Cultura română - cultura europeană

a. Specificul național și deschiderea către cultura europeană în perioada

interbelică
Evoluția culturii românești interbelice poate fi definită prin 2 mari tendințe:
- căutarea și valorizarea specificului național românesc , prin apelul la tradiție și
arta populară
- sincronizarea cu spațiul cultural european
După Marea Unire din 1918 , în cultură, specificul național a fost evidențiat prin:
- operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga , Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu
- cercetările de etnografie și folclor ( în care s-au remarcat printre alții și Tache
Papahagi, George Breazul sau Constantin Brăiloiu)
- opere literare inspirate de lumea satului ale lui Liviu Rebreanu, Mihail
Sadoveanu, Octavian Goga.
Deschiderea spre cultura europeană , fără a nega valoarea specificului național ,
urmărea integrarea culturii române în patrimoniul universal.
De la studiile de istorie universală ( datorate lui Nicolae Iorga și Gheorghe
Brătianu) la literatură, dramaturgie, muzică sau arte plastice, diferitele domenii
culturale au fost reprezentate de personalități care , prin operele lor, au îmbogățit
patrimoniul cultural național și universal.

b. Literatura română și spațiul european

Medii intelectuale propice deschiderii către cultura europeană au fost, în perioada
interbelică, grupările din jurul revistelor Sburătorul ( sub îndrumarea criticului
Eugen Lovinescu) sau Contemporanul.
Scriitori precum Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, George
Bacovia, criticii Eugen Lovinescu, Tudor Vianu și George Călinescu s-au remarcat
prin operele lor moderne , în pas cu ideile europene ale epocii.
Tristan Tzara și Sașa Pană au fondat , la Zurich , și apoi au dezvoltat curentul
cultural dadaist.
Lucian Blaga și Al. Philippide au ilustrat curentul expresionist , iar Ion Vinea ,
suprarealismul.
În dramaturgie , Eugen Ionescu a devenit celebru ca reprezentantul cel mai de
seamă ( alături de Samuel Beckett) al teatrului absurdului , operele sale fiind puse
în scenă și în zilele noastre pe toate marile scene europene.
Mircea Eliade s-a remarcat ca scriitor , dar mai ales ca strălucit cercetător al istoriei
religiilor.
Prozator și eseist stabilit la Paris , Emil Cioran a devenit unul dintre cei mai de
seamă scriitori de limbă franceză.

1
c. Arta , arhitectura și muzica
În artele plastice, perioada interbelică a fost ilustrată de o pleiadă de artiști
( pleiadă - grup de persoane cu aceleași preocupări) , ale căror creații s-au încadrat
în tendințele europene:
- pictorul Victor Brauner a reprezentat curentul suprarealist în artă.
- Nicolae Dărăscu a creat opere de inspirație cubistă și expresionistă
- Marcel Iancu a ilustrat avangardismul și cubismul.
Sculptura a fost dominată de personalitatea lui Constantin Brâncuși, pionier al
artei abstracte ( artă care nu-și propune să reprezinte elementele care compun
realitatea obiectivă) , iar unele dintre cele mai apreciate lucrări ale sale în Europa și
în lume sunt " Poarta Sărutului" , "Coloana fără sfârșit" , "Masa Tăcerii", " Pasărea
Măiastră" etc.
Arhitectura a îmbrățișat influențele cubismului , evidente cu deosebire în mediul
urban.
Construcții moderne, masive și funcționale , datorate unor arhitecți precum Horia
Creangă și Marcel Iancu se înalță în București și în alte orașe din România.
În muzică , s-au remarcat :
- personalitatea de anvergură europeană a lui George Enescu a cărui operă
"Oedip"(1936), a fost prezentată în premieră mondială la Paris.
- compozitorul și pianistul Dinu Lipatti
- dirijorii Ionel Perlea și George Georgescu

d. Legături culturale europene în zilele noastre

După al Doilea Război Mondial , legăturile culturale dintre România și restul

Europei au intrat într-un con de umbră, regimul politic comunist limitând accesul
oamenilor de cultură români în spațiul european occidental.
Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, dirijorul Sergiu Celibidache, aflați în
exil , au continuat să reprezinte cu strălucire cultura românească.
După înlăturarea regimului comunist , cultura română a revenit în rândul marii
familii a culturii europene , iar literatura , muzica , arta sau cinematografia
românească sunt cunoscute azi în Europa prin traduceri , expoziții sau participarea
la festivaluri.