rif

I
1

I
','

1
"
,

www.dacoromanica.ro
 VIETA 1 ACTIVITATEA
LuI

ANTONU PANK
Cu NOTIUNI DESPRE ISTORICULt MUSICEI ORIENTALE
V DESPRE SgRDARULE DIONISIE FOTINO

DE

TEODORESCU G. DEM.,
Licentiat in litere de la Paris, profesorzi Us liceulii Mateia-Easarabil".

PARTEA I

I
-sr^-7V---.,....
1-69

1893
BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL
23. STRADA DOAMNE1. 25.

www.dacoromanica.ro
 b'

www.dacoromanica.ro
 PRECUVENTARE.

In prima-vdra anului 1891, cu tala multimea qi

insemnaatea ocupatiunilor, amii pututit scale la
lumina partea II a unor inuestigari incepute de
acum unit' patrarii, de secula (1868).
In acea recensiune bibliografica, intitulata «0 perele
lui Anton(' Panni»,aretamit cd , indata ce voiü dobandi
informa(iuni neindoióse despre cate-va fase ale
viei veuitatului cantarettl, biografia lul va forma
subiectula unel conferin(e publice.
Conforntii promisiunii, conferinta a fostit tinula
la Ateneula romanii" in sera de 9 Aprile 1892.
Tiparind'o astaqi, spre a da publicului ud lucrare
completa, md credit datora sd aducü mul(amiri tu-
turor persdnelor care, in diferite epoce, verbala séü
prin relatiuni scrise, mi-aft procuratic date si la-
muriri despre «Vidta si actiuitatea lui Antonii Pannx,,
omului carepentru talentelel multiple, pentru spi-
ritu'i crsimilabilü i intreprincletorit, pentru mun-
ca'i fertileimerita s ocupe una loca In istoria lite-
.ralurii nationale,spre a fi cunoscutu posteritapi.
Imo. 1893.
G. Dem. Teodorescu

d. BucurescI. 1891. (Editura librAriel Soceca & comp )

www.dacoromanica.ro
 VOA I ACTIVITATEA LUI ANTONO PANN.
(1794-1854)

AMINTIRI ISTORICE : ECATERINA II A B USIEI (1769). RESBELULO

RUSO-AUSTRO-TURCO DINTRE 1787 MO. PACEA DIN IASi (1791 . HESBELULt
DINTRE 1806-1811. TRACTATULP DIN BUCURESCI ci
RAPIREA BA8ARAB1 rEit (13812).

Tench* diplomatieT ruse de a'si intinde in-

fluinta si puterea in peninsula balcanica, sub
motivrt ca tinea se libereze de sub jugulti Tur-
cilor tOte popOrele slave si ortodoxe, ce locuiag
intfensa, incepu se lia tradusa in fapte de im-
pèratesa Ecaterina a TI-a. La 1769, acesta au-
tocrata respandi a cele faimUse manifeste, prin care
chiama la arme tOte nationalitatile crestine su-
puse islarnismulul, promitendu-le deplina liber-
tate politica si religiOsa. Romanii, de i ajunsi
in stare de raiele, prin regimulti beilor fanarioti,
nu se pre aretara asa entusiasti. Abia se ivira
caV-va doritori de gloria, cum fu clucerulti
Radu Cantacosino. care, formandU cu propria'i
chieltutola unu regimentri de voluntari, (alesi
din Muntenia, Moldova si Transilvania, sub nu-
mele de corpula husarilar roman-II»), participa
1. Yeapicoi BOX/UCH 110.111:.

www.dacoromanica.ro
6 TEODORESCU G. DEM.

la inconjurarea Silistrel1 impreuna cu fiiul

seu IOn Cantacosino, intrata ca 4<praporcic# in
regimentula III de grenadiri, la versla de 15
ani, i inaltata la gradula de locotenenta de
ensusl feldmaresalula Romantzow, pentru deo-
sebital vitejia la asediula cetatii.
In cliva de 3 Augusta 1787, declarandu-se
din noa resbela intre Rusia i Turcia, sulta-
nula incredintéza luI Nicolae P. Mavrogheni
comanda trupelor din Muntenia, spre a se o-
pune armatelor austriace, er in Ianuaria 1788
imperatula Josef II declara si din parte'i resbela
TurcieI, conforrna intelegerii ce avusese de mal
nainte cu imperatesa Ecaterina. Der sgomotOsele
pregatiri ale lul Mavrogheni nu fact' nici ua is-
prava2. In 1789 RusiI i Austriacii, sub con-
ducerea generalilor Suvaroff si duceluI de Co-
burg, invinga la Focsani, la Martinesci, la Por-
ceni; Austriacii coprinda I3ucurescil si Craiova,
er catre sfersitula anulul baronula Thugut ci
consiliarula Reicevici suntO trarnisT din Viena
ca se administreze Muntenia, asupra careia di-
plomatia imperiuluT habsburgica credea ca d'a-
sta-data '1S1 va realisa planula de multa urrna-
rita : anesarea definitiva a térii sea cela putina
aservirea ei pe calea economick incependa cu
monopolisarea navigatiunii pe Dunare.
In Octobre 1790, Nicolae P. Mavrogheni e
.

