Arta picturii icoanelor pe sticl Muzeul Etnogra Inapoi la Pagina de Discutii Postat 14:18 pe 9.12.

.2011 Arta picturii icoanelor pe sticl Muzeul Etnografic al Transilvaniei Am simtit nevoia sa revin asupra miracolului de la Nicula, izvor si sursa pentru frumoasa arta a picturii taranesti pe sticla. M am indreptat spre Muzeul Etnografic al Transilvaniei din !lu" sperand sa pot #fura# cateva imagini nu numai cu icoane, dar si cu alte o$iecte folclorice din aceeasi am$ianta. !ladirea, cunoscuta in vec%ime su$ numele de &eduta, a fost in secolul 'I' locul unde au fost "udecati romanii memorandisti, peste trei sute de personalitati din tot Ardealul care au indraznit sa si ceara drepturile culturale si nationale prin memorii. Marea sala a muzeului are si acum un aer apasator, c%iar daca acum acolo sunt e(puse o$iecte ale creatiei folclorice pline de culoare si e(presivitate realizate de romani, dar si de celelalte etnii cu care Domnul ne a %arazit sa traim alaturi. &evenind la icoane, in muzeu sunt cateva pictate pe sticla lucrata manual, vec%i,cu suprafata ondulata, de mare efect plastic. !olectia de scoarte tesute, cu lana vopsita in culori o$tinute din plante, m a dus cu gandul la am$ianta cromatica deose$it de armonioasa a interioarelor taranesti. Peretele cu icoane, $lidele si ulcelele de lut cu flori, un mo$ilier auster decorat totusi cu cateva inflorituri incizate in lemn, o am$ianta atat de familiara casei vec%i de la tara, ne releva o asemanare fireasca cu interiorul sacru al $isericutei de lemn, fie si cea de la Nicula, martora a plansului Maicii Domnului. Poate ca pentru multi dintre noi, aceste icoane pictate de taranii scoliti pe langa $isericuta din Nicula, a$ia stiutori de carte, naivi, sa para prea ar%aice, sa nu placa) In acelasi timp, ma gandesc la atatia colectionari de arta, romani si straini, care au golit casele umile ale $atranilor nostrii, nu numai de icoane, dar si de $lidele smaltuite, de stegare, de unelte lor, de lazile de zestre,) de tot ce reprezinta creatia si $ucuria ancestrala a sufletului romanesc. !a te%nica, iconarii niculeni, se dotau cu niste izvoade, modele copiate dupa putinele icoane care circulau atunci in Ardeal. *e reproduceau pe sticla desenand cu negru de fum amestecat cu ulei, apoi puneau decorurile cu linii, stele, flori, a$ia la urma acopereau totul cu pete mari de culoare. Daca aveau foita de aur, o lipeau pe aureolele sfintilor cu usturoi cred. Iar culorile le o$tineau din frecarea pigmentilor cu ulei sau ou, mai conservau cu vin, otet. Nici vor$a sa ai$a tu$uri cu vopsele ca astazi. +i ce $ine, industria c%imica nu a a"utat cu nimic la $ogatia cromatica a creatiei taranesti pe sticla sau te(tila,

MARIA S

Mestesugul icoanelor se transmitea in familie, uneori se specializau pe diferitele etape de lucru, in desen si contur, in culoare, etc. -neori pictau si rama, iar pentru prote"area sticlei puneau in spate un placa" de lemn. Pictorii tarani din Nicula isi duceau icoanele la targuri, la %ramurile $isericilor, se sta$ileau si in alte parti ale Transilvaniei, astfel arta lor a evoluat. In +c%eii .rasovului, Tara .arsei, +e$es, in "urul +i$iului sau in Tara /ltului, arta iconarilor a evoluat, au admirat pro$a$il frumoase icoane $izantine, si au perfectionat stilul, proportiile, cromatica. Important este ca acest gen de arta populara, sincer in trairea sentimentului religios, autentic in sinteza rustica a formelor, armonios si no$il in culoare, a pus o marturie de credinta ortodo(a la inaltarea noastra ca popor si la pastrarea valorilor crestine, in vremuri destul de grele pentru noi, toleratii ortodocsi. Mi am terminat vizita la muzeul clu"ean cu magazinul de suveniruri. Aici era prezenta toata &omania, si ceramica de la 0orezu, camasi si ii, straite, clopuri cu pene de paun ca in .istrita) dar si icoane nou noute in stilul niculean. Am gasit reproduse modelele cele mai frumoase, calugarii din manastire fac ascultare reproducand fidel icoane vec%i si valoroase, artistii picteaza si ei pe sticla, copii la scoala la orele de religie sau prin paro%ii se initiaza si ei in pictura pe sticla, iar I!/ANA isi implineste menirea ei, lucreaza si este vie. Margareta !atrinu