Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
27 noiembrie 2016
Vindecări miraculoase
Ștefan Luchian (1868 - 1916)
„Flori” este o lucrare realizată în culori de ulei pe suport de mucava preparată de autor (49,6 x 70 cm), Cromatica se rezumă la dominanta albastru - albastru violaceu pentru flori, de o mare claritate şi strălucire
semnată în partea dreapta jos în culoare de ulei brun „Luchian” şi face parte dintre lucrările din perioada a culorilor realizate prin așezarea materiei picturale cu cuțitul de paletă alternând cu tușe de pensulă cu
1904 - 1910. dimensiuni medii pentru a sugera forma petalelor sau a androceului. Albastrul folosit în această lucrare este
Flori cu forme şi culori diferite dispuse în evantai, iar altele căzute în partea stângă a ulcelei, sunt cel de cobalt cu mici adaosuri de alb de zinc. Pentru androceu foloseşte ocru galben în amestec cu albul de zinc.
orchestrate în armonii cromatice de tonuri variate prin juxtapuneri de alb cu violeturi, verzuri, roşuri, rase pe Aflată în complementaritate cu florile, culoarea din fond cu dominantă caldă ce porneşte de la ocruri
alocuri cu cuţitul de paletă pentru a reda transparenţa şi încărcate cu pastă doar în zone clar delimitate. Fără galbene de fier cu urme de orpiment până la brunuri cu tenta roșiatică dată de prezenţa vermillionului este
a fi tratate naturalist, sunt pline de sevă şi viaţă. aplicată inițial cu pensula, subțiată prin radere-ștergere cu cuțitul de paletă cu scopul de a crea transparențe,
În contrast cu florile, fondul este o combinaţie obţinută prin reveniri, ştergeri și raderi cu cuțitul de ocruri finalizând efectul de lumină - umbră cu o revenire, pe alocuri, cu pensula. În zonele de umbră este de remarcat
galbene și roșu de fier combinate cu alburi de zinc și de plumb și, pe alocuri, cu adaosuri de glasiuri făcute prezenţa lacului garanţă în amestec cu culoarea de fond.
cu lac garanţă sau ocruri aurii reuşind să sporească impresia de lumină care este un pretext în realizarea Suprafața mesei, cromatic cea mai luminoasă din lucrare, amestec de alb de zinc, verde de crom, ocru
echilibrului cromatic. Ca și la peisaje, în care lumina cerurilor vine din spatele norilor, lumina fondului acestei galben cu un mic adaos de galben de stronţiu, este făcută din tușe lungi încărcate cu materie picturală
naturi statice iradiază ca și când ar pătrunde prin trama unei pânze. realizate cu o pensulă de doi centimetri lățime, cu suprapuneri, dar lăsând să se vadă cartonul la granița cu
În această lucrare Luchian folosește preponderent albul de zinc, dar nu renunță încă la albul de plumb grupurile de flori.
folosit cu precădere în pictură până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulcica, de culoare alb-ocru, amestec ocru galben şi alb de zinc, are ornamente populare redate cu un
Tonurile de violet folosit la flori constituie un amestec din ultramarin violet, alb de zinc și puțin alb de plumb. desen viguros în culoare de ulei umbră arsă şi verde deschis obţinut din verde de pământ, verde de crom şi alb
Verdele este format prin juxtapunerea sau chiar amestecul de verde de crom, verde viridin, verde de de zinc, realizat cu pensula peste culoare încă neuscată.
pământ, albastru de Prusia cu galben de crom, temperate cu alb de zinc cu puțin adaos de alb de plumb. Accentele de desen sunt prezente atât la flori, cât și la ulcică, pe alocuri fiind obturate de suprapunerile
Roșul din fond este o combinaţie de oxid roșu de fier îmbogăţit cu lac garanţă. ulterioare pentru finalizarea picturii.
Din păcate, în perioada 1978-1982, echilibrul compoziţional a fost alterat în urma unui gest iresponsabil
„Albăstrele”, lucrare realizată în culori de ulei pe suport de mucava cu o preparație de clei, fără grund (45 x de redimensionare a lucrării prin tăierea a doi centimetri din partea superioară a lucrării.