1. NO cum declard feldmaresaluld Petru Romantzow in

Memoriele lul, publicate dupd, mórte'l.
2. A se vedé studiuld despre Nicolae P. Mavrogheni, publi-
catd de d. G. I. Ionescu-Gion, sub titluld Dia istoria Fana-
riofilor". (Bucuresc1, 1891).

www.dacoromanica.ro
 V114A §I ACTIVITATEA LITT ANTONO PANN 7

ucisa din ordinile vizirulut. DupA tractatula de la

Sistov, Austria se retrage din Valachia, ér lupta
dinlre Turd si Rust se intrerupe prin pacea
inchiaiata la last, in clitta de 29 Decernbre 1791.
La devastarile resboiului si la spoliarea beilor,
se adauga fOrnetea si ciuma de sub Alesandru
Moruzi, urmate de incursiunile lui Pasvantoglu.
Sub domnia de dece ant a sése lgospodar5 1,
starea Munteniel urrnéza a fi nelinistita, pene
canal resboiula reincepe cu inceputula acestul
secula.
, La 13 Noembre 1806, Rusit treat' Prutula
sub generalula Afichelsohn, iéti Hotinula si Ben-
derula, inaintéza spre Galati si coprinda Bu-
curescit. Dupã ua luna, ostilitatile din ambele
parti. respandesca desolatiunea.
In deserta una armistitiu se inchiaiä la 24
Augusta 1807 in Slobozia, prin intervenirea
hit Napoleon I ; in deserta Ia. Februariu 1809
se intrunesce in last una congresa de pace :
resbelula urméza cu lurid, si Rusit iért la 25
Martin Giurgiula, la 24 Iuniu Sistovula, Rus-
ciukula, Nicopole si Vidinula. Atatea infrangerl
constringa pe sultana se redeschida noui tractart
de pace in Maia 1811 ; der tocmai peste una.
aria 2 Rusia, fiinda amenintata de Napoleon Bona-
parte, care inainta pe alit et teritoriu, consimte
a inchiaia tractatula din Bucuresci, prin care
1. De la 1796 0116 la 1805 domneseg: Alesandru Ipsilante,
Constanting Hangerliulo, Alesandru III Moruzi, Mihaild §i Ale-
sandru Sutu10, Constanting Ipsilante.
2. La 10 Maid 1812.

www.dacoromanica.ro
 8 TEODORESCU G. DF.M.

räpia MoldoveI intrega Basarabid, dupd cum cu

37 anI maT nainte Austria it smulsese fru-
mcisa Bucovina.

Ca si cum atatea nenorocirl n'arti fi fostü

indestulatOre, pdrintiT nostri mal avurd a suferi
iernI cumplite, epidernii provocate prin nein-
groparea la limp a mil de cadavre, crescerea
impositelor si marl chieltuieli ocasionate cu re-
pararea cetälilor de pe tèrmii DundriI.
In acéstã epocd de revolutiuni i frdrnêntare,
de lupte continue si suferinte cumplite, se ndscu
si crescu scriitorula nostru, a cdrul activitate
contribui atatu de mullit la aventulti culturil
din prima jumètate a secululuI alft XIX-lea.

