An I

ARTA ANTICA
1. Preistoria artei
Arta paleolitica (20.000-10.000 I.Hr)
Inciziile si desenele
- Trasaturi: apar motive antropomorfe (cal, urs, mamut, leu de pestera, ren,mamut, cal, bison), redare realista, schite sumare, sigranta si indelung exercitiu, stangacie si absenta totala a preocuparii pentru efecte artistice. - Exemple: pestera Combarelles, Franta

pestera orthet, Franta

Sculptura

- Trasaturi: motive antropomorfe, figura umana, folosirea pietri, osului, argilei, fildesului, portrete, sugerea!a grafic miscarea animalelor, cultul maternitatii, principiul simbolului - Exemple: Tuc d"aubert, Franta

#enus, espugue, Franta

Pictura
- Trasaturi: animale vanate, preocuparea pentru organi!area spatiului pictural si a proportiilor naturale, capacitatea de a crea ansambluri picturale cerente, folosiea rosului, galbenului, brunului, cabune, penel din par, principiul abstracti!arii - Exemple: $ltamira, %pania

escaux, Franta

Arta neolitica ( 000-!000 I.Hr)

"esenul si #ra$ura
- Trasaturi: motive geometrice( linii, !ig-!ag, cerc, triunghi, spirala), siluetele umane apar mai frecvent, capacitatea de a reda exact figurile, din punct de vedere anatomic

Pictura
- Trasaturi: din grote micrea!a spre peretii caselor si templelor, culori minerale (carbune, argile, mangane!), nu se mai fooseste contrul, scene cu caracter anecdotic sau naratic, aparitia efectului de perspectiva - Exemple: Catal &u'u(

Sculptura
- Trasaturi: cultul maternitatii, apar monumentele megalitice, lacasuri de cult, statui idoli, statui monumentale sculptate in volum, arta subordonata magiei, - Exemple: %tonehenge, anglia

#enus din )alta

Cera%ica
- Trasaturi: nevoia de acrea vase de depo!itare si hrana, se modelea!a manual, tehnci de decoratie (inci!ii, colorare), motive geometrice - Exemple: *eita de la#idra

+anditorul de la &amangia

2. ARTA &'S(P(TA&I'I (,--- i.&.)

2.1 Arta su%eriana
- Trasaturi: arta urmareste repre!entarea !eilor dupa chipul omului, apare relieful istoric, se narea!a fapte de ra!boi, victorii, apare sculptura monumetala, excelea!a prin !iguratele construite - Exemple: %tindrdul din /r

+udeea pe tron

2.2 Arta a))adiana

- Trasaturi: accentul se deplasea!a de la stili!area sumeriana la redarea realista, figuri mai corecte d.p.d.v anatomic, !igurate bogat ornamentate in conparatie cu cele sumeriene

- Exemple: %tela regelui 0aram-%in

2.! Arta asiriana

- Trasaturi: basorelieful atinge un nivel artistic remarcabil, se aplica tema vanatorii, compo!itia sub forma de fri!a cu registre suprapuse, decoratiuni vegetale incarcate - Exemple: .egele $ssurbanipal la vanatoare

eoaica ranit

2.*
-

Arta noului +a,ilon

Trasaturi- orna%ente din cara%ida s%altuita. colorata '/e%ple-

Poarta zeitei Istar

!. ARTA HITITI0(R (mi1.sec 22-i.&.)

!.1 Arta proto-1itita
- Trasaturi: ceramica lucrata de mana sau la roata olarului, cu ornamentatie fina, gla!urata, motive geometrice sau !oomorfe stili!ate.

!.2 Arta 1itita

- Trasaturi: sculptura in piatra - Exemple: %uita de !ei

*. ARTA '2IPT303I ANTIC (34-- i.&r)

*.1 Caracteristici #enerale

- Trasaturi: capul si picioarele repre!entate din profil, umerii si pieptul frontal, valoarea operei de arta era data de eficienta sa, de rolul de a-l multiplica pe omul repr!entat - Exemple:

*.2 Pictura
- Trasaturi: pictura era dedicata cultului mortilor, imbraca case, temple, bi1uterii, cromatica bogata, se introduce simbolistica culorii (verde-culoarea vietii vegetale, albastru 5 !eului aerului $mon, negru 5 !eul mortii $nubis), folosirea temperii, preci!ia desenului, realismul, siguranta tusei etc. - Exemple: Familia regala

*.! Sculptura
- Trasaturi: avea ca scop mentinerea in viata a celor decedati, impresia de statui care merg, de morti vii, stiinta alternarii liniilor verticale si ori!ontale, basoreliefurile frapea!a prin voiciunea repre!entarii si prin expresivitatea ansamblului. - Exemple: .ahotep si sotia sa

*.! Ar1itectura
Trasaturi :constructii mortuare grandioase (locuinte pentru eternitate), piramide Exemple:

6iramidele de la +i!a

4. ARTA CR'TANA (&IN(ICA)

i.&r)

(7---

4.1 Pictura
Trasaturi: scene pline de viata, colorit vesel 5rosul pompeian, tehnica frescei Exemple:

Fresca, 6alatul din 8nossos

4.2 Sculptura
- Trasaturi: figurine lucrate in fildes, bron!, argila, fildes si faianta, redarea sentimentelor omenesti, vase pictate cu scene umane sau animale - Exemple: #as cu boxeri

4.! Cera%ica
- Trasaturi: se obtineau pereti din ceramica de grosimea co1ii de ou, motive vegetale, !oomorfe, geometrice - Exemple: #asul cu caracatita

5. ARTA CIC0A"'0(R
5.1 Cera%ica
Trasaturi: sosiera (cupa cu gura prelungita si cu cios), tigaia de pra1it Exemple:

/lcior pentru apa

5.2
-

Sculptura

Trasaturi: marmora de buna calitate, figurine, statuete, stili!area geometrica a capului Exemple:

5.!

Pictura

- Trasaturi: preferinta pentru fresca aplicata in interiorul caselor si templelor, motive !oomorfe, vegetale, scene din viata religioasa si cotidiana - Exemple:

Fresca primaverii

6. ARTA 2R'ACA ANTICA(600 i.Hr)

6.1 Arta %iceniana
Pictura
Trasaturi: fresce care decorau palate, atentia pentru detalii

Cera%ica
Trasaturi: vase din metal decorate prin incrustare.

Sculptura
Trasaturi: confectionarea mastilor din aur

Ar1itectura
- Trasaturi: preocuparea de a grupa incaperile simetric fata de centru (megatron), semne ale compo!itiei inchegate.