63,8 cm), semnată în partea dreapta jos în culoare de ulei negru „Luchian”, aparține stilistic și tehnic perioadei Motivul albastrelelor este reluat de Luchian în mai multe variante realizate în tehnica ulei, acuarelă sau pastel.
1904 -1910. Are similitudini de factură picturală cu lucrarea „Flori în cană” / „Albăstrele” din colecţia Muzeului Între 1912 şi 1916, în ultimii ani ai vieţii, foarte dificili, fără a mai putea ieşi în mijlocul naturii, în scaunul şi
de Artă Cluj-Napoca (ulei/carton, 42 x 65,8 cm). camera suferinţelor sale, printr-o activitate stăruitoare, florile au devenit pentru Luchian un mijloc al comunicării
Tema florilor abordată în această lucrare este rezolvată compoziţional punând accent pe echilibrarea dintre el şi natura la care nu mai putea ajunge şi totodată sa-şi fructifice talentul şi spiritul său creator.
șarpantei dublului triunghi intersectat. Echilibrarea cromatică este realizată prin cele două grupuri de
albăstrele așezate pe suprafața mesei de o parte și de alta a ulcelei.
Portret de femeie Peisajul, precum și natura statică din pictura lui Luchian, chiar dacă reprezintă ceea ce există în natură,
Inv. 6515 nu sunt un studiu al naturii la nivelul aparent al realității concrete, ci surprind esența trecătoare din natură.
30,7 x 24 cm Pigmenţii prezenţi în pastelurile lui Luchian sunt albul de plumb, verdele de crom, ocrul galben, oxidul
pastel/carton
roșu de fier, magnetitul de fier pentru negru, creta albă, vermillion, orpiment, pe alocuri negru de cărbune.
Pastelul ca material de pictură este fabricat din pigment pulbere amestecat cu talc și gumă arabică, iar
rezistența acestuia la atingere sau umiditate este foarte mică. Timp de peste un secol cele 5 pasteluri au
fost supuse unor traume din cauza sensibilității pulberii de culoare neconsolidată cu fixativ, cât și păstrării
în condiții necorespunzătoare. În anul 2016 în Laboratorul de restaurare pictură s-au realizat operațiuni de
conservare curativă menite să contracareze efectele degradărilor fizice prin fixarea pastelului şi înrămarea
corespunzătoare (geam pentru protecţie şi distanţiere între geam şi lucrare).
Cele cinci pasteluri pe suport de carton mucava sau pânză sunt pictate de Luchian în intervalul de timp
1895 și 1908.
Astfel, „Portret de femeie” (1895), pastel/carton, 30,7x24 cm, „Garoafe” (1905), pastel/carton, 48x62,2 Garoafe Trandafiri
Inv. 6095 Inv. 6507
cm, „Casă la Brebu” (1908), pastel/carton, 35,9x49,2 cm, „Mânăstirea Brebu” (1908), pastel/carton, 50x70
48 x 62,5 cm 45 x 55 cm
cm, sunt un grup de lucrări cu similitudini de realizare tehnică, dar diferențiate în funcție de perioadă prin pastel/carton pastel/pânză
mijloacele de realizare plastică.
În „Portret de femeie”, primul din punct de vedere cronologic, pictorul este preocupat să surprindă
cât mai bine fizionomia persoanei portretizate și repartizarea cât mai corectă a luminilor și umbrelor spre
deosebire de fond, unde pictorul se desfășoară mult mai dezinvolt. Pastelurile cu peisajele de la Brebu arată
o mai mare stăpânire și ușurință în așezarea culorilor devenind, odată cu tema și lipsa încorsetării cerută la
portret, mult mai solare, mult mai proaspete, dar fără a avea strălucirea culorilor de ulei. Ca și la pictura în ulei
pictorul folosește desenul după așezarea câmpurilor de culoare pentru a sublinia prin accente elementele de
compoziție. Ceea ce înseamnă acută şi accent în tehnica picturii ulei, la tehnica pastel acestea trec în planul
secund și devin sublime și miraculoase.