II
NASCEREA t COPILXIDA LUI ANTONC PANN (1795-1806). EMIGRAREA'I
IN BASARABIA. (18061811). FUGAI IN MUNITNIA (1812) 1

CAlddrarula Pann, Romanü de origine prin

tatd, se bulgarise in satulU bulgArescil Slivin 2,
unde se cdshtorise c'ud tenérd grécd, Tomaida,
si dobandise mai ãntiü urt féld. (care nu'i &di)
apoi succesivü doui baietl.
La inceputuld anulul 1794, acésta familia
spori c'unq alu treilea fiiü, chruia la boteza i-se
dete numele de Antona. Cate trei copiii, cre-
1. Cf. 4Unü ednthretil uitatil, in Transactiuni literave i sciin-
tifice, No. 2 din 1872, pag. 42.
2. Slivin sal Slivden.

www.dacoromanica.ro
 IniqA rol ACTIVITATEA LIIr ANTONO PANN 9

scut,1 fara micylOce, ereati pentru parinti ca ctret

crai de la rèsaritti», caci le aduceati speranta
si fericirea. Celt' mal in verstä invëta meseria
parintésca, celti micllocia intra ca ucenicti la
ua abageria, ér praslea fu pusii sub ingrijirea
dascalului bisericil.
lAntonache», dotatti din natura cu agerime
de spirita si cu putere de initiativa, in anii cei
mai frageqi se deprinse a iubi religiunea. De
aceia inveta scrierea si citirea, ér Duminicile
si in clilele de serbatOre, pe calla ii permiteaa
puterile, da ajutorti dascalului bisericil, it tinea
isonula la cantari seti recita, in locul, cate-va
din rugaciunile usOre.
Cu modulü acesta, la mOrtea pärintelui, mi-
culti .Antonti cunoscea Wilt rOnduiéla serviciului
religiosti si poseda cate-va notiuni de psalti-
chia, cu care 'si-arti fi pututa agonisi panea de
tOte Clilele ca paraclisierti, déca etatea nu Fara
fi impedicattt de la ua asemenea profesiune.
Tocmai atunci isbucni resbelulti ruso-turcti
dintre 1806-1809.
Catesi trei tinerii, cu véduva lor muma, fura
1uat,1 in Rusia, ca multi altil, mai antaiti find('
ca li-se promitea ua sOrta mal buna, ala douilea
spre a contribui la triumfula sfintel cause a
ortodoxiei, in fine pentru nesicuranta in care
se afla ori-ce crestintt, intr'unti tirnpa candit
furia si fanatismulti Osmanliilor nu mai cu-
nosceatt nici ua limita.
Abia ajunsera in Basarabia, si cel doul tined
mai in vêrsta fura inrolati in pedestrime. Dupa

www.dacoromanica.ro
10 TEODORESCU G. DEBI.

una anti si jurnetate, in Martiti 1809, sub co-

manila generalului Kaminsky, se luptara im-
prejurula Brailei (pe care-o apara nazirulti Ahmet
Ibrail), si aci gasira mOrtea, impreuna cu alti
5000 tovarasI.
Intre acestea miculti Antontl, ca se's1 castige
esistinta, intrase in chorula de musica alti bi-
sericiI principale din Kisinetl, unde fusese pri-
mitti cu placere, atatil pentru frumOsal voce
de soprano, alit si pentru notiunile ce avea
in psaltichia. Inteadeverti, in opera luI de la
1847, intitulata oROnduidla sfintei si clumne-
opiesceileturghib>, la pagina 53 se citesce ur-
matdrea nota, tiparita inaintea uneI cantarI:
Dómne-miluiesce, dintata in rusesce de mine, A.
Pann, allandu-më intre sopranil armonieli eclesiastice,
la anal 1810 s 1.
Ast-fela la 16 anI, esercitandu-se intermit
chorii, dobandia nouI cunoscinte de armonia,
pentru facilitarea carora inveta se ante si cu
ch itara.
Dupa neisbutirea tractarilor de pace din Maiti
1811, faima se respandise prin tOta Rusia de-
spre ua colosala pregatire nu numal in contra
Turcilor, der si in contra lul Napoleon Bona-
parte, care nainta triumfatorti spre vechia ca-
pitala a Tarilor. Atuncl Tomaida, care doui ani
de cjile cercetase in zadarti despre cel doui fil
mat in etate, care de la Kiinéti trecuse la La-
pusna si d'acolo la Leova, de tema ca nu cum-va
1. A se vedé partea II, Operele lui Antonii Palm, pag. 54-57-

