Biserica gotic vs.

Biserica romanic -arhitectura-

Stilul gotic, numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica, bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu. In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale : a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta). g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii.

Monumente reprezentative Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) : - Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii si un transept; - La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ; - Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica; - Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila prin dimensiunile ei si prin splendoarea decoratiei sculpturale; - catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m); - Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ; b) In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este catedrala din Colonia (Cologne, Koln), din sec. XIII; c) In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV), Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a. d) In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec. XIII), catedralele din orasele Bruges, Anvers s.a. e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII). f) In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a. g) In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem, secolele XII-XIII) s.a. h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a. i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime). Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a. j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV), Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a. Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov, biserica evanghelica din Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov s.a.

Cele mai frumoase catedrale gotice din lume

10. Catedrala Sfntul Stefan din Viena

Catedrala Sfntului tefan (Stephansdom), situat n inima Vienei, a supravieuit multor rzboie i asedii, fiind azi unul dintre simbolurile cele mai preuite ale oraului. Vienezii i vorbesc despre ea ca un simbolul libertii. Catedrala gotic se afl pe ruinele a dou biserici mult mai vechi. Cel care a nceput construcia edificiului a fost Rudolf al-IV-lea, Duce de Austria, n secolul al XIV-lea. Caracteristica principal, cea care o evideniaz de departe ntre celelalte locauri gotice, este acoperiul care are faina n form de diamant. Acesta a fost adugat n 1952.

9 Catedrala din Burgos

Catedrala Burgos , din oraul spaniol cu acelai nume, este un loca medieval dedicat Fecioarei Maria. Este o catedral renumit pentru dimensiunile sale i arhitectura unic. Construcia Catedralei din Burgos a nceput n 1221 i dup o pauz lung de aproape 200 de ani, a fost finalizat n 1567. n 1919, catedrala a devenit locul de nmormntare a celebrului erou al Reconquistei spaniole, Rodrigo Diaz de Vivar (El Cid), i soiei sale Doa Jimena.

8. Catedrala din Reims Catedrala din Reims a fost biserica n care au avut loc cele mai multe ncoronri ale monarhilor francezi. Biserica a fost construit pe locul bazilicii n care se crede c primul rege franc, Clovis, a fost botezat cretin de ctre Sfntul Remi, episcopul de Reims, n anul 496. Catedrala a fost finalizat spre sfritul secolului al XIII-lea, iar frontul de vest a fost adugat n secolul al XIV-lea.

7. Catedrala din Milano O catedral excepional de mare i de frumos construit n stilul arhitectural gotic se gsete n piaa principal din Milano. Domul din Milano (Duomo di Milano) este una dintre cele mai faimoase cldiri din Europa, dar i una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume. Construcia a nceput n anul 1386, n timpul Arhiepiscopul Antonio da Saluzzo, ntr-un stil gotic trziu. A fost nevoie de cinci secole pentru a finaliza aceast celebr catedral.

6. Catedrala din Sevilla Construit pe locul unde odinioar era marea moschea Almohad, catedrala medieval din Sevilla a fost construit pentru a demonstra puterea i bogia noilor cuceritori dup Reconquista. La momentul finalizrii sale n secolul al XVI-lea, aceasta era cea mai mare catedral din lume, lund locul Sfintei Sofii din Constantinopol, transformat n acea perioad n moschee. Acesta este nc cea mai mare catedral gotic i a treia cea mai mare biseric din lume. Constructorii au folosit unele coloane i elemente de la moschee. Cel mai faimos element recuperat este Giralda, un minaret transformat ntr-un turn clopotni.

5. York Minster Una dintre cele mai mari catedrale gotice dou din nordul Europei (alturi de Catedrala din Kln, din Germania), York Minster domina orizontul anticului ora York. Biserica York Minster include toate etapele majore de dezvoltare a stilului arhitectural gotic din Anglia. Cldirea actual a fost nceput n anul 1230 i finalizat abia n 1472. Marea Fereastr de Est din interiorul catedralei este cel mai mare vitraliu medieval din lume.

4. Notre Dame de Paris Notre Dame de Paris este una dintre cele mai frumoase catedrale catolice. Se gsete n arondismentul al patrulea al Parisului. nceput n 1163 aceasta a fost terminat n jurul anului 1345. Una dintre cele mai faimoase catedrale gotice , Notre Dame cel mai bun exemplu de arhitectur gotic francez, sculptur i vitralii. n timpul Revoluiei Franceze, n 1790, o mare parte din sculpturile sale i de comori au fost avariate sau distruse. Napoleon Bonaparte a fost ncoronat mprat aici, pe 2 decembrie 1804.