6.2 Arta #reaca ar1aica

Sculptura

- Trasaturi: de!voltata datorita cultului pentru sport si cultura fi!ica nuda, apar statuile 8ourus-trupuri goale, deplasarea accentului de la umanitatea umila la umanitatea demna, constienta de insemnatatea sa in lume, foloseste lemnul, lumnul cu piatra sau lemn invelis in placute de aur si fildes. - Exemple: 8ouros

Pictura
Trasaturi: vase de ceramica pictate, mo!aicuri

Cera%ica
- Trasaturi: amfora, hidria, cupa, craterul, lecitul, !oomorfe si antropomorfe, alegand scene narative, - Exemple: $mfora trecerea de la motive vegetale, la cele unitatea compo!itiei

6.! Perioada clasica

Sculptura
-trasaturi:figuri umani!ate ce imbina frumusetea fi!ica cu cea spirituala, stiinta de a sugera volumele - sculptori: 6oliclet din $rgos, Fidias, %copas, isip, 6itagora din .egion - exemple: $tena si )arsias, )iron din $tica

)enada de!lantuita , %copas

Pictura
- Trasaturi: accentul cade pe problematica umana, amestecul culorilor, clarobscurul, transparente, 1oc de lumini si umbre, perspectiva, racursiu,centre de grautate, vase reproducand tablourile unor pictori renumiti - Exemple: #as pictat de 6olignot

Cera%ica
- Trasaturi: ceramica intra in concurenta cu vasele de bron!, masura, simplitatea, armonia, simetria, perfectiunea operei

6.*. Perioada elenistica

Pictura
- Trasaturi: perfectionarea repre!entarii in perspectiva, reuseste sa redea sufletul modelului, - Exemple: 0untile aldobrandine

Sculptura
- Trasaturi: inspiratia din stilul asiatic, vibratia miscarii, anatomia suferintei, varte1ul exacerbat al patimilor, forta de sugestie a miscarii, perfectiunea executiei, observarea realitatii - Exemple:

Fri!a latarului din 6ergam

. ARTA R(&ANA (500 7i.Hr)

.1 Arta etrusca
Sculptura

Trasaturi: redarea realista a modelelor, robustete si spontaneitate, naturalele si expresivitate Exemple: $polo din #eii

upoaica

Pictura
- Trasaturi: pictarea peretilor si tavanelor mormantului defuncului cu scene din viata pamanteasca, contur9culoare, expresivitate fara egal in epoca.

Sculptura ro%ana
- Trasaturi: preferinta pentru portret, masiva pre!enta a chipului feminin, 1oc de lumini si umbre, redarea cu a1utorul burghiului a pieptanaturii feminine, glorificarea evenimentelor istorice - Exemple: Columna lui Traian

:ustul lui )arc $urelius

Pictura ro%ana
- Trasaturi: fresca, tempera si encaustica, preferinta pentru pictura de gen sau de peisa1, tematica crestina o inlatura pe cea traditionala - Exemple: :atalia lui $lexandru )acedon

8. ARTA IN"IANA (*000-!000 i.H.R)

Sculptura

- Trasaturi: oroare pentru spatiul vid, sculpturi incarcate, bogat ornamentate, templele par gigantice sculpturi, sunt folosite scenele de gen, cu semnificatie mitologica sau religioasa, cultiva grandoarea si fantasticul, se foloseste lemn, argila, piatra metal - Exemple:

Pictura
- Trasaturi: nu folosesc perspectiva sau legile compo!itiei, preocuparea pentru portretistica, pictura era considerata doar un mestesug, scene mitologice, lascive - Exemple:

10. ARTA CHIN'9A

Pictura
- Trasaturi:strans legata de caligrafie, foloseste penel, culori vegetale si minerale, se picta pe matase, pe oase, nu pun accent pe originalitate, arta menita de a fi executata pe suluri de matase sau hartie folosing motive religioase si depo!itate pentru a fi folosite doar in momentele de meditatie, doreste sa redea o stare sufleteasca, practica peisa1ul, portretul - Exemple:

II. ARTA &'"I':A0A

1. ARTA PA0'(CR'STINA
Ar1itectura
- Trasaturi: primele comunitati crestine nu aveau lacase de cult speciale, la inceput avea caracter funerar legat de mormintele patrate sau sub forma de cruce, datorita celebrarii ceremoniei liturgice se construiesc lacase de cult cu o masa centrala si picturi crestine pe pereti, numarul mare de cresti duce la marirea bisericilor, arhitectua trece de a ba!ilica, la cel de octogon sau cel cruciform, interiorul devine tot mai luxos prin mo!aicuri cu pietricele aurite, picturi bogate - Exemple:

%anta Contan!a , .oma

Pictura
- Trasaturi: incepe in catacombele romane, spre deosebire de picturile egiptene care doresc sa-l duble!e pe cel disparut si-i fixe!e trasaturile caracteristice ale chipului, icoana crestina porneste de la trasaturile fi!ice ale celui repre!entat, dar le reda transfigurate, sfintite, indumne!eite, in opo!itie cu estetica sen!ualista care preslaveste corpul, icoana trece trupul in sfera diformului, renuntand treptat la aceast lucru - Exemple:

2.

ARTA +I9ANTINA

'stetica ,izantina
- trasaturi: pentru a tre!i repulsia fata de acest taram al patimilor si tentatiilor lumesti se cultiva disproportia si diformul, corpul se pierde sub cutele vesmintelor, in timp ce capul devine elementul dominant al figurii ce concentrea!a forta expresiva a sufletului, fixitatea privirii, imobilitatea figurilor antropomorfe, bidimensionalitatea figurior si lipsa reliefului pentru a a1uta indepartatrea mintii de lumea pamanteasca, arta cracteri!ata de o deosebita unitate in comparatie cu egiptenii - exemple:

Ar1itectura

- Trasaturi: considerata cea de-a opta minune a lumii, catedrala %f. %ofia este considerat cel mai important mnument al artei bi!antine, combinarea planului dreptunghiular al ba!ilicii cu tipul rotund, central, lumina inunda biserica datorita ferestrelor mari ceea ce trimite la imparati cereasca, decoratiunile de marmura verde si ro! dau impresia unei imense campii de flori, frescele si mo!aicurile bogate maschea!a masivitatea cladirii - Exemple: %f. %ofia