O notă distinctă față de cele patru pasteluri prezentate mai sus, prin modalitatea plastică de rezolvare
cromatică, o face lucrarea „Trandafiri”, pastel/pânză fixată pe șasiu mobil cu pene, 45x55 cm. Lucrarea este
semnată și datată în partea dreapta jos „S. Luchian 1907” cu pastel negru. Experimentând la această lucrare
pastelul pe suport de pânză, vibrația pastelului prin tușe și hașuri foarte evidente o apropie ca manieră de
picturile realizate în tehnica ulei putând spune că pictorul a găsit o modalitate de rezolvare plastică în tehnica Mănăstirea Brebu Casă din Brebu
pastelului care să-i păstreze prospețimea impresiei vizuale într-o manieră diferită faţă de seria de peisaje de Inv. 6180 Inv. 939001
50 x 70 cm 35,9 x 49,2 cm
la Brebu sau de alte picturi cu tematica flori sau portrete.
pastel/carton pastel/carton
Cobzarul
Inv. 939382 Vindecări miraculoase
47 x 34,3 cm
acuarelă/hârtie/carton
Ştefan Luchian (1868-1916)
Concepție:
Dr. Adrian Majuru
Realizatori:
Simona Predescu - expert restaurator pictură
Ioan D. Popa - şef secţie Restaurare - Conservare
Coordonator expoziţie:
Ioan D. Popa - şef secţie Restaurare - Conservare
Investigaţii fizico-chimice:
Ingrid Poll - expert arheometrie
Text:
Ioan D. Popa - expert restaurator pictură
Fotografii:
Ioan D. Popa - expert restaurator pictură - şef secţie Restaurare - Conservare
Simona Predescu - expert restaurator pictură - secţia Restaurare - Conservare
Coordonare Secţia Artă:
Dr. Marian Constantin - şef secţie
Liana Ivan-Ghilia - muzeograf
„Cobzarul”, acuarelă/hârtie/carton, 47x34,3 cm, semnat „Luchian” în partea dreapta jos în laviu brun, face Madelena Stăncioiu - conservator
parte din seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost Editare fotografii:
nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Simona Predescu - expert restaurator pictură - secţia Restaurare - Conservare
Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei, fie în acuarelă, „Cobzarul” Concepţie grafică:
din colecția Pinacotecii este un portret compoziţional prin care personajul este prezentat ţinând în mâini Ştefan Csampai
cobza, cea care l-a individualizat și l-a făcut remarcat. Pictorul și-a propus să surprindă starea sufletească Panotare:
lăuntrică, resemnată și decăzută din cauza vieții nedrepte şi a sărăciei. Cristian Bungiu
Atât personajul, cât și fondul sunt făcute în tușe nervoase, vizibile, la fel ca în lucrările făcute în tehnica Promovare: Angelica Iacob - șef serviciu Relații Publice, Marketing
ulei și, cu toate că aproape toată suprafața pictată este într-o dominantă cromatică caldă, privirea ne este şi Proiecte Culturale
captată de portret datorită contrastului puternic, rece, al albului cu tente de albastru folosit pentru redarea
bărbii. Contrastul cald-rece prezent îndeosebi la faţa personajului este cauţionat de contrastul valoric ce
potenţează structurarea compoziţională.
Desenul premergător picturii este făcut în grafit, iar formele sunt definite printr-o curgere a desenului realizat
cu pensula prin linii expresive cu accente și îngroșări în redarea trăsăturilor feței, umbrelor, faldurilor vestimentației. Sponsori:
Luchian, impresionat de caracterul personajului, spunea că „Moș Nicolae Cobzarul e mai bun ca noi toți.
Când se încălzește și cântă, crezi că ia foc cobza în mâinile lui.”
Datorită expresivității sale, acest personaj folosit de Luchian ca simbol al nedreptăților sociale din acea
vreme, invocând memoria umanităţii prin mesajul etic, este prezent și în cele două compoziții ample „La Parteneri media:
Ioan D. Popa