3 Catedrala din Cologne Cu uurin cea mai mare catedral gotic din Germania, Catedrala din Kln (Klner Dom) a fost cel mai faimos reper din acest ora pentru secole. Dup ce o vreme a fost cea mai nalt cldire din lume, nc doboar un record are cea mai mare faad. Celebra catedral se afl pe locul unui templu roman din secolul IV, unde ulterior fusese ridicat o biserica de ctre Maternus, primul episcop cretin din Cologne. Construirea bisericii gotice a nceput n anul 1248 i a luat, cu numeroase ntreruperi, mai mult de 600 de ani pentru a o finaliza. Acesta a fost ridicat n onoarea sfinilor Petru i Maria i este scaunul episcopal al arhiepiscopului catolic din Kln.

2. Santa Maria del Fiore nceput n 1296, n stil gotic i finalizat n 1436, Basilica di Santa Maria del Fiore este situat n frumosul ora italian Florena, fiind simbolul acestei urbe. Exteriorul bazilicii este placat cu panouri de marmur policrome n diferite nuane de verde i roz marginite de alb. Basilica este una dintre cele mai mari biserici din Italia i, pn la epoca modern, Domul a fost cel mai mare din lume. Chiar i dup ce inveniile moderne au modificat radical posibilitile de construcie, acesta rmne cel mai mare dom de crmid construit vreodat.

1. Catedrala din Chartres Catedrala din Chartres, un mic orael n apropiere de Paris, pare aezat ntrun loc care nu se preteaz cu mreia impus de un asemenea monument. Totui acest edificiu are cteva lucruri care o fac o construcie aparte. n primul rnd catedrala din Chartres este unul din cele mai bune exemple ale stilului gotic francez, iar principala sa calitate este faptul c s -a conservat aproape perfect. Majoritatea ferestrelor au vitraliile originale, care din cauza faptului c a fost un ora mult prea mic pentru evenimente deosebite i oarecum ferit de zonele de conflict au supravieit intacte. n privina arhitecturii, aceasta este aproape identic cu cea de la finalizarea lucrrilor din secolul XIII, n timp efectundu-se doar cteva modificri minore.

Biserica gotic
Dupa curentul romanic din arhitectura, in jurul anului 1200 d.Hr., cele mai multe popoare din Europa de Vest au inceput sa construiasca biserici crestine si palate in stil gotic. Cea mai simpla deosebire dintre cele doua stiluri este ca biserica romanica are bolte rotunde iar biserica gotica are bolte ascutite. Dar mai exista o multime de alte diferente intre cele doua. De exemplu, catedralele si bisericile gotice au mai multe ferestre, care sunt mai mari, ceea ce inseamna ca nu sunt la fel de intunecate ca bisericile romanice. Acest lucru se datoreaza faptului ca arhitectii au invatat unele noi moduri de a face acoperisurile si peretii de sustinere, in special ogiva si arcul butant. Biserica gotica este, de obicei, mai mare decat o biserica romanica. Prin 1200 d.Hr., oamenii aveau mai multi bani la dispozitie si isi permiteau sa cheltuiasca mai mult pe construirea de biserici mari. O alta diferenta intre cele doua stiluri este la nivelul acoperisului: multe biserici romanice aveau acoperisul din lemn (care suferea mai intotdeauna cate un incendiu), iar bisericile gotice aveau acoperisul de piatra. Departe de presupunerile pe care le fac unii oameni mai puin iniiai, catedrale gotice nu sunt construcii religioase a vechilor goi, ci nite catedrale cretine construite n arhitectura numit la un moment dat n istorie, gotic. Pe scurt la fel cum vandalism nu are nimic de a face cu vandalii, arhitectura gotic nu are nimic de a face cu goi. n fond este un stil de arhitectura care s-a dezvoltat n Frana, din stilul romanic, n secolul al 12-lea, i a fost pur i simplu cunoscut n epoc sub numele de stil francez. Arhitectura gotic s-a rspndit n toat Europa de Vest i a continuat s evolueze pn n secolul al 16-lea, nainte de a fi inclus n arta Renasterii. n acest timp a cptat numele de Gotic, mai degrab ca o porecl, ce desemna un lucru nvechit, barbar. Stilul gotic subliniaz verticalitatea i lumina. Acest aspect a fost realizat prin dezvoltarea unor anumite caracteristici arhitecturale, cum ar fi coloanele grupate, boli cu nervuri de zbor i contraforturi. Dei arhitectura gotic este prezent n multe castele, palate i reedine ale unor organe ale statului, catedrale gotice ntruchipeaz adevrata frumusee a acestui stil arhitectural.

