE SOCIALE I POLITICE ALE DECLINULUI

In ceeea ce priveste factorii de ordin

social si politic, au fost aduse obiectii la adresa educatiei romane pentru ca aceasta nu a patruns in rindul maselor largi ale populatiei

Cea mai grav oroare a mparatilor a fost deprecierea progresiv a monedei i efectul impozitelor arbitrare, pe care reformele lui Dioclitian nu le-au putut remedia au acionat ca piedic n calea refacerii economice dupa dezastrele care au avut loc in secolul III.

 Guvernarea defectuoasa a aparatului

birocratic a contruit far indoial la declinul Imperiului, epuizind pin la refuz resursele sale deja atenuate si strnind o profund nemulumire la nivelului populaiei.

 Invazia Barbarilor se convertise intr-un

factor intern al Imperiului. Ei aproape niciodat nu se infiltrau in Imperiu, ca sa-l distrug, impini din urm de ali barbari, se instalau in Imperiu, ca s triasc mai bine decit pe tarimul lor natal

6)CONCLUZIE
1. Criza mental-instituional care a asigurat victoria tendinelor centrifugale n condiiile destabilizrii puterii centrale, ca urmare a sclerozrii ierarhii sociale i a proliferrii intrigilor marunte, individualiste si inconstiente;

2. Recensiunea economic izbucnit mai ales in sec. al V-lea,d.Hr. n care interferau subproducia si inflaia, dezechilibrul acut ntre import si export, disproporie enorm, progresiv ntre resurse, treptat, inevitabil, diminuate, i cheltuieli mereu sporite.

3. Criza identitaii, destructurarea utilajului mental, al constantelor mintale consacrate; 4. Persuistena invaziillor, dei acestea acionau mai ales din interiorul imperiului sau n sperana infiltrrii in esatura intim a acestuia. De fapt barbarii au admirat ntotdeauna civilizaia roman.

BIBLIOGRAFIE :
Eugen Cizek Istoria Romei, Buc 2002 Bryan Ward-Perkins Caderea Romei si
sfirsitul civilizatiei, Buc 2008 H. H. Sculard Istoria Romei pina la domnia lui Constantin, Buc 2008