.

Viziuni despre modernizare n Europa secolelor al XlX-lea-al XX-lea Curente i politici culturale n secolul al XlX-lea Tendine i politici n cultura european a secolului al XlX-lea. Progresul fr precedent al cercetrii tiinifice i inovaiile tehnice din secolul al XlX-lea, promovarea ideilor liberale i naionale n plan politic, s-au reflectat n mediile culturale prin diversificarea curentelor intelectuale i artistice, ca i prin accentuarea rolului social al culturii, respectiv a interesului public pentru creaie. Aceast evoluie a fost favorizat de dezvoltarea presei, de creterea tirajelor publicaiilor, a interesului general pentru lectur i instruire. Formarea societatii moderne a impus conditii favorabile infloririi literaturii si artelor . Factorii care au facut ca realizarile culturale sa fie accesibile unor cercuri din ce in ce mai largi de oameni: dezvoltarea presei si tiparului, cresterea procentului de oameni instruiti Cultura a fost asumat n secolul al XlX-lea ca o problem de stat fiind adoptate masuri politice pentru susinerea ei. Trsturi fundamentale epocii au fost perfecionarea nvmntului i eforturile pentru reducerea analfabetismului. Totodat, au fost ncurajate constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestri expoziionale. In domeniile literaturii i artei, secolul al XlX-lea a debutat prin afirmarea romantismului, curent cultural care respingea canoanele impuse de academism. La mijlocul secolului al XlX-lea, realismul aducea o viziune nou n creaia artistic. La cumpna secolelor XIX-lea-al XX-lea, simbolismul i parnasianismul exprimau dorina de desprindere de realitatea imediat i de cutare a unor noi valori culturale. In artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XlX-lea au fost marcate de impresionism, exprimare a cutrilor pentru redarea unor nuane i fenomene subtile ale luminii i ale micrii.

Sec. XIX Curente culturale romantism

perioada

domenii

trasaturi Exprimarea liber a sentimentelor i tririlor, cutarea modelelor eroice n istorie, valorizarea idealurilor naionale i democratice -imaginatie, sensibilitate -Sentimentul naturii -evadare in trecut -interes pentru istorie, folclor, pitoresc -eroi exceptionali, revoltati Preocupai de descrierea realitii sociale aa cum se prezenta aceasta, fr alte artificii, i a omului ca produs al mediului socialii vremii sale, reprezentanii realismului urmreau observarea cu obiectivitate a lumii reale -veridicitate, obiectivitate

reprezentanti V.Hugo, W.Goethe, M.Eminescu, E.Delacroix(pictura) Fr.Chopin(muzica)

Prima jum a Literatura sec. XIX Arte plastice muzica

realism

dupa1850

Literatura pictura

H. de Balzac, Ch.Dikens, I.L.Caragiale

-critica si implicare sociala -exactitate -sobrietate Sec. literatura Ilustrarea biologicului, a naturalism Sf. XIX instinctelor Sf. Sec. literatura - stari sufletesti simbolism XIX confuze - -muzicalitate, sugestie, lirism Arte -interes pentru redarea Impresionis 1870-1890 plastice(expri impresiilor, a efectelor m/postimpr mare a luminii esionism simbolismului -nuante si contururi noi in pictura

E.Zola P.Verlaine, G.Bacovia, I.Minulescu

Cl. Monet, E.Degas, P.Cezanne, I.Andreescu, N.Grigorescu

Romantism: Aparut in Franta, sec.XIX, raspandindu-se apoi in intreaga Europa. Exprima spiritul maselor, a poporului,al aventurilor spre progres, emancipare Tema naturii , a ruinelor, si a singuratatii, sunt caracteristice noului curent.Se afirma literaturile nationale.Romantismul s-a definit de la inceput ca o estetica noua.Romanticii propun modelul evului mediu, al Renasterii, reintoarcerea la goticsi la stilul trubadurilor.Pasionati de istorie, romanticii proclama diversitatea tarilor si a oamenilor.In Franta romantismul a devenit liberal inainte de 1830 cand a fost rasturnata monarhia absoluta Realismul Infrangerea revolutiilor de la 1848 a marcat sfarsitul iluziilor si a efuziunilor sentimentale.Urmand pe Balzac( Franta), romancierii s-au orientat spre observarea minutioasa a oamenilor si a mediului social in care traiau.In pictura , urmandu-l pe francezul Corot, artistii au parasit atelierele si au facut sa patrunda natura cu frumusetile ei in tablouri, au reprezentat viata moderna si realitatea sociala Impresionismul: Aparitia impresionismului reprezinta un moment revolutionar in istoria artelor .Artistii isi arata trairile si sentimentele fara a se mai preocupa de reprezentarea fidela a realitatii.Pictand in aer liber impresionistii fac din lumina elementul principal al compozitiilor lor.Figurile , obiectele sunt estompate de culoarea stralucitoare. Franta este centrul acestor inovatii revolutionare: Monet, Manet, Renoir, Degas Sec. XX Cultura europeana a fost in mare masura expresia schimbarilor in modul de viata si mentalitatea oamenilor, produse dupa primul razboi mondial. Protestul fata de uniformizare si tehnicizare, cautarea unor forme artistice au reprezentat cateva dintre trasaturile culturii perioadei interbelice.Totodata, aparitia culturii de masa a dus la decaderea culturii traditionale si prin intermediul publicitatii, la incurajarea consumului de masa, dar si la standardizarea gusturilor publicului, la impunerea unor modele comportamentale noi. In tarile cu regimuri politice totalitare, cultura de mas a reprezentat un instrument de propagand n slujba puterii politice Dup al Doilea Rzboi Mondial, progresele n plan tehnic i social, mai ales in statele occidentale, dezvoltarea rapid a mijloacelor de comunicare in mas au produs anumite modificri ale practicilor culturale n favoarea cinematografiei, a televiziunii i a noilor tehnologii informatice, Cultura europeana a continuat sa fie perceputa , in mare parte , datorita diplomatiei culturale, ca un model pentru restul lumii.Aceasta s-a dezvoltat cu precadere dupa cel de-al doilea razboi mondial.

In literatura , arte plastice, muzica, si filosofie au aparut noi curente precum: expresionismul, dadaismul, suprarealismul, abstractionismul perioada domeniul Expresionism Prima jum Literatura, a sec. XX pictura trasaturi -imagini puternice -neliniste filosofica -preocupare pentru revalorificarea miturilor, a esentelor umane, morale -personaje general reprezentative literatura -negarea gandirii logice -promovarea hazardului ca sursa artistica -libertatea totala a expresiei artistice Literatura, -subconstientul si visul ca pictura, surse de inspiratie psihoanaliza artistica -automatism -respingerea regulilor reprezentanti St.George, L.Blaga

dadaism

T.Tzara, S.Pana A.Jary

suprarealism

G.Apollinaire, S.Dali, P.Picasso(cubism)

Cubismul: Sec. XX este prin excelenta secolul artei abstracte.Artistii nu mai vad viata ca un tot.Tipica este tendinta de a exploata fragmentul, un singur aspect al activitatii vizuale, verbale sau muzicale ntre anii 1908-1914 are loc n Franta cea mai important revoluie n istoria picturii, Iniiat de francezul Georges Braquei spaniolul Pablo Picasso, cubismul va dobndi n scurt vreme numeroi adepi. Aceast direcie artistic va juca un rol uria n transformarea artelor plastice n secolul al XX-lea. Un prim semn l constituie tabloul "Domniarele din Avignon"1907) al lui Picasso, n care pentru prima dat un pictor se rupe ntr-un mod att de hotrt de tradiionala art figurativ i de modul de reprezentare bazat pe perspectiv.cubismul prezint fiine i lucruri ntr-o manier n care nu au mai fost percepute. Dar, odat cu propunerea unei noi modaliti de reprezentare se nate n mod necesar i o nou concepie asupra lumii. Nimic nu este aadar mai greu dect transpunerea ei n via, astfel putndu-se explica i violena scandalului i a polemicilor pe care operele pictorilor cubiti le strnesc Preocupri culturale n spaiul romnesc, pn la Primul Rzboi Mondial. Dezvoltarea literaturii i artei a fost caracterizat, pe de o parte, de racordarea mediului cultural romnesc la cel occidental i, pe de alt pne, de cultivarea specificului naional, prin alegerea temelor de inspiratie din creaia folcloric sau din trecutul istoric. Au aprut primele publicatii n limba romn (Curierul romnesc, Albina romneasc - 1829; Gazeta de Transilvania - 1838). Un rol deosebit n promovarea culturii nationale a revenit societilor literare, artistice i tiinifice, ca de pild, Societatea Academic Romn (Bucureti, 1867), devenit, din 1879, Academia Romn. In plan cronologic i tematic, literatura romn modern s-a structurat pe 2 etape: paoptismul, ataat valorilor romantismului, reprezentat de I.H.Radulescu, V. Alecsandri, C. Negruzzi, i epoca marilor clasici, ilustrat de Maiorescu, M. Eminescu, I. Creang, I.L. Caragiale, G. Cobuc, , I. Slavici. Arta romneasc a secolului al XlX-lea fost reprezentat de Th. Aman, Gh. Tattarescu, N. Grigorescu, I. Andreescu, Luchian (pictur). Tendine n cultura romneasc a secolului al XX-lea.

Constituirea statului naional unitar i afirmarea Romniei n rndul statelor europene s-a reflectat n plan cultural printr-o ampl efervescen a formelor si modalitilor de expresie, ca i prin deschiderea spre cultura fr a nega valoarea specificului naional. Scriitori dinperioada interbelica, precum Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, George Bacovia, Mircea Eliade, Lucian Blaga i Al. Phillipide, au ilustrat curentele culturale ale vremii. In dramaturgie, Eugen Ionescu a devenit celebru ca un reprezentant de al teatrului absurdului. In arta Constantin Brncui s-a dovedit, prin operele sale: Poarta Sarutului, Coloana fr sfrit, Pasrea miastr, Masa Tcerii, un precursor al artei abstracte. Printre reprezentanii culturii romne s-au numarat i femei, devenite cunoscute n Europa pentru preocuprile lor precum Elena Vcrescu, prima femeie primit n Academia Romana, Martha Bibescu i Anna de Noailles. In perioada postbelic, legturile culturale dintre Romnia i restul Europei au fost limitate de regimul comunist. Eugen Ionescu, Mircea Emil Cioran, dirijorul Sergiu Celibidache, aflati n exil, au continuat s reprezinte cultura romneasc, Dupa inlaturarea regimului comunist, se remarca deschiderea Romniei spre spatiul euro atlantic.
Materialele prezentate au fost preluate din urmatoarele lucrari: Istorie- Manual pentru cl. A XIIa- Al. Barnea, coordonator , Vasile Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Editura Corint Istorie - Manual pentru cl. A XIIa-Zoe Petre coordonator,Editura Corint Istorie- XII, Manual pentru ciclul superior al liceului, Felicia Adascalitei, Liviu Lazar,Editura Corvin Istorie - Manual pentru cl. A XIIa, Magda Stan, Cristian Vornicu,Editura Niculescu Istorie - Manual pentru cl. A XIIa, Valentin Balutoiu,Maria Grecu, Editura Didactica si Pedagogica Istorie - Manual pentru cl. A XIIa, coordonator Ioan Scurtu, editura Gimnasium, Iatoria Romanilor, Marian Curculescu, Constantin Dinca, Gh.Dondorici, Adriana Radulescu , Mihaela Orfanu, Gh. Stanescu, Editura Gimnasium, 2008