Vlad epe - legend si istorie

Vlad epe a fost fiul lui Vlad Dracul, domnul rii
Romneti. Vlad, tatl, fusese primit n Ordinul Dragonului de ctre Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, din care cauz i se spunea Dracul, de la dragon. Sub numele Dracula sau Draculea, n sensul al lui Dracul, era cunoscut de contemporani fiul su, Vlad, n timp ce turcii l numeau epe, din cauza pedepsei sale preferate trasul n eap. La noi s-a ncetenit n traducere romneasc porecla dat de turci, Vlad epe, n timp ce porecla Dracula, preferat de occidentali, a cptat un alt sens, dat de personajul principal al romanului lui Bram Stoker. Copilria i adolescena i-a trit-o mai mult pe meleaguri strine, prin Transilvania i Ungaria, alturi de tatl su, iar dup ce Vlad Dracul, pus pe tron de Sigismund de Luxemburg, s-a supus sultanului, a petrecut civa ani n Imperiul Otoman, ca ostatic. Pn la preluarea domniei a trit mai mult n afara rii, ceea ce poate explica politica sa intern. A cunoscut culturi diferite: cea maghiar i german din Transilvania, cea otoman i poate mai puin pe cea romneasc. Aceste contacte cu medii diverse i-au permis crearea unui concept propriu despre ideea de guvernare. Povestirile contemporane despre Vlad epe germane, slave sau romneti, au pstrat n memoria timpului cteva aciuni ferme de guvernare. Chiar dac ele sunt transmise ntr-o formul mai degrab anecdotic, aceste legende medievale ne dezvluie dimensiunile i principiile programului su de guvernare: msuri drastice mpotriva hoiei (povetile cu negustorii, cu preoii sau cu cupa de aur la izvor); promovarea muncii i pedepsirea leneilor (povestea soiei lenee care a fost pedepsit pentru c nu i-a cusut o cma suficient de lung soului ei); primul program cunoscut de integrare a iganilor, prin implicarea lor n luptele cu turcii (povestea despre forarea iganilor s lupte c u turcii); primul program cunoscut de igienizare a societii romneti prin eliminarea fizic a ceretorilor (povestea despre ospul dat tuturor ceretorilor); desfurarea unui comer cinstit (povetile despre negustorii strini) i, desigur, fidelizarea boierimii prin pedepsirea drastic a trdtorilor. Vlad epe tia foarte bine rolul boierilor n guvernarea rii i era contient de necesitatea fidelizrii lor. Mai avusese experiena unei scurte domnii n 1448, cnd urcase pe tron cu sprijinul turcilor, n timpul n care domnitorul Vladislav al II-lea participa la btlia de la Kossovopolje, n 1448, alturi de Iancu de Hunedoara. A fost o domnie efemer din cauza lipsei unui sprijin ferm din partea rii. La ntoarcerea din campania militar Vladislav l-a alungat fr mare greutate din ara Romneasc. Acelai pericol al pierderii tronului plana asupra lui Vlad epe i dup urcarea pe tron, n 1456.

Vlad epe a optat pentru o domnie autoritar, n care poziia domnului s primeze n faa boierimii. Nu a pregetat s i pedepseasc pe trdtori, inclusiv pe cei din familia domneasc, pentru a elimina pericolul formrii unui nucleu partizan n jurul unui pretendent. Orice bnuial de trdare inducea rapid la acuzarea celui bnuit i pedepsirea sa, de obicei cu tragerea n eap i confiscarea averii. In urma unui complot este acuzat de trdare si voievodul nostru a fost arestat i nchis aproape 12 ani la Viegrad, reedin regal pe Dunre situat la nord de Buda. Regele Mathias Corvin l-a recunoscut pe tronul rii Romneti pe Radu cel Frumos, care a domnit 11 ani fr s fie deranjat de ctre cele dou mari puteri suzerane. Practic, s-a exercitat din nou regimul dublei suzeraniti. Dup eliberarea sa, n 1474, Vlad epe a condus cteva campanii militare maghiare n Bosnia mpotriva turcilor. Dup o promisiune de a fi pus pe tron n 1475 nerealizat, abia n 1476, n contextul rzboaielor cu turcii conduse de tefan cel Mare, devenit ntre timp i el vasal al regelui maghiar Mathias Corvin, Vlad epe a ajuns din nou domnitor pentru scurt timp. Nu s-a bucurat de sprijinul boierimii, care nu uitase domnia sa autoritar i, dup cum ne spun cronicarii strini, a fost rpus de ai si. Vlad epe a rmas n imaginarul nostru ca un model de ef de stat prin aciunile sale ferme de guvernare i igienizare a societii. Desigur, i -am acordat un rol esenial n pleiada lupttorilor antiotomani, desprinzndu -l, ca de obicei, din contextul internaional. n ciuda crilor scrise despre el, rmne nc loc destul pentru tratarea corect a locului su n istorie. Blazonul familiei Moneda din timpul sau

Tragerea in teapa

Mormantul lui Tepes Voda