ARTA

sec. XIX - XX

Este o perioad din istoria omenirii caracterizat prin importante fenomene politice, ideologice i culturale. De-a lungul timpului, cultura si arta au suferit numeroase transformari, evoluand in acelasi timp cu intreaga omenire si cu societatea in general. Arta n secolele XIX - XX ne dezvluie transformrile aprute n arhitectur, pictur i sculptur, datorit diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist.

Secolul al XIX-lea
n art, realismul i romantismul de la nceputul secolului al XIX-lea au lsat mai apoi loc impresionismului i post-impresionismului n a doua jumtate a secolului, Parisul fiind capitala mondial a artei. n America coala de pe rul Hudson era proeminent. Nume importante din pictura secolului al 19-lea includ: Paul Cezanne (Frana, post-impresionism), Eugne Delacroix (Frana, romantism), Paul Gauguin (Frana, post-impresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, post-impresionism), Claude Monet (Frana, realism, impresionism), Renoir (Frana, impresionism), Rodin (Frana, modernism, sculptor).

Muzica
Forma Sonatei s-a maturizat n timpul epocii clasice pentru a deveni principala form de compoziie instrumentale pe tot parcursul secolului al 19-lea. O mare parte din muzica din secolul al nousprezecelea a fost menionat ca fiind in stil romantic. Multi mari compozitori au trit in aceast epoca;ii putem enumera pe Ludwig van Beethoven (Germania,Clasic,Romantic), Georges Bizet (Franta, romantic), Brahms (Germania,romantic), Frdric Chopin (Polonia, romantic) Franz Liszt(Ungaria), Niccol Paganini (Italian), Franz Schubert (Austria) Piotr Ilyich Tchaikovsky (Rusia, romantic) Giuseppe Verdi (Italia,romantic) Richard Wagner (Germania,clasic).

Literatura
1

Pe frontul literar, noul secol este deschis de romantism, o micare care s-a rspndit n Europa ca reacie a raionalismului din secolul al 18-lea i se dezvolt, mai mult sau mai puin, de-a lungul liniilor revoluiei industriale, cu tendin a de a reac iona mpotriva schimbrilor dramatice asupra naturii cauzate de motorul cu aburi i de calea ferat. William Wordsworth i Samuel Taylor Coleridge sunt considerai iniiatorii noii coli din Anglia, n timp ce pe continent curentul german Sturm und Drang (Furtun i Stres) i rspndete influena pn n Italia i Spania. Arta francez fusese ngreunat de rzboaiele napoleoniene, dar ulterior s-a dezvoltat rapid, ncepnd modernismul. Fraii Goncourts i Emile Zola n Frana i Giovanni Verga n Italia, produc unele dintre cele mai bune romane naturaliste. Romanele naturalistului italian sunt importante ndeosebi deoarece dau o hart social a Italiei unificate pentru un popor care, pn atunci, fusese abia contient de diversitatea etnic i cultural. Pe 21 februarie, 1848, Karl Marx i Friedrich Engels public Manifestul Comunist. Literatura a prosperat n secolul al 19-lea. Unii dintre cele mai renumi i scriitori i includ pe ruii Lev Tolstoi, Anton Chekov i Fiodor Dostoievski; englezii Charles Dickens, John Keats, i Jane Austen; scoianul Sir Walter Scott; irlandezul Oscar Wilde; americanii Edgar Allan Poe, Ralph Waldo Emerson i Mark Twain, i francezii Victor Hugo, Honor de Balzac, Jules Verne i Charles Baudelaire.

