Sunteți pe pagina 1din 41

ARTA SECOLULUI XX

Drumul spre abstract

Expresionismul
Dadaismul Constructivismul Suprarealismul Pop-art Arta contemporana

Artistii secolului XX au rupt legatura cu toate traditile artei stabilite de catre generatiile artistice precedente. Pentru a intelege lumea moderna in intreaga sa complexitate,artistii au lasat la o parte conventiile artistice anterioare si s-au orientat spre abstract.

Drumul spre abstract


Cubismul

Pablo Picasso si Georges Braque au creat,in 1907, un stil cu totul nou si anume cubismul. Inspirai de Paul Czanne, ai au impartit realitatea in faete individuale. In timp ce Czanne a optat pentru perspectiva unidimensionala,cubitii,din contra,i artau subiectele din diferite puncte de vedere si le contopeau intr-o forma. Astfel,ei au distrus spatiul pictural bazat pe o perspectiva centrala,care domina arta plastica inca din timpul Renasterii. In locul ei, a aparut o contructie libera din punct de vedere artistic , care se baza pe cunoasterea caracterului lucrurilor.

Muntele Saint-Victoire (Paul Czanne)

Tablourile lui Czanne se caracterizeaza prin structuri puternice, linii calme si culori amestecate fin.

Domnisoarele din Avignion (Pablo Picasso)

Aceasta pictura este considerata astazi lucrarea-cheie a artei moderne, care a pregatit drumul spre abstract.

Futurismul
Pentru futuristii italieni,dimensiun ea timpului,viteza si miscarea erau foarte importante. In tabloul sau, Umberto Boccioni a adunat diferite perspective si faze ale miscarii.

Boccioni a aplicat acest principiu al simultaneitatii si in sculptura.

Fovismul
In pictura sa, Dansul, Henri Matisse a tratat tema miscarii mai poetic decat au facut-o futuristii, cu inclinatia lor spre aparenta tehnica. Matisse,fondator si conducator al grupului francez de artisti poreclit fauves (fiare) a creat lumi pitoresti,indraznete, de forme clare,ritmice,in culori intunecate, pure.

Expresionismul
Arta degenerata

In 1920, expresionismul a fost una dintre formele artistice dominante in Germania. Grupul de artisti die Brcke foloseau contururi ascutite, asemanatoare gravurilor, culori intense si forme simplificate. Tinerii pictori doreau sa se elibereze de normele unei societati pe care ei o asemanau cu un cocon, folosind forme primitive de pictura. Grupul cunoscut drept der Blaue Reiter vedea arta tot ca o modalitate de a face invizibilul vizibil. Ei au pus in primplan spiritualul,sentimetul subtil pe care un tablou,asemenea unei partituri spirituale il poate provoca, conferind lucrarilor subiectivitate si spirit.

Scena de strada la Berlin. Tabloul este realizat de Ernst Ludwig Kirchner , reprezentant al grupului die Brcke.

Georges Braque- Le jour (1929)

Colaj,asamblaj, ready-made
Aceste procedee artistice au fost propuse de artisti expresionisti,apoi fiind preluat si de catre dadaisti. Forma de arta denumita colaj a fost instituta de Braque si Picasso prin folosirea unor decupaje din ziar in compozitia creatiilor.

Dadaismul
Curentul Dada a aparut ca o reactie a expresionismului. Reprezentantii acestui curent criticau raportarea la emotii a expresionistilor. Dupa ororile Primului Razboi Mondial, acestia au vrut sa creeze o arta provocatoare si vibranta. Critica lor era indreptata impotriva societatii si a artei, insa nu aveau neaparat un still propriu de a picta.Antiarta lor consta in colaje,mulaje si colectii de obiecte banale, contrazicand toate notiunile de pana atunci despre estetica artei.

De la articole banale la obiecte de arta: Fantana(readymade de Marcel Duchamp)

Constructivismul
Constructivismul este o scoala de arta abstracta, care foloseste doar formele geometrice clare. Acest curent a luat nastere in Rusia la scurt timp dupa Revolutia Bolsevica. Curentul a fost ifluentat de futurismul rusesc si suprematismul pictorului Malevici. Grupul olandez De Stijl folosea expresia arta concreta pentru a demonstra lipsa elementului abract din jocul geometric

Avangarda Rusa

Cu aceasta forma de o simplitate radicala, Malevici a combinat reflectiile despre timp si spatiu. Pentru el acesta creatie exprima senzatia pura.

Patratul negru-Kazimir Malevici

De Stijl

Compoziie cu rou, galben i albastru (1921) - Piet Mondrian

Suprarealismul
La fel ca si dadaistii, suprarealistii prezentau grotescul, ilogicul si absurdul. Insa nu au criticat conceptul de arta burgheza,ci au cautat adancimile contiintei. Romantismul si simbolismul au fost un pilon pentru dezvoltarea suprarealismului insa influentele decisive au pornit din interpretarea psihologica a viselor al lui Sigmund Freud.

Viziunile lui Dali, pline de semne si aluzii inexplicabile, pareau imagini aduse la lumina zilei.

Persistenta memoriei Salvador Dali

Figurile abstracte ale lui Juan Mir sunt vesele si jucause. Liniile fine, oscilante si petele vii de culoare provoaca imaginatia.

Carnavalul ArlechinuluiJuan Mir

Realismul american
Realismul este o reactie contra curentului suprarealist. Adeptii acestui curent si-au indreptat atentia spre realitate si au tratat-o in mod veridic, dar si critic. Edward Hopper, descrie, in picturi tacute singuratatea oamenilor din orasul modern.