www.dacoromanica.ro
 VIETA I ACTIVITATEA LET AN'TONO PANII 11

si singurula copiHi eel nia rëmãsese (destulti

de corpolentti pentru etatea't de 18 ant) sè fia.
inrolata in veunti polk i tra'snisti, ca i cel
doul frat,1 at MI, la ua mOrte sicur& 1, concepu
ideia de a fugi cu orl-ce prettl.
In Muntenia tocmat incetase provisoria gu-
vernare ruséscd, prin numirea ca BomnU, la
1812, a lui hint' II Caragea. Unde, mat nerne-
ritil de calf.' aci, 10 putea gãsi refugiu sérmana
véduvk dupd unti intreitti dolia? DecT, inteu&
nOpte plinA de intunericti, profitkidti de invhl-
mdséla ce domnia pretutindent, muma i fiiulti
trecurã Prutula, pe unde apa le oferia unti vadti
mat priinciosil
De la Fälciti evitarA sé scobOre dare Galati
Si Bräila, spre a nu intélni armatele ruse, care
se retrdgeati. LuarO, dér calea Berladulul, ajun-
sera la Focsant, ér d'acolo, calMorindil candti
pe josti, cânclü cu sania, sosirä in Bucurescl,
pe iérna cea cumplitA, care ingheVlse armatele
francese prin ninsorile färj. sérnenti ale Rusiet.
Antonti intro. ca paraclisiertt la biserica Olart,
dup.& aceia cant& ca devteriti la Sfintl, chutandti
se'st asicure veil& protectiune i urmandri atata
la scOla de cantärt, catil si la tipografia mu-
sical& a WI Petru Efesiulti.
Noroculti nu'l intOrse spatele.
Romanesce scia de la tatä-sèti si de la nu-
1. De aceia Antond Pann tot-dé-una sl-a manifested ura
in contra Ru§ilor, care, dicea d'ensuld, ilü 'maser& cu familia
*PI tamiseser6 fratil la mórte. La 1856, cu ocasiunea resbe-
lute din Crimea, doria victoria puterilor aliate, ceia-ce s'a rea-
lisatd, spre marea'l bucurid.

www.dacoromanica.ro
12 TEODORESCU G. DEM.

merosiI RomdnI din Slivin, mumb.-sa nu in-

vetase limba grecesca ; in satula natalt1 vorbise
bulgAresce i incepuse a cunOsce limba turcä
de la stApanitorii cu care erea in contactil de
WO. qiva. In Rusia cftntase rusesce, in Mol-
dova si Muntenia se perfectiond in limba ro-
m5.n5. 1.
Canda nu e bine se fi cine-va po1ig1ott, se
cunOscä cinci idiome in flOrea etAtil, se se fo-
losescä de densele pentru lucrarl literare 2? Din-
tre bite ense grecesca II prinse mal bine, ca.'cl
cunOscerea eI flu apropia de calugheril greci,
care aveati in mana.' bisericile i monastirile,
incasati marl si felurite venituri, dispuneail de
suite, de diplomatiä, de intréga natiune roma.nd.
Grecil mergeatt pene la esagerare in pompa
esteriOra a cultului, er frumOsa cântare o iu-
biati cu devotiune. Mal aveati apoi deprinderea
d'a incuragia talentele imbobocite. Se adaugarna
cd, pe atuncl, ucenicia erea anden onOre: Dio-
nisie Fotino, scriitorri erudita i compositorti
musicalti, nu se rusina a servi ca intendenta
in casa lui Dinicu Filipescu, fiinda tractatil ca
amicti de fill lul, Grigore i Nicolae 3. In acesta
1. Cu tote acestea, in scrierile lul se obsera pronuntarea si
accentuarea Romanilor din Basarabia. Ast-feld de multe orl
se intelnescü espresiunl ca mode, gropd, rodd etc., in locd de
m6rte, grOpd, rOdd.
2. Ast-feld suntd: cAntarile greco-romane, traducerea Chri-
stoitiel §i a Noutui Erotocritil, apol Evavgelia Pascelul in 8
limbi, proverbele turce din Povestea vorbei, in fine traducerea
Ndsdrdvanielor lit Nastratin-hogea, D ialogul románo-
ruso-turcii, etc.
3. IOn Eliade RAdulescu, Isacharti in Echilibrulti d intre
avtitese".

www.dacoromanica.ro
 V IETA §t ACTIYITA TEA LOT AN CONO PANN 13

Grecti romanisatti Antonti Pann va gasi um)

dasalil i ung pro tectorti : KIT ii va datora, in.
mare parte. cunoscintele i lucrarile ce'la vora
renumi.

III
FUNDATORII MUSICEI ORIENTALE. COMPOS mon! fE ROSIANL&: Mut.
MOLDOvENU, DIM ITRIE C ANTEMIRIY, A GAPIE PALIERMULO. PETRU EFE-
SHIM}, VASILA CAE cibiTARETULD, ILANUAR I E PROTOSINGELIILO, MATACRE
CINTIRETULO, M ACARIE IEROMONACIIIILO, DIONISIE FOTINO3 SINESIE
IV] RITULO, NECTARIE IERODIACONULO, CIIESARIE M A ICINENULO. Ckyr.X-
Inv : SERRANO i CONSTANTINO. PETRU MORAITULO. ANTONC PANE.