Secolul al XX-lea
Arta secolului al XX-lea mai este denumita si arta moderna deoarece, la sfarsitul secolului al XIX-lea, modernismul devine cel mai important curent artistic manifestat diferit de la o cultura la alta, insa urmand aceeasi tematica. Una dintre miscarile artistice de referinta pentru secolul XX este art nouveau (in traducere din limba franceza arta noua). Art nouveau respinge tehnicile folosite in mijloacele de exprimare artistica caracteristice secolului precedent. Art nouveau isi are radacinile in arta sfarsitului de secol XIX, scopul sau fiind crearea unor opere de arta complexe care sa imbine creativ pictura, desenul, scultpura si arhitectura. Din acest motiv, art nouveau s-a concretizat in ample opere arhitecturale, din moment ce unele dintre cele mai importante opere de arta care apartin acestei miscari artistice sunt camere intregi sau chiar locuinte in care elementele mentionate anterior sunt imbinate conform tehnicilor art nouveau. Unii critici de arta au afirmat ca art nouveau reprezinta o miscare de tranzitie, aceasta facand legatura dintre arta secolului al XIX-lea si ceea ce va avea sa se transforme in modernismul specific secolului XX. Dintre cei mai importanti reprezentati ai acestei miscari ii putem enumera pe Alphonse Mucha, Antoni Gaudi, Hector Guimard, Gustav Klimt, Victo Horta si Henry de Toulouse-Lautrec. O alta miscare artistica importanta pentru secolul XX este fauvismul, un curent artistic aparut in Franta la inceputul secolului XX. Manifestat in pictura, fauvismul a reprezentat un nou mijloc de interpretare a formelor si a culorilor, artistii alegand sa reprezinta lumea reala in culori puternice si forme simple. Cei mai importanti reprezentanti ai miscarii fauviste sunt Henri Matisse si Andre Derain. Cubimsul reprezinta o noua forma de manifestare artistica a secolului XX, bazele sale fiind puse de catre Georges Braque si Pablo Picasso. Cubismul a reprezentat una dintre cele mai importante miscari artistice ale secolului, impregnand o noua viziune asupra artei. Unul dintre factorii cre au influentat intr-o foarte mare masura arta secolului XX este tehnologia, in sensul ca dezvoltarea rapida a tehnologiei nu doar ca a avut un mare impact asupra artistilor, dar in foarte multe dintre cazuri a constituit chiar subiectul operelor de arta. Acesta este si cazul futurismului, curent artistic aparut in Italia secolului XX din fascinatia pentru tehnologie, pentru rapiditatea evolutiei societatii, pentru viteza, respingand arta
2

traditionala. Cel care a initiat aceasta miscare artistica a fost Filippo Tomasso Marinetti. Printre cei mai importanti reprezentanti ai futurismului se numara Umberto Boccioni, Luigi Russolo si Gino Severini. O miscare artistica de amploare in secolul XX este expresionismul, aparut in Germania. Dupa cum spune si numele, expresionismul are la baza exprimarea directa a sentimentelor, trairilor si emotiilor, acest curent fiind manifestat atat in pictura, muzica, scultpura cat si in literatura. Dintre reprezentantii de seama ai picturii expresioniste ii putem aminti pe Ernst Ludwig Kirchner, Emil Nolde si Erick Heckel, iar reprezentatii literaturii de acest gen sunt Franz Kafka, James Joyce si August Strindberg. Alaturi de expresionism, expresionismul abstract presupune manifestarea intr-un mod mai agresiv si, dupa cum spune si numele abstract, a trairilor, a emotiilor si sentimentelor.

Muzica
Muzica, mai mult ca oricare alta forma a artei, a aratat cum curentul popular si curentul mainstream s-au separat in timpul secolului XX. Compozitori de traditie serioasa au continuat sa compuna pentru ansamblurile clasice, dar multi altii au abandonat notiunea de tonalitate si melodie care facuse muzica clasica anterioara accesibila unei largi audiente. Intre timp, o cultura populara infloritoare a continuat sa promoveze muzica accesibila. Jazul, muzica negrilor americani a dat o noua orientare. Alte culturi au ales curand mijloacele sale de exprimare si aceasta a putut sa influenteze o multime de stiluri populare care au erupt in a doua jumatate a secolului. Muzica populara a folosit de asemenea noile tehnologii. In primul rand ea a putut fi inregistrata, in mai multe formate discuri de vinil, casete, compat discuri putand fi mai usor reprodusa. Compozitorii consacrati erau fascinati de noua tehnologie. In anii 1940 si 1950 Karlheinz Stockhausen in Germania si Perre Heun in Franta au fost pionierii muzicii electronice: mai tarziu Pierre Boulez si-a infiintat centrul sau din Paris, pentru a face cercetari in electronica si acustica muzicii.