Pasari de noapteEdward Hopper

Realismul socialist
Acest stil, predominant in U.R.S.S si prezent in toate statele blocului comunist, avea ca scop principal idealizarea muncii de tip socialist cu scop de propaganda.
Lucratori ai oteluluiV.Malagis (1950)

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, abstractul a dominat complet lumea artei. In anii 1960, noile piete artistice si-au extins conceptul de arta. Razboiul rece a impartit lumea in doua tabere ideologice, fapt care a afectat arta post-belica,separand-o in doua curente distincte. In contrast cu realismul socialist din blocul comunist, artistii occidentali au produs creatii libere,asociative, continuand stilul expresionistilor si al suprarealistilor.

Pop-art
Pop-art a fost reactia la arta abstracta. Arta trebuia sa descrie din nou obiecte reale.Creatorii popart au folosit un limbaj plastic familiar, preluat din industrile de consum si de divertisment.
POP artGary Garyson

Expresionismul Abstract
Practica artistica predominanta in SUA cuprinde creatii vaste incepand cu picturile lui Kooning bazate pe imagini realativ reale, pana la tehnica liniilor lui Jackson Pollock.

Number 8- J. Pollock

Arta contemporana

Una dintre tendinte a fost color field painting, influentata de constructivismul clasic si de De Stijl. Adeptii acestui curent s-au concentrat asupra puterii sugestive a culorii pure.

Barnette Newman

Practicantii stilului hard edge painting au creat campuri de culoare delimitate clar, fara semnificatie superioara.

Frank Stella

Conceptul minimalist a pornit odata cu renuntarea la ideea sensului ascuns a obiectului de arta Arta conceptuala este un derivat al conceptului minimalist si are in centrul preocuparii sale ideea nu forma
Exemplu de arta conceptuala

Incet ,dar sigur, arta de a picta si-a pierdut dominatia in anii 70, odata cu aparitia artei conceptuale precum si a artei fotografice si video. In perioada postmoderna (secolul XXI) nu mai este posibila incadrarea unei lucrari intr-un stil unic. Artistii au tendinta de a imbina genurile, stilurile si tehnicile in functie de creativitatea personala.

ARHITECTURA SECOLULUI XX
Art Nouveau
Art Deco Modernism Postmodernism

Art Nouveau

Acest stil artistic se inspira din natura, caracterizat prin prezenta motivelor floral-vegetale stilizate.

Casa Gallardo,Madrid Spania

Art Deco
Art Deco caracterizeaza stilurile arhitecturale ale zgarie-norilor construiti in anii 1920 si 1930.

Chrysler Building

Mondernismul
Mondernismul se ghida dupa principiul evitarii elementelor decorative, ceea ce a dus la o estetica minimalista uniformizata.

Postmodernism
Postmodernismul respingea valorile modernismului in favoarea unor abordari mai variate. Elementele stilistice si decorative au revenit. Opera din Sydney este un exemplu al abordarii regionalismului critic (arhitectura moderna imbinata cu elemente naturale sau nationale).

LITERATURA SECOLULUI XX
Modernism
Traditionalism Dadaism Suprarealism Realism socialist Postmodernism

Modernismul
Modernismul apare n literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Desprins din miscarea simbolista, modernismul a ncearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii si a contribuit la mbogatirea mijloacelor de creatie artistica.

Traditionalism
TRADITIONALISMUL este o orientare literara din prima jumatate a sec.xx a literaturii romane catre folclor si etnografie, catre civilizatia rurala in tematica operelor literare, concomitent cu respingerea culturii urbane moderne. Are o latura beletristica, realizata prin texte literare si o latura ideological, evidenta in scrieri teoretice, de tip sociopolitic, ambele referitoare la situatia economica si sociala a societatii romanesti din primul sfert al sec. xx, cand s-a constatat un conflict intre directia burgheza a dezvoltarii ei si un traditionalism care nu admitea adaptarea la forme si procese noi in viata sociala.

Dadaism
Generaia de artisti de dupa primul rzboi mondial, confruntat pentru prima dat cu ororile unui rzboi care nu dadea semne ca s-ar apropia de sfrsit a fost una din cele mai radicale din istoria umanitatii. Intelectualii, dezertorii, refugiaii politici, toti revoltatii impotriva absurditatii acestui conflict, se reunesc n mod regulat n jurul scriitorului romn Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului Voltaire", in Zrich, capitala Elveiei, pe atunci stat neutru. Vrnd sa raspunda absurdului prin absurd, ei si manifesta revolta mai curnd prin provocare, dect prin idei estetice.

Suprarealism
Curent literar i artistic aprut n prima jumtate a sec. XX n Frana i rspndit ulterior n toate rile lumii, care pune accentul pe activitatea spontan a imaginaiei i pe exploatarea zonelor iraionalului n creaia artistic. Spre deosebire de alte curente avangardiste care propun disoluia textului, eliberarea de sintax i de logic, fragmentarismul (dadaitii,futuritii),suprarealismul propune principiul pur al un text suprarealist propune principiul pur al plurisemantismului.

Realismul socialist

Motivele tipice ale literaturii din aceast epoc au fost realizrile "eroilor construciei socialiste" i imaginea pozitiv a comisarilor de partid. Muncitori din uzine, pioneri ai aviaiei, marinari i - mai trziu - rani colhoznici erau prezentai ca reprezentani ai tipului nou de "om sovietic".

Postmodernismul
n anumite privine, se poate spune c literatura postmodern nu se raporteaz la cea modern, pe msur ce i dezvolt sau rafineaz stilul i devine contient de sine i ironic. mpreun, literatura modern i postmodern reprezint o ruptur de realismul de secol XIX. Sub raportul personajului, cele dou literaturi exploreaz subiectivismul, renun la realitatea exterioar, pentru a examina stri interioare de contiin (exemplu modernist fiind fluxul contiinei n maniera Virginiei Woolf sau a lui James Joyce.