Pictura si %ozaicul
- Trasaturi: teme religioase simbolice, alegorice, figurile sunt !velte si elegante, animate de un dinamism accentuat de draperii fluturande, executia este mediocra, compo!itiile se repeta, dupa anul ;-se impune o iconografie ce va exclude orice interpretare, conseptia spatiului se simplifica si se schimati!ea!a mult, picturalul este inlocuit cu liniarul, gama cromativa va impune doar culori pure< mo!aicul folosea pietre cu diferite reflexii pentru a produce o puternica impresie privitorului, stari de infiorare, de exta! mistic, figura devine imateriala, chipurile capata o expresie severa, ascetica, albastrul devine lait-motiv - Exemple: =eisis, %f. %ofia

Sculptura
- Trasaturi: datorita faptului ca se opune glorificarii frumusetii fi!ice, sculptura nu se va reali!a in ronde-bosse, ci doar ca ornament pe peretii cladirilor, apare tema persona1elor in firida cu &ristos si apostolii sai, apare sculptura in lemn pe usile bisericesti, sculptura in fildes cu motive !oomorfe si vegetale, ceramica smaltuita, se practica miniatura, illustratii de carte - Exemple: /si din lemn

!.
!.1

ARTA PR'R(&ANICA
Arta %ero$in#iana

- Trasaturi: predominanta artelor minore asupra arhitecturii, sculpturii si picturii 5 giuvaeruri, orfevrarie, stofe, manuscrise, sculptura- se practica relieful fara profun!ime, in arhitectura- piatra este abandonata in favoarea lemnului - Exemple: 2lustratie

2. Arta carolin#iana

- Trasaturi: renastere pe planul artei, reapare pictura monumentala sub forma de fresce de mari dimensiuni si mo!aicuri parietale, teme din antichitate, perioada elenistica, :iblie, punctul forte ramane miniatura prin manuscrisele sale, sculptura in piatra incepe din nou sa fie practicata, dar la un nivel mult inferior celui atins de romani - Exemple: )anuscris

11. ARTA R(&ANICA

Ar1itectura
- Trasaturi: completa inlocuire a lemnului cu piatra si sporirea sensibila a dimensiunilor, deoarece bisericile se extind prin adaugarea nevelor laterale se pune problema sustinerii boltii si se impune bolta n leagan, in cruce pe ogiva si bolta pe muchii, stilul se caracteri!ea!a prin armonie, eleganta, soliditate si simplitate, fatada are o deosebita importanta, deoarece sustine portalul principal alcatuit din traversa, arhivolta, si timpan :iserica %ainte )adelaine

Sculptura
- Trasaturi: se impune sculptura monumentala, se ornea!a cu figuri umane si spatii neconventionale precum timpane, capiteluri, stalpi, are caracter abstract, u!and de procedeul stili!arii, nivelul artistic este elevat, dovedind maiestrie, se lucrea!a in bron! si pe vitraliu - Exemple: Catedrala Chartres

12. ARTA 2(TICA

Ar1itectura
- Trasaturi: bolta sub forma de cruce care se spri1ina prin > arcuri de > stalpi ( bolta in ogiva), preluand greutatea boltii in piloni si nu in pereti,ferestre mari ce inunda cu lumina, inaltime coplesitoare, fata are 3 registre- portalul, timpanul care contine si o ro!asa in centru si galeria regilor, contrast dintre masa !idariei extrem de sumara si inal!ime prodigioasa ?@ impresia de fragilitate, imaterialitate, crestinul se simte umil si smerit in acest spatiu grandios - Exemple:

%an =enis, Franta

Sculptura
- Trasaturi: artistii sunt tot mai preocupati de redarea celei de-a treia dimensiuni, persona1ele devin mult mai vii, au expresivitate si gratie elenistica, mainile au pornirea unui genst, capul se inclina, Christos isi pierde aerul de teribil 1udecator, iar Fecioara )aria devine mult mai feminina, cu trataturi

tineresti, delicate, pre!enta scenelor din viata de toate !ilele, solutiona-rea problemelor de perspectiva pe care se ridica marea inaltime la care se amplasau statuile - Exemple: %an =esnis,Franta

Pictura
- Trasaturi: figurile sunt conturate prin linii viguroase, culoarea acopera aceste !one cu tonuri plate, figurile sunt severe, inerte, nepamantesti, dupa 47;- artistul inspirat din sculptura reali!ea!a figuri robuste, pline de viata intr-o atmosfera pamanteasca, naturalista, apar vitraliile multicolore, se practica miniatura pin decorarea cartilor religioase. - Exemple:

An II
I. (RI2INI0' ART'I &("'RN'
1. +arocul (sec. ;:II)
Ar1itectura

- Trasaturi: arta bi!ara, nu respecta regulile proportiilor, este AactivaB, provocatoare, utili!ea!a efecte de masa si de sen!ualitate a culorilor, epoca a marilor sentimente

Sculptura
Trasaturi: sculpturi religioase si profane Exemple:

:ernini, Cratoria dei Filipini

Pictura
- Trasaturi: rar gandirea a fost exprimata de o maniera asa de Avi!ibilaB, rar neverosimilul s-a manifestat atat de verosimil,micul si marele, aproapele si departatul, forma si spatiul, pe scurt, toate extremele au fost puse in relatie mai sugestiv ca oricand, tensiune mare-mic, rational-emotiv,sinte!a intre scene de interior, naturi moarte, portret. - 6ictori: Caravaggio 5 utili!ea!a cu maiestrie clar-obscurul .astignirea %f. 6etru

+eorge de la tour- simplificarea cubista a formelor de lumina %f. Derome citind

.ubens- se axea!a pe torsiunile si contorsiunile anatomiei feminine, dinamismul dat de diagonalele ascendente sau descendente ale compo!itiei .apirea fetelor lui eucip

.embrandt- cel mai mare portretist al epocii $utoportret

=iego #elasEue! 5 tratea!a teme conventionale specifice curtii regale: portrete individuale si de grup, teme istorice, mitologice, alegorii, introducand mereu inovatii as )eninas

2.

Rococo (sec.;:III)

Pictura
- Trasaturi: acorda preponderenta calitatilor estetice si decorative, caracterul profan al artei, sen!ualitatea predominanta, aparitia unei largi paturi de amatori de articole de lux, aspect mai putin strict, compo!itie mai libera, predominanta infloriturilor, gustul pentru frumusetea sen!uala este opus densitatii

suflului eroic al barocului, portretului ii dispare calmul si deminitatea din .enastere si devine mai artificial, se prefera expresia fugitiva, peisa1ul glisea!a de la preferinta pentru natura spre preferinta pentru oras explicat prin interesul pentru om - 6ictori: +iambattista Tiepolo 5 maestru al picturii venetiene din sec.F#222, adopta subiecte profane sau religioase, ofera ilu!ia ca bolta edificiilor se deschide catre cerul adevarat, ocupat de persona1e va!ute in persepctiva de 1os in sus )oartea lui &'acinth

Fragonard- practica un stil liber, viguros, se concentrea!a pe evenimente erotice, dinamice %cranciobul

$ntoine Gatteau 5 reali!ea!a picturi la frontiera dintre mitologic si galant, oniric, artificial, reducand lumea reala intr-o maniera poetica, se apropie de lumea teatrului

!.