Prima musica, orientala a luatti ca has& ve-

chiele moduri dorianti, lidianü, frigianti si mi-
lesiana, cu alte patru intermediare, derivate
dintr'ênsele.
Ptolemeu Filadelfulti, regele Egiptului (309
247 a. Cr.), introduse done moduri din musica
persana i inventa cele trel sunete propril, care
in psaltichia se numescti ison, oligon i epistrofal.
Cosma Asicritulti 2, omti inteleptti, erudita si
aprOpe perfectti in musica persana, dete ua
mare desvoltare modurilor i semnelor de pen'a-
tunci, din care causä trece drepttl fundatoril
alti musicei eclesiastice orientate. Elevulti lui,
sf. IOnti Damascenulti, limita varietatea melo-

1. Cu aceste semne se aflad tonisate multe versuri eroice.

In biblioteca din Alesandria esista despre dênsele und Tractatii
de musictl. arsd in incendiuld acesteI bibliotece de care Sa-
racinl, dup. ordinuld califuluI Omard.
2. Cosma fusese cumpAratd ca sclavd, dupl resbeluld ce im.
peratuld bizantind Leona Isauriculd purta in contra Persilor
in anuld 725.

www.dacoromanica.ro
14 TEODORESCII G. DEM.

dielor la optil tonurl, numite echuri (-71-zoc) de-

spre care scrise tractatulti inhitulatü Octo-echit
(On 6ylizoc).
Intre succesoril acestora, care adausera noul
semne i adoptara metoda teselor melodice,
figureza, Michailü Ananiotulti, IOnü Gliki, hina
Cucuzelti I (cu opera lui Megalinariele), Xenu
Coronesulti, Emanuelil Chrisafi (autorulti unul
Stihirarit), Lambadarie Clada (autorula unul
Acatistit) si a101.
Continuatorl i desvoltatori a vechiel sisteme
fura: mai antaia Petru Bereketit (cu opera'i
Papadiket) si Neon Patron (cu unti Stihirarii),
apol discipuhl lor IOntt Protopsaltula i Danielti
Lambadarie, care analisara tesele melodice, in-
frumusetandu-le cu figuri sèt1 semne esteriOre.
Petru Lambadarie Protopsaltula duse penè la
perfectiune sistema analisaril si'l dete cea mai
mare inlesnire. Pe la 1790, se distinsera Jacobi].
Protopsaltuld i Petru Vizantie Protopsaltula 3.
Dintre Romani cunciscemil scriitorl si corn-
positorl musicall numal din secululn. XVIII.

1. Originard din Durachiu (Durazzo). orasd ald MHO. Eld

trai in timpuld impératulul Iustiniand. Mal multe relatiunl de-
spre densuld sa se véda in partea H, Operele luI Antonti Pann
(Bucurescl. 1891) pag. 67, nota 3.
2. cIn biserica patriarchiel din Constantinopole, cantaretuld
care cânta in drépta are ranguld de a se numi protopsaltii,
er cantaretuld care canta in stanga are ranguld de a se numi
lambadarie, er cel-halp ald douilea cantarep (upleanp) al
chorulul dreptu i stangt se numescd domestictx. Antond Pann,
cIntroducerev la Basulii teoreticii 0 practicii c&li iwsicel bi-
sericesci, p. XXXI.
3. Top acestia suntd mentionap de Antond Pann i cantarile
lor puse pe note in limba romana sea imitate de densuld.

www.dacoromanica.ro
 VI14A §I ACTIVITATEA LW ANTONt PANE 15

La 1767, Mihalache Moldovénulfl compilézk

pentru prima OM. imnurile sacre, ce se canta
la inviiarea DomnuluI, sub titlutil de Anastasi-
matarti roma'nesci t 1.
Dimitrie Cantemiril, Domnuld Moldovel, in
cAleloriele ce intreprinsese prin Turcia, Persia
si Arabia, aprofundase sciinta musicel orientale,
scriindg despre densa in limbile gréck si turck2'.
EIü inventk ritmulti numitil zar-bein, ér dintre
instrurninte canta bine cu naiurti si cu tambura.
Nu putemil trece cu vederea nici pe .Agapie
Paliermulti din Chio, care, dupa ce colindase
prin Europa ca