Beato Angelico

Annunciazione
 Guido di Pietro

Guido di Pietro este artistul pe care noi îl cunoaștem astăzi sub numele de Fra
Angelico. Potrivit lui Vasari, el s-a născut în 1387 la Mugello, lângă Vicchio și a
îmbrăcat haina călugărilor dominicani la vârsta de 20 ani. Din iunie 1423 numele său
apare sub forma binecunoscută contemporanilor săi de „Frate Giovanni di San
Domenico di Fiesole”.
Activitatea să artistică în care a
creat exclusiv opere cu subiecte
religioase o putem împarți în trei mari
perioade:
Perioada timpurie, petrecută în
principal în Fiesole, apoi maturitatea,
petrecută la abația San Marco și în cele
din urmă, ultima perioadă, petrecută la
Roma, fiind chemat de către Papa
Eugenio al IV-lea. Aici a murit în 1455 și
Luca Signorelli, a fost îngropat în biserica Minerva.
Predicazione e fatti
dell'Anticristo,
Cappella di San Brizio,
Domul din Orvieto

Istoria Artei Medievale şi Renascentiste 2

Abatia San Marco

Mănăstirea dominicană a fost restaurată și extinsă de

arhitectul florentin Michelozzo între 1436 și 1446. Aici exista o
clădire care a fost oferită de către Papă călugărilor dominicani.
Apoi, reconstrucția mănăstirii a fost sprijinită de Cosimo de
Medici, conducătorul defacto al.
Florenței. Mănăstirea San Marco
este cunoscută nu numai pentru
frescele extraordinare ale lui Fra
Angelico, ci și pentru un alt
rezident. Girolamo Savonarola,

a fost un stareț la sfârșitul anilor 1490.

Credințele sale religioase radicale au intrat
în conflict cu bogăția și arta orașului. A
susținut arderea cărților și a tot ceea ce
considera obiecte de lux. Acest lucru a fost
numit Focul deșertăciunilor și a avut loc
chiar în fața Signoriei. În cele din urmă, a
fost excomunicat de către Papă, dar a
refuzat să respecte excomunicarea, ceea ce a
dus la capturarea și executarea lui.
Istoria Artei Medievale şi Renascentiste 3
Alte Bune Vestiri
Piesa de altar pictată pentru
mănăstirea Santo Domenico din
Fiesole, în apropiere de Florența,
surprinde prin tehnica desăvârșită.
Panoul central prezintă Buna
Vestire a Arhanghelului Gabriel
către Maria sub o loggia închisă în
părțile laterale de coloane
brunellesciene.

c. 1425-1426, tempera pe lemn, 194 x 194 cm. Filippo Brunelleschi

Madrid, Museo Nacional del Prado loggia, Ospedale degli Innocenti
Istoria Artei Medievale şi Renascentiste 4
Alte Bune Vestiri

Buna Vestire din Cortona este o

capodoperă incontestabilă a lui Angelico.
În dreapta, Fecioara, cu mâinile
încrucișate pe piept în semn de respect, se
apleacă în față de pe scaunul ei acoperit cu
brocart auriu, În fața ei se află îngerul care
o indică cu mâna dreaptă pe Maria,
obiectul misiunii sale, și ridică mâna
stângă, pentru a reaminti că misiunea a
fost primită din Cer.

Anonim bizantin, Buna Vestire, sec. XII, , ms. Gr. 1208 c. 1432-1433, tempera pe lemn, 175 x 180 cm.
Paris, Bibliothèque nationale Cortona, Museo Diocesano

Istoria Artei Medievale şi Renascentiste 5

Annunciazione
În stilul său,
Fra Angelico a
îmbinat stilul gotic
italian târziu cu noul
limbaj al Renașterii.
Lucrările sale reflectă
seninătatea, disciplina
și anonimatul vieții
religioase și în același
timp oferă o expresie
tangibilă misticului.

c. 1449-1450, frescă, 230 x 297 cm. Chilia 3, frescă, 190 x 164 cm.
Florența, Museo di San Marco Florența, Museo di San Marco

Istoria Artei Medievale şi Renascentiste 6

Bibliografie

Beissel, Stephan, Fra Angelico, trad. Chris Murray, New York, Parkstone Press International, 2007.
Didi-Huberman, Georges, Fra Angelico: Díssemblance et figuration, trad. Jane Marie Todd, Chicago –
London, The University of Chicago Press, 1995.
Douglas, Langton, Fra Angelico, London, George Bell & Sons, 1902.
Harris, Beth și Steven Zucker, „Fra Angelico, The Annunciation” în Smarthistory, 18 mai 2021,
https://smarthistory.org/fra-angelico-the-annunciation-c-1438-47/ (accesat 09 aprilie 2023)
Pope-Hennessy, John, I Grandi Maestri Dell’arte: Beato Angelico, Firenze, SCALA, 2016.
Vasari, Giorgio, Vietile celor mai de seama pictori, sculptori si arhitecti, Vol. 1, Bucuresti, Editura
Meridiane, 1962.

Istoria Artei Medievale şi Renascentiste