Neoclasicis%ul (1660-1 20)

Sculptura
- Trasaturi: este o reactie la emfa!a si agitatia secolului, mai ales la redundanta si bi!areria rococcoului, are 7 fa!e- clasicism baroc si neoclasicismul matur, redescopera antichitatea cum ar fi coloana dorica, se accentuea!a opo!itia fata de complicatiile rococoului si apoi abordarea unor subiecte precum dramele brughe!ilor, evocarea trecutului national, include si elemente romantice precum irationalul si subiectivitatea, melancolia ruinelor si a gradinilor pitoresti, sculptura 1oaca un rol social important beneficiind de de!voltarea urbana tot mai accelerata si de infrumusetarile cerute de guvern si municipalitate - Exemple: $ntonio Canova, 6s'he

2. Ar1itectura

- trasaturi: teatrele devin constructiile cele mai frecvente si cele mai fastuoase ale epocii, abandonul formelor legate si a structurilor in piramida, geometri!area formelor si a dimensiunilor lor colosale, cautarea formelor originale, primitive si a patrimoniului grecesc, cauta linia dreapta, neintrerupta si suprafata goala, imaculata, predilectia pentru subteran, coloanele se insiruie in fata edificiului ca intr-un templu grec, iar reliefurile sculptate sunt plasate in retragere, ornamentele sunt reluate din repertoriul antichitatii

Pictura
- Trasaturi: climatul Frantei favori!ea!a pictura istorica, se promovea!a idealul integritatii morale si intelectuale, devotamentul pentru patrie si republica, tablourile fac elogiul pacii si reconcilierii - 6ictori: D. ouis =avid- cel mai mare portretist al sfarsitului sec. F#222, gri1a exagerata pentru preci!ia istorica, introduce rigoarea si simplificarea, claritatea si sobrietatea in arta sa, preluand astfel spiritul anticilor si reactionand impotriva gustului galant si gratios al rococo-ului. Duramantul &oratilor

+o'a- promovea!a patriotismul, portretistica sa atinge apogeul reali!arii 3 mai

II. R(&ANTIS&30

Pictura
-trasaturi: miscare antilatina care se manifesta cu precadere in tarile nordice europene, caracterul de schita, u!a1ul frecent al acuarelei pusa in pete, laviul sau pastelul, fixarea pe pan!a a primei impresii, colorit viu si variat, efecte de eclera1, deformari intentionate, accentuea!a impresia de viata si sentiment, favori!ea!a reveria, visul, misticul si aprofundarea sentimentelor. -pictori: Caspar Friedrich-lucrarile sale privilegia!a stranietatea si tristetea, angoasa si misterul, temperament depresiv inclinat spre melancolie, lumina si intunericul isi disputa spatiului, motive specifice: luna, arborii desfrun!iti, pietre ostile )anastire intr-o padure

Dohn Constable- vibratia luminii, miscarea apei, norilor, aerului Caruta cu fan

Gilliam Turner 5 nu povesteste o peripetie, ci reda o impresie, forme vag schitate, suvite agitate de pasta picturala, totul este menit sa traduca o atmosfera, fumul, rafalele si vite!a sunt tratate in culori incandescente, redarea miscarii si a efectelor atmosferice 5 iri!arile, efectele de ceata sunt motive romantice 6loaie, abur si vite!a

Theodore +ericault 5 reda emotiile umane, persoane surprinse in momente imita si revelatoare pentru caracter 5 6luta )edu!ei

Eugene =elacroix 5 1ocul luminii, de!ichilibru compo!itional, impresia de violenta, manipularea culorilor pentru sporirea atmosferei de conflict si tensiune )oartea lui %ardanapal

III R'A0IS&30 Pictura

- Trasaturi: imitarea realitatii, se opune academismului, excesului de imaginatie sau artei pentru arta a, se inspira din trecutul glorios al istoriei, se opune ideali!arii, promovand redarea directa, fidela si nu edulcorata a realitatii cotidiene, aspira sa surprinda esentialul realitatii considerate, preferabil portretului,

peisa1ului, miscare prin excelenta pari!iana, sustin ca scenele din viata moderna pot pre!enta acelasi interes ca si subiectele trecutului glorios. - 6ictori: Dean Camille Corot 5 studiul efectelor de lumina, gri1a pentru forma, nota firesca, linistita fara emfa!a sau conflict, climat familiar, studiu de moravuri dat de pre!enta persona1elor, fara tonuri tipatoare sau contraste cromatice. Catedrala din Chartres

+ustave Courbet 5 militantism social in spiritul socialismului, reda evenimente realiste cu detalii topografice si persona1e inspirate din realitatea acelei perioade, anunta introducerea impresionismului =omnisoarele de pe malul %enei

&onore =aumier- reflectarea evenimentelor politice si a framantarilor sociale contemporane, reali!ea!a numeroase caricaturi la adresa regelui si guvernului , adoptana treptat simplificarile si gesturile energice specifice plein-air-ismului, doreste sa capte!e miscarea si sa dea viata %auvant le caisse

Gilhelm eibl Trei femei in biserica

I:. I&PR'SI(NIS&30
Pictura
- Trasaturi: procedeul divi!arii tusei, 1uxtapunerii culorilor, studiul efectelor de lumina si culoare, redarea unei stari, sentiment sau sen!atii, reda atmosfera unui cadru sau peisa1, accentul pus pe redarea sen!atiei vi!uale in instanteinitatea sa - 6ictori: Edouard )anet :ar aux folies bergHres

Claude )onet 5 preocupat sa redea perceptia reflexului unui lucru, nu face diferenta intre motiv si fond, promovea!a o arta inspirata de atmosfera: freamatul luminii, oglindirea in apa, transparenta aerului, scanteierea frun!isului

Camille 6issarro- Asa-mi urme! sen!atiile, miscarea, sa urmaresc efectele atat de fugitive si atat de admirabile, de a da un caracter particular lucrarilor meleB :ulevardul )ontmartre

$lfred %isle'- se consacra peisa1ului, da impresia ca a atins maximul posibil, ramane un poet predispus la dulci reverii 6eisa1

Edgar =egas- surprinde realitatea in miscare, cel mai putin impresionist- impresionist prin vi!iune, clasic prin tehnica, dominat de curio!itatea pentru viata moderna, predilectie pentru pastel, desenea!a direct in culoare, a fost un portretist redutabil .epetitii

6ierre $uguste .enoir 5 lovituri rapide de penson, colorit tandru si luminos, studia!a lumina si dialogul ei cu oamenii si lucrurile, divi!area tonurilor, 1uxtapunerea tuselor, topeste contu-rul obiectelor in vibratia materiei, are tendinta de disolutie a formei si de sugestie a volumului, culoarea 5lumina 5 7 mi1loace de expresie de nedespartit pentru impresionisti :al in )ontmartre

:. P(STI&PR'SI(NIS&30
Pictura
- Trasaturi: redarea impresiei imediate cade pe locul doi, aspiratia de a structura componntele plastice sau de a imprima operei un mesa1 sugerat prin elementele plastice - 6ictori: 6aul Ce!anne- aprofundea!a studiul culorilor in aer liber, foloseste culorile pentru a da sen!atia de profun!ime sau apropiere, folosirea contrastelor primare +olful )arsiliei va!ut de la EstaEue

6aul +auguin- temperament melancolic ce tradea!a un sentiment de insatisfactie a cautarilor, anxietate sfasietore, influente exotice, tenta plata, folosirea conturului ca delimitare a formei, utili!ea!a motive simbolice 0evermore

#incent van +ogh 5 A2n loc sa reproduc exact ce am dinainte, folosesc culoarea mai arbitrar, pentru a ma exprima mai puternicB, structurea!a formele cu pensula lata, grosolana, fara a opune formelor inchise celor deschise, cauta sa a1unga la o sinte!a a culorii si liniei, 1uxtapuneri de culori complementare, ritmul capata o de!involtura fara precedent varte1uri, forme dislocate, artistul se subordona expresiei 0oapte instelata

:I. N'(I&PR'SI(NIS&30
- Trasaturi: rationali!area expresiei luminii emanate din culoarea pura si de a sistemati!a divi!iunea tonului, dorinta de a sistemati!a divi!iunea tonului, obtinerea unei concilieri intre vibratia impresionista si

stabilitatea clasica, intre aspectele schimbatoare ale realitatii si cele eterne, intre 1ocul luminii si rigiditatea structurilor liniare, intre peisa1 si figurile plasate pe fundalul sau - 6ictori: +eorge %eurat- ideea contrastelor intre tonuri, propune metoda divi!ionismului de fragmentare metodica a tusei, tuse de culoare 1uxtapuse ce se amesteca pe retina si sporesc in intensitate si lumina, cercetarile lui se ba!ea!a pe legile contrastului simultan, semnificatia simbolica a directiei liniilor, executia in puncte mici de culoare, amestecul otpic al culorilor pure si luminoase =uminica la +rande Datte

6aul %ignac- a de!voltat divi!ionismul in tesaturi cromatice mai largi si mai rare, devi!a era ca tabloul trebuie sa fie o realitate vie si autonoma, nicidecum o repre!entare a realului a bouIe rouge

:II. SI&+(0IS&30
Pictura
-trasaturi: sondarea Acentrului misterios al gandiriiB si a Aprabusirilor ratiunilor stiintificeB si a Aprabusirilor ratiunilor stiintificeB, pictarea nu dupa real ci din memorie si imaginatie, opera trebuie sa exprime o idee prin intermediul semnelor si simbolurilor, tabloul trebuie sa fie sintetic, adica toate elementele repre!entate (persona1e si lucruri) nu se mai re!uma la semni-ficatia lor naturala, ci primesc una noua, conferita de simbol, elementele pre!entate in tabloul nu traiesc prin ceea ce repre!inta, ci prin ceea ce sugerea!a si mai ales prin capacitatea lor de a simula gandirea si fante!ia, aspect morbid si decadent, atmosfera onirica , halucinatorie 6ictori 6uvis de Chavannes- simbolul din pictura sa nu tine de un limba1 secret sau de un vocabular re!ervat initiatilor, artistul fiind preocupat doar sa dea maximum de semnificatie umana formelor si gesturilor %aracul pescar

Cdilon .edon 5adept al frumusetii umane innobilate de prestigiul gandirii +uardian %pirit of the Gaters

+ustave )oreau- calitatea de a stapani acel secret almagiei inexprimabile, acea iscusinta de a inchide in obiecte un anume mister si de a sugera astfel un tarim necunoscut, ce depaseste aparentele lumii obisnuite
The #oices

:III. IN"'P'N"'NTII

Pictura
&enri Toulouse 5 autrec 5 curio!itatea sa se fixea!a asupra fiintei umane, creea!a o lumina rece si ideala pentru aprofundarea chipului uman, se dedica studiului de portret, persona1ele sunt luate din mediul teatrului, musichall-ului, circului, cabaretului si barului, a cautat sa arate lumii umanitatea, in ciuda tuturor confu!iilor, ridicolului si vulgaritatii care o faceau detestabila Dane $vril

Dames Ensor 5 va ramane in istorie prin impetuo!itatea sa, prin obsesivul sau lirism asociat straniu unei cru!imi, prin vi!iunile sale de cosmar redate intr-o materie picturala groasa ce dega1a o lumina palida, traversata de luciri scanteietoare de galben pur si vermillon, originalitatea consta in vi!iunea sa ironica asupra societatii umane unde masca si scheletul detin rolul principal, o vi!iune atat de suculenta incat sustine forta si stralucirea culorilor, precum si expresivitatea formelor Ensor revealed

Edvard )unch 5 factura dramatica, sensibilitate exacerbata Tipatul

I;. S'C'SI3N'A
Pictura
- Trasaturi: atentia acordata ornamentului si decoratiei, estetica se distinge prin accentul pus pe elementele geometrice in elaborarea formelor vegetale sau ondulatorii, se imparte in art-nouveau abstract si structural-simbolic si art nouveau floral si organic 8limt- imbina factura impresionista cu vi!iunea simbolista, structura compo!itiilor sale este din ce in ce mai orientala, cea de-a treia dimensiune este eliminata complet, iar culoarea nu mai are decat un rol decorativ, culorile ascund aproape in intregime corpul

%alomeea

AN III
Arta in<or%ala
-Trasaturi- $pare ca o reactie impotriva limba1ului formal general de idealul geometric - %e opune artei figurative care constrange artistul sa asculte de forme impuse din afara - apare ca o tentativa de depasire a dilemei figurativ-nonfigurativ - isi propune sa evite capcana limba1ului ideal ( forme pure, culori pure, structuri geometrice riguroase) - considerand ca lumea omeneasca este problematica si contradictorie, impura si haotica, artistii inteleg actul creatiei ca materiali!are a unui strigat nereprimat, efect spontan al raportului cu lumea incon1uratoare. - %e adopta un nou concept asupra spatiului, intrucat el nu va mai fi definit de bidimensionalitate, profun!ime sau perspectiva, ci va fi un spatiu pictural caracteri!at de perspectiva dinamica. - Este divi!at in 7 sub-directii: pictura de materie si pictura gestuala. - )iscarea ia nastere in Europa, la 6aris si poarta initial numele de tasism (fr. Tache?pata), iar in $merica apare sub denumirea de expresionism abstract sau action painting.

- Pictori-

Hans Hartun#

- 0u foloseste structuri geometrice riguroase sau forme pure - $ctul creator este unul spontan, de trasare a tusei pe hartie printr-o miscare haotica, !vacnita - 6erspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profun!ime, ci una dinamica, specifica curentului - Este un exemplu de pictura gestuala, o subdivi!iune a artei informale, caracteri!ata de tasism.

2eor#es &at1ieu

- Cpere sale sunt exemple de pictura gestuala, subdivi!iune a artei informale. - 6erspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profun!ime, ci una dinamica - 0u foloseste forme geometrice sau figurative, ci doar pensulatii agitate, dinamice - Tendinta estetica este de folosire predominanta a negrului in combinatie cu alb si rosu - )iscarea este de expansiune, de cucerire a spatiului, desi este concentrata doar in J-K din spatiul pictural

=ac)son Polloc)

- 0u u!ea!a de forme pure, perfecte - $rtistul evita folosirea formelor geometrice sau figurative ca ar indica un raport cu lumea reala - Este folosita pensulatia dinamica, agitata a tusei - %pre deosebire de +eorge )athieu care concentrea!a actiunea intr-o !ona a plansei u!and de spatiul liber , 6olloc( isi incarca tabloul pana la saturatie de pete de culoare si linii suprapuse de pensulatii. - %patiul nu este definit de perspectiva, profun!ime sau bidimensionalitate ca si in ca!ul operelor figurative, realiste, ci dimpotriva, de pictura in sine si spatiul ocupat de ea. - Face parte din pictura gestuala,o subdivi!iune a artei informale

>ille% de ?oonin#

Este mai mult expresionist, decat abstrand, intrucat u!ea!a de forme figurative, expresive, ramanand mereu la granita dintre ele, prin forme care fac alu!ie la realitate, dar in acelasi timp, exclud orice corespondenta cu aceasta +estualism energic preluat de la 6olloc(, tensiune picturala datorata formelor, figurilor si fondului care se intrepatrund strans. .eperele figurative nu sunt situate de o maniera concisa in spatiu, iar perspectiva oscilea!a intre bidimensionala si dinamica

0u u!ea!a de forme pure, perfecte, geometrice %e incadrea!a in curentul action painting

@ranz ?line

- Face parte din expresionismul abstract sau action painting in $merica - 6erspectiva nu este bidimensionala, de profun!ime sau liniara, ci una dinamica - %patiul nu este acelasi ca si la realisti sau impresionisti, definit de forme figurative, si este un spatiu pictural caracteri!at de pete de cuoare, pensulatii agitate, tuse aruncate, !vacnite ca din tub. - 6ictorul nu foloseste forme figurative, pure, geometri!ate care sa trimita la lumea reala, concreta. imba1ul este atat expresionism, cat si abtract - Cbservam intensitatea expresiei si gestualitatii

&ar) Rot1)o

- Este un expresionist abstract care folosese tehnica colorfield - Eliberata de functii figurative si denotative, culoarea nu mai pledea!a decat pentru ea insasi, devine autonoma. - 6ictorul creea!a forme colorate care nu evoca Anici o asociatie directa cu vreo experienta vi!ualaB - 0u exista perspectiva liniara, profun!ime sau adancime, ci doar bidimensionalitate - =esi putem crede ca face u! de forme geometrice, petele de culoare nu servesc drept forme preluate din realitatea umana< nu foloseste forme figurative predominante curentelor reealism, impresionism.

Antoni Tapies

Culorile in ulei le combina cu praf de marmura, nisip , latex si pudra . $ccentul este pus pe culoare si textura, pe imbinarea lor stransa 6ictura nu mai este subordonata imaginii, ci o devorea!a si o subordonea!a 0u exista perspectiva spaiala, ci doar spatiu pictural 0u avem forme figurative, geometrice, fixe, doar pete de culoare Este caracteri!at de tasism, respectiv u!area petei de culoare

Neoe/presionis%ul
TrasaturiLn cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupai de redarea sentimentelor, a sen!aiilor subiective i nu a realitMii exterioare. Ln anii NO-, un grup de tineri artiti europeni i americani se revoltM Pmpotriva stilului auster, impersonal, formalist al artei abstracte
-

.e!ultatul constM Pntr-o renatere a picturii figurative i narative, numitMneoexpresionism. 6rintre cei mai cunoscui repre!entani ai noului stil putem meniona: $nselm 8iefer (n. 4Q>J), +eorg :aselit! (n. 4Q3O), %andro Chia (n. 4Q>,), Francesco Clemente (n. 4QJ7), Dulian %chnabel (n. 4QJ4) i =avid %alle (n. 4QJ7).
-

Artisti-

Ansel% ?ie<er - incearca atransmita anumite sentimente prin intermediul artei figurative

2eor# +aselitz

Transa$ant#arda
-Trasaturi-versiunea italiana a neoexpresionismului -o miscare artistic ace s a de!voltat in vestul europei in 4Q;- si 4QO-respinge arta conceptuala, reintroduce emotia , bucuria in desen picture si sculptura -$rtistii reinvie arta figurative si simbolismul - se constituie la sfirsitul anilor ";-. - introdus de criticul $chille :onito Cliva - $rtisti: %andro Chia, Francesco Clemente, En!o Cucchi, 0icola de )aria, )immo 6aladino, Fernando eal $udirac si .emo %alvadori

8r!'s!tof %(arbe(

Arta %ini%ala
-Trasaturi0umita arta $:C, arta minimala sau reductivism Este un curent artistic al sec. FF )inimali!ea!a culorile,forme, linii, trasaturi si valori Culorile: alb, be1, gri 2n design ambiental accesoriile sunt corpurile de iluminat futuriste si draperiile lungi .espinge necesitatea dimensiunii sociale, exprimarea si naratiunea $re scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite 0u adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea Cbiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal %tilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii udRig )ies van =er .ohe arhitect-A E%% 2% )C.ESSSSSSSSSB Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere $pare in sculptura si pictura 5 limitare, preci!ie, culori brute din tub 2nfluente din pop art, cubism si arte conceptuale

-ArtistiSol le >itt

Forme geometrice si tridimensonale simplificate, reduse la simple linii Culorile brute, de tub, predominanta albului Forme simple, de efect, curate, aerisite 0u adopta aglomerarea, sufocarea si presiunea Cbiecte reduse la formele lor geometrice elementare, pre!entate impersonal ess is more, transparenta, eleganta, preci!ie, abstractivism, cubism

0udAi# &ies $an "er Ro1e

udRig )ies van =er .ohe arhitect-A E%% 2% )C.ESSSSSSSSSB Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere Forme curate, exacte, simple Culori: alb, be1, gri Cbiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal

"onald =udd

)inimali!ea!a culorile,forme, linii, trasaturi si valori $re scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite 0u adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea Cbiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, pre!entate impersoanal %tilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii udRig )ies van =er .ohe arhitect-A E%% 2% )C.ESSSSSSSSSB Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere 2nfluente din pop art, cubism si arte conceptuale

Hiperrealis%

- Trasaturi- in anii ",o este o miscare artistica care a aparut in $merica - nu este despre TlucruriB,ci despre ideei preluate din realitate,despre o camera care sta in fata TlucrurilorB,despre intrigii ale vietii ,libertatii - pt unii este o derivare din pop art iar pt altii un fel de suprarealism - -face ca o realitate supradimensionata,artistica,sa navaleasca peste spectator,impunandu-i acestuia un sistem de valori 2nvi!ibilul devine vi!bil s-a de!voltat in Europa,dupa editia din 4Q;4 este o revenire asupra realitatii,care are in spatele artei o semnificatie proprie asemanarea halucinanta a realului cu sine insusi- este chiar TrealulB - $ceast TrealB care pare haotic, nu este o ilu!ie. - $rtisti: .obert :echtle, Charles :ell, DacEues :odin, Claudio :ravo, Duan Francisco Casas
-

&iperrealismul sau realismul fotografic

Noul realis% 7 Pop-art-ul <rancez

-Trasaturi- Ln iunie 4Q,4, la galeria U.ive =roiteU din 6aris, are loc expo!iia intitulatM U0oul realism la 6aris i 0eR Vor(U, iar Pn octombrie 4Q,7, la U%idne' Danis +aller'U din 0eR Vor(, expo!iia "The new realists" (U0oii realitiU). - $ctivitatea lor artisticM recurge adeseori la acumularea, comprimarea, PngrMmMdirea i Pmpachetarea obiectelor de u! cotidian sau la pre!entarea caricaturalM, monstruoasM a unor personagii omeneti. Ni)i de Sainte-P1alle - =osBp1ine +a)er. 1888

2erard "esc1a%ps

8athleen

Pop art-ul Cn &area +ritanie

-Trasaturiul se discutM despre teme trecute cu vederea pWnM atunci, ca de pildM automobilele, cibernetica sau roc(-and-roll-

- punctele de interes tipice artei pop: tehnica (magnetofon Xi aspirator) i reclama, alu!iile la sfera sexualM, atracia cMtre sereotipuri, sMli de spectacole i ben!i desenate, umorul ce re!ultM tocmai din acest amestec de genuri i specii, fotografiile unor cunoscute personalitMi sau obiecte de u! cotidian acoperite cu pete mari i plate de culoare.

- ArtistiRic1ard Ha%ilton

Ric1ard S%it1

Pop art-ul Cn A%erica

- Trasaturise nate la Pnceputul anilor ai!eci, exact Pn momentul cWnd versiunea engle!eascM, victimM a propriei bogM ii i a propriului succes, Pncepe sM intre Pntr-o fa!M de declin temele i motivele acestei creaii sunt desprinse din viaa cotidianM, din domeniul tot mai fascinant al tehnicii, al produciei Pn serie, faM de care pop art-ul Pn varianata engle!M este mai critic i mai anga1at din punct de vedere politic, Pn timp ce artiti americani se opresc la pre!entarea realitM ii, fMrM sM atace sau sM acu!e preaslaveste consumerismul si preamareste !eul materialismului

- se defineste cuvantul TpopB: tanar, ieftin, usor de uitat, sex', atragator, produs in masa. - Epicul a fost inlocuit cu obisnuinta !ilnica, iar productia in masa egalata la nivel cu unicitatea - %e focusea!a pe imagini familiar a culturii pop precum clasamentele de mu!ica, T#, reclame, idoli din filme sau mu!ica si produse commune din supermar(et.

- Artisti
AndD >ar1ol

=asper =o1ns

RoD 0ic1tenstein

Arta cinetica
- Trasaturi- "e<- =omeniu al artei in care miscarea, ca modalitate de expresie mai mult decat sugerata, face parte la modul fi!ic, obiectiv, din structura operei de arta, intr-o asemenea masura incat o determina in fiecare moment, imaginea pictata sau desafasurata spatial(in genul Uobiectelor-sculpturiU, Usculpto-arhitecturilorU sau UmobilurilorU actionate de curentul electric, de lumina solara sau pur si simplu de aer) oferindu-se privirii sub o alta varianta. Cinetis% (Pn limba engle!M: Kinetic art) este o direcie Pn arta modernM PnsumWnd o serie de tendine, curente i grupMri preocupate de repre!entarea sau implicarea micrii Pn artele vi!uale.
-

6e de o parte, se tinde spre ilu!ia micMrii prin procedee optice (Cp art), Pn care obiectul Pn micare sau perceput simultan devine un pretext pentru repre!entarea micMrii Pnsei ca fenomen pur, eliberatM total de suportul figurativ, ba!atM pe calitMile dinamice ale unor raporturi cromatice formale, pe de altM parte, i acesta este teritoriul cel mai specific al cinetismului, creaiile Pncorporea!M fi!ic micarea sau se constituie Pntr-un proces cinetic.

- C modalitate mai recentM este cea a micMrii luminoase, fie cM obiectele puse Pn micare sunt Pn!estrate cu efecte de luminM, fie cM impresia micMrii este creatM de emanaii luminoase ritmice, fie cM, Pn sfWrit, operele se nasc din proiecii de luminM. Ca i Pn ca!ul expresionismului abstract, asistMm la o deplasare a interesului estetic spre experiena esteticM.
-

-ArtistiAle/ander Calder

+runo &unari

Pol +urD

Arta $ideo
-Trasaturi-

-ba!ata pe imagini in miscare si cuprinde date video si audio - 0u trebuie confundatM cu producYia de televi!iune sau de film experimental -a inceput in anii 4Q,- si 4Q;- dand nastere instalatiilor video -este marcata la inceput de influente eterogene -se ba!a pe principiul de deturnare -intalnita ca si : inregistrari difu!ate, din galerii, ca dvd uri, casete video, cu imagini si sunet live sau inregsitrate, spectacole -nu anga1ea!a actori, nu contine dialog, nu are o naratiune sau orice conventii ce defines imaginile ca divertisment -se spune ca arta video a inceput cand 0am Dune 6ai( a folosit noul %on' 6ortapa( pt a captura imagini de procesiune in 0eR Vor(, in 4Q,J alei 6apei 6aul al #2 lea -Artisti- #ito $cconci, Dohn :aldessari, 6eter Campus, =oris Totten Chase, 0orman CoRie, =an +raham

Happenin#
-Trasaturi2ntamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare Caracteri!at printr-o improvi!atie in direct contact cu publicul

- Este ba!at pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, arta plastica, mu!ica, film, fotografie) - $re ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica - Conventionalitatea, gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentelor, spontaneitatea si dimensiunea banalitatii - 0-are scenriu sau regie - %e desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri - 0u exista un public, ci o serie de publicuri stratificate - $rta este consumata intr-un grup restrans - 2n Europa apare in 4Q,- /rmareste transferul valorii artistice de la obiect ca arta la actul artistic - )odern happening : silent disco, flash mob bang, international pilloR flight da', performance art, !ombie Ral(, subRa' part'

-Artisti=ean =aEue 0a,el

2ntamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare - Caracteri!at printr-o improvi!atie in direct contact cu publicul - Este ba!at pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, mu!ica) - $re ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica - gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentelor, spontaneitatea - 0-are scenriu sau regie - %e desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri - 0u exista un public, ci o serie de publicuri stratificate

Instalatiile
-TrasaturiEste o exprimare in arta vi!uala contemporana cu material e 3=, pentru o experienta inedita.

- 0u se urmareste o inscenare spatial narativa, nu se limitea!a la galerii - 2nstalatiile pun in scena intr-un aran1ament care are propria dinamica, modalitati de pictura, sculptura, fotografii, proiectii de film sau video, sunete, 1ocuri de lumini, miscari, procesate in programe. - 2nstalatia are rol de a se integra intr-un mediu ambiant ( scena unui teatru, ambientul unui maga!in, pentru mu!ee) sau sa fie creat in mod special de artist. - Cpera nu poate fi vanduta sau mutata, altfel ea devine o arta efemera. - %e memorea!a prin fotogafii sau video. - 2nstalatia si art performance-ul sunt impreuna atunci cand artistul apare in scena in propria instalatie. - 2nterventia spectatorului este indispensabila, este gandita pentru ei - 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva - 6ot fi folosite materiale aflate intamplator la locul instalatiei - 2nstalatiile totale( 2l'a 8aba(ov)- foto, desen, text, mu!ica, lumini instantanee - Compo!itii socante prin inovatie si banal

-Artisti&arcel "uc1a%p

Contine material tridimensional expus privitorului Este memorata prin fotografie, unica de altfel ramasa post-mortem. 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva Compo!itii socante prin inovatie si banal

IlDa ?a,a)o$

2ruppo N

- Este o exprimare in arta vi!uala contemporana cu material e 3=, pentru o experienta inedita. - 2nstalatiile pun in scena intr-un aran1ament care are propria dinamica: suprapuneri de forme geometrice, 7d si 3d, lumini, ilu!ii optice - 6rivitorul este si el AinstalatB intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva

Per<or%ance
-TrasaturiEste live, dar nu e teatru, e arta 0u are reguli sau linii indrumatoare Este arta pentru ca artistul spune ca e arta Este experimentala

- 0u e de van!are (pot fi vandute bilete de intrare sau drepturi de autor) - 6oate fi compusa din: tablouri, sculpture, dialog, poe!ie, mu!ica, dans, opera, film, T#, lumini de laser, animal sau toate - 0u are longevitate - 6oate fi distractive, amu!anta, socanta sau inspaimantatoare - $re ca scop memorarea - Este apropiata de arta conceptuala, fluxus sau bod'-art - Explora relatia dintre spatiu, sunet si lumina din timpul scolii bauhaus 4Q4Q - 2n 4Q,- incepe bod'-art-ul, corpul artistului este pan!a - 2n 4Q;- se defineste performance art-ul< apare autobiografia ca stor'-telling - 2n 4QO- apare si mediul tehnologic - 7 performance-uri nu pot fi la fel niciodata - 2n .omania : ion +rigorescu adopta nuditatea si intimitatea ca teme artistice

-ArtistiIon 2ri#orescu

Este live, nu are un scenariu definit $re tehnici diferite de lucru: dialog, basorelief 0u are longevitate Este socant si inspaimantator $re in scop memorarea

0and art
-Trasaturi-este o arta pe pamant care a inceput in %/$ in 4Q,- si 4Q;- , in care peisa1ul si arta sunt legate -o forma de arta create in natura folosind material ca solul, plante organice,si apa cu metal , asphalt,sau pigmenti minerali -peisa1ul da sens creatiei -este necesa1 un echipament de miscare a pamantului -locali!ate in aer liber departe de civili!atielasate sa evolue!e in conditii natural -0atura efemera creat in desert in 0evada, 0eR )exico si exista acum ca inregistrari video sau fotografii. -este un protest impotrva artificialului, esteticii plastic si comercili!area artei la sf anilor 4Q,- in $meric -resping, mu!eul sau galeriile si de!volta proiecte de peisa1 monumental , dincolo de traditionalul sculpturii transportabile si artei comrciale -inspirata din arta conceptuala si cubism, minimalism si munca lui :rancusi si Doseph :eu's

-Artisti: )ichael &ei!er, a complex in Cit' (4QQQ),Eberhard :osslet, side effect F, Tias, an!arote, (7--O)#ito $cconci,:ett' :eaumont, )ilton :ecerra, Chris :ooth, Eberhard :osslet