Literatura
Secolul a inceput cu cateva schimbari in cele mai vitale curente literare. In poezie, scriitori ca francezul Guillamme Apollinaire si americanul Ezra Pound au inventat noi forme si au schimbat ideile scriitorilor despre cum ar putea fi poezia. Curente cum ar fi dadaismul si suprarealismul au deschis noi lumi, prin modul lor de expunere in cuvinte si imagini. Scpul romanului a fost de a semenea foarte mult extins. In timp ce multi romancieri continua sa srie despre fapte reale, in traditia predecesorilor lor din secolul XIX, ei au inceput sa includa in lucrarile lor toate aspectele vietii omenesti. Un scriitor, James Jozce, a extins mai mult ca oricare altul raza de cuprindere aromanului. Romanul sau de catatai, Ulysses, a influentat nenumarati autori de fictiune de mai tarziu. Ideea de piesa de teatru bine scrisa si-a vazut roadele in secolul XIX, unii dramaturgi ai secolului XX, cum ar fi George Bernard Shaw, continuand in aceasta traditie; insa altii au vrut sa duca dramaturgia intr-o noua directie. Miscarea expresionista germana a cautat o intensitate noua a modului de exprimare a actiunii; dramaturgul Bertold Brecht si compozitorul Kurt Weill au adus comentarii sociale teatrului muzical; teatrul absurd francez a creat un simbolism evaziv; scriitori ca irlandezul Beckett au impartit dramaturgia in cele mai de baza componente: teoreticianul francez Antonin Artaud a promovat teatrul cruzimii, in care vioenta, spectacolul si intamplarile religioase erau amestecate impreuna intr-o noua si puternica suprapunere.

Artele vizuale
ncepand cu fotografia si portretul clasic, artistii secolului XIX au realizat unele din cele mai reale stiluri din istoria artei. Curente cum ar fi cubismul au dat o noua forma socialismului, reflectand imaginea i captand in acelasi timp mai multe puncte de vedere. Alti artisti au imbratisat suprarealismul, folosind tehnici reale in a prezenta imagini fantastice sau din vise. Abstractul, abandonarea subiectului in intregime, a fost directia urmata de Rusia si Olanda. Catre sfarsitul secolului, stilul expresionism abstract a fost preferat de multi dintre cei mai proeminenti artisti americani. Artistii au fost de asemenea deschisi catre influenta noilor mijloace de exprimare, folosinduse de film si vodeoclipuri. Fotografia s-a maturizat, dezvoltandu-si propriul limbaj, tehnici si tehnoligii. Ea a devenit arta democratica a secolului, accesibila tuturor si folosita in comert ca orice alta forma de arta inalta.

Filmul i televiziunea
Arta filmului a crescut o data cu secolul. Imbunatatirile tehnologice au adus sunetul, culoarea si nesfarsite posibilitati de efecte speciale. Dezvoltarea regiei si a tehnicilor de interpretare potrivite filmarii au dat filmului adevarata sa putere, dar dezvoltarea industriei de film in Hollywood, India si Australia a oferit finantarea necerasa raspandirii filmelor in intreaga lume. Filmul a devenit forma de arta tipica secolului. Televiziunea s-a nascut in anii 1920 si s-a dezvoltat in mod similar cu filmul devenind forma de arta ce si-a gasit loc in fiecare casa. Puterea televiziunii consta in varietatea ei si in capacitatea ei de a asigura informatii documentare, transmisii sportive si stiri ce transmit evenimentele secolului pe masura ce se intampla.

Arta romneasc n sec. XIX XX

4

Arta romneasc n secolele XIX, XX ne dezvluie transformrile aprute n arhitectur, pictur i sculptur, datorit diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist i n Romnia. Astfel n arhitectur, neoclasicismul, clasicismul, eclectismul sau linia naional sunt curente ce aduc elemente noi n construc ia cldirilor pentru a le da o nf i are ct mai plcut. Putem aminti arhiteci de seam precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orscu i alii. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru i ai viziuni artistice fiind realizate nenumrate capodopere artistice. Numero i sculptori realizeaz sculpturi n piatr, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea i Constantin Brncui. Pictura ne aduce o ntreag palet de schimbri majoritatea pictorilor romni fcndu- i studiile la Paris, la Mnchen sau n Bucureti ncearc s-i defineasc propriul stil de lucru mbinnd elemente ale modernismului cu cele ale tradiionalismului. n domeniu picturii ntlnim foarte mul i arti ti romni cum ar fi: tefan Luchian, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petracu, Theodor Pallady i alii.

Secolul al XIX-lea
Ca i n rile din sud-estul Europei, pe teritoriul Romniei la sfr itul secolului al XVIII-lea, se resimte influena culturii bizantine. ndeosebi n Moldova, i ara Romneasc, aceast cultur se dezvolt mai rapid. Spre deosebire de cele dou ri romne ti, n Transilvania sunt prezente influene ale curentelor artistice provenite din zona Europei centrale. Astfel, ntlnim influene i chiar putem vorbi de arta romanic, gotic, renascentist, sau baroc. Dintre curentele artistice de provenien din Apus, primul curent va fi neoclasicismul, chiar dac uneori va avea influene ale academismului.

Pictura
O importan deosebit pentru pictura romneasc este Theodor Aman (1831-1891) fiind un artist desvrit cu studii academice la Paris i cu succese deosebite cum ar fi n 1853 Autoportretul i compoziia Btlia de la Olteni a din 1854. Un alt mare pictor romn, Nicolae Grigorescu (1838-1907), aduce un suflu nou n pictura romneasc. Pn la vrsta de 23 de ani, Grigorescu picta icoane (Cldru ani) i biserici(Agapia). n 1861, ajunge la Paris cu o burs de studii devenind elev al colii de Belle-Arte i studiind contiincios pe marii maetri cum ar fi Rembrandt, Rubens sau Gricault.

Arhitectura
Neoclasicismul Cldirea Universitii Bucureti, a fost construit n stil neoclasic ca i Hotelul Bulevard de primul arhitect romn important, Alexandru Orscu, acesta terminndu-i studiile n Germania.

Eclectismul Numeroi arhiteci francezi, formai n spiritul eclectismului au realizat n Bucureti un numr mare de construcii, ce aveau un aer parizian, de aici provenind i supranumele lui de micul Paris.
5

Exemple de arhitectur eclectic pot fi: Palatul Bncii Naionale, 1885 (arhitect C. Bernard i A. Galleron), Atheneul Romn, 1888 (arhitect A. Galleron), Casa de Economii i Consemnaiuni, 1900, (arhitect Paul Gottereau), toate din Bucure ti.

Sculptura
Sculptura n arta medieval romneasc pune accent pe decoraiuni. Dup mijlocul secolului al XIX-lea, se dezvolt n Romnia sculptura ronde-bosse. Karl Storck, german la origine se stabilete n Bucureti i avnd un stil neoclasic, realizeaz o oper varit remarcndu-se n portretistic (portretul lui Theodor Aman) dar realiznd i numeroase monumente, cum ar fi: Domnia Blaa, Sptarul Mihail Cantacuzino (Bucureti). Ion Georgescu, fiind i el elev al colii de Arte Frumoase din Bucureti, sculpturi monumentale, crend statuia lui Gheorghe Lazr din Piaa Universitii din Bucureti i statuia lui Gheorghe Asachi de la Iai, dar i figuri alegorice Justiia i Agricultura de la Banca Naional din Bucureti. Un alt sculptor, Wladimir Hegel de origine polonez, stabilit n Bucureti realizeaz cteva lucrri importante printre care se numr i Monumentul pompierilor din Dealul Spirii din Bucureti. Acesta, n calitate de profesor i va avea ca elevi pe D. Paciurea i C. Brncui.

Secolul al XX-lea
La Belle poque De la sfritul secolului al XIX-lea pn la intrarea Romniei n primul rzboi mondial parcurgem o perioad cunoscut n Europa sub numele de "la belle poque". n aceast perioad, tradiionalismul i modernismul sunt ntr-o aprig confruntare. Arta anilor 1900 este arta artitilor reveni i n ar dup studiile fcute n Germania i Frana. Putem aminti pictori ca: tefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae Vermont, Ipolit Strmbu, tefan Popescu, Kimon Loghi sau Cecilia Cuescu-Storck. tefan Luchian (1868-1916), Pictor de excepie ce va fi un deschiztor de drumuri n coala de pictur, aduce un aer de modernism de la Mnchen sau de la Paris. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscnd lumea boemei bucure tene (Alecu literatu, Birt fr muterii) dar i, cea a mahalalei(Safta florreasa, Spltoreasa, Ghereta din Filantropia, Col din strada Povernei). Odat cu realizarea compozi iei Lutul, Luchian marcheaz o nou etap n pictura romneasc.