Bibliografie :

Bessarabskie gubernskie vedomesti, 1881/4 iunie, nr 61

Borotskii, V., M., Istoria moldavskoi arhitecturi, Editura KPM im. S. Lazo, Chisinau 1987

Caffe, Mihail, Arhitectul Ion Mincu, Bucuresti 1960

Curinschi Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii in Romania, Editura Tehnica, Bucuresti

1981

Enticlopedia slovari spravaciniki, Editura Sovetscaia Enticlopedia, Moscova 1971,

Florea V., Pictura romaneasca moderna si contemporana, Editura Meridiane, Bucuresti

1982, pag 6
Florea Vasile, Arta romaneasca moderna si contemporana, Editura Meridiane,
Chisinau, 1982, pag

Frunzetti, Ion, Arta romaneasca in secolul XIX, Editura Meridiane, Bucuresti, 1991, p
169

Georgescu, I. L., Maestri ai picturii romane moderne, Editura Lumina, Bucuresti 1994,
p 14
Giurescu C., Istoria romnilor: Din cele mai vechi timpuri pn la moartea Regelui
Ferdinand I, Bucureti, p 344
Grigore I., Istoria arhitecturii in Romania, volumul II, Editura Academiei Republicii
Socialiste Romania, Bucuresti 1965

Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura

Academei Republicii Socialiste Roamania, Bucuresti 1982

Iorga, N., Studii si documente cu privire la Istoria romanilor, Editura Stabilimentul

grafic, I. V. Socecu, Bucuresti 1901

Istoria iscustva narodov SSSR. Iscustva pervii polovini XIX veca, tom 5, Editura
Izobrazitelnoe iscustva, Moscova 1979.

Istoria iscustva narodov SSSR. Iscustva vtaroi polovini XIX-naciala XX veca , tom 6,
Editura Izobrazitelnoe iscustva, Moscova 1981

Kolotovkin, A., Studii i documente cu privire la istoria romnilor., Arhitectura Maldavii,

Editura Stroizdat, Moscova 1987

Lazarescu, Cezar, Arhitectura romaneasca in imgini, Editura Meridiane 1972

Lievschitz, Matus, Iscustvo SOvetskoi Moldavii, Moskova 1958, pag 6

Mascovet, N., Istoria russkogo iscustva, volumul II, MOSCOVA, 1960, pag 23

Masec, Victor, Arta naiva, Editura Meridiane, Bucuresti 1989

Negruta, Vasile, Creatia zugravului Gherasim si a sculptorului D. Stefan la rascrucea

secolelor XVIII-XIX, Editura ???, Chisinau, 1996, pag 45.

Oprescu G., Scrieri despre arta, Editura Meridiane, Bucuresti 1966

Oprescu Gh., Pictura romaneasca in secolul al XIX-lea, Fundaia pentru literatur i

art "Regele Carol II", Bucuresti, 1937, pag 13

Oprescu, G., Consideratii asupra artei moderne, Editura Meridiane, Bucuresti 1966

Oprescu, Gh., N. Grigorescu, Editura Meridiane, Bucureti, 1971, p 37

Oprescu, Gh., Pictura romaneasca in secolul al XIX-lea, Editura Meridiane, 1984, p 95

Oprescu, Gh., Pictura romaneasca in secolul al XIX-lea, Fundatia regala pentru

literature si arta, Bucuresti 1943

Oprescu, Gheorge, Pictura romaneasca in secolul XIX, editia a II-a, Editura Fundatia
regala pentru literature si arta, Bucuresti, 1943, pag 18

Oetea A., Istoria poporului roman, Editura Stiintifica, Bucuresti 1970, pag 340-341
Stavila, Tudor, Arta plastica moderna din Basarabia, Editura Stiinta, Chisinau, 2000,
pag 19
Stavila, Tudor, Istoria plastica moderna din Basarabeana. In revista : , Arta 98, Editura
Atelier, Chisinau, 1999, p. 46.

Tudor Stavile, Arta plastica din Basarabia in sec XIX, pag 46

Turcanu, I., Istoria ilustrata a romanilor de la origini pina la Marea Unire, Editura Litera
International, Chisinau 2007, pag 494

Zevina, Ada, Izobrazitrelnoe iskustvo Maldavii, Chisinau, 1965, pag 134

 vtaf de zidari

pronaos

pilastri

de pilatri neocorintieni cu triglife n friz,

exonartex ptrat acoperot cu o calota

naos trilobat, cu absidele eliptice

neoionice

eliptic

absidele

cafas

doric

exonartex,

diaconicon

cafas
 Arhitectura

Puntru a reintrona autoritatea biserici la pozitia initiala, contrareforma alaturi

de imperiul absolutist a impus un nou stil curent, si anume barocul. Acesta
fusese opus Renasterii, cu sigure efecte asupra credinciosilor, adesea
supraincarcat, teatral, sau unoeri irational. Borocul recunoscut prin echilibrul
formelor si scara sa umana, desi pe plan plastic ambele se situau pe acelasi
fundal arhitectural, cel clasic. Clasicismul a reprezentat, din punct de vedere
arhitectural, o reinterpretare a aceleiai arhitecturi clasice, in congruen cu
aspiraiile burgheziei, fiind adaptat ca expresie artistic specific noii clase,
adecvate tendinelor acesteia de a-i forma i dezvolta o cultur proprie.
Scara, adesea monumental, la care se construiete, numrul mare al
edificiilor cu programe arhitecturale din cele mai dive se, depesc cu mult
atk posibilitile autohtone de realizare cit i nivelul tehnic, nc tradiional,
al constructorilor anonimi. Arhiteci i ingineri strini sint invitai in ara
noastr nc din primul deceniu al secolului al XlX-lea. Formai in spirit
clasicist, acetia i ncep activitatea alturi de meterii romni sau mpreun
cu profesionitii romni, pregtii de regul tot in coli sau academii strine
i cu acelai specific neoclasic. Primele manifestari in stil neoclasic si-au
facut aparitia in arhitectura bisericeasca din Moldova, inca din secolul al
XVIII-lea, dar gramatica lui stilistica se adapta greu la exigentele edificiilor
de cult care din punct de vedere planimetric si structural ramineau in limitele
impuse de traditia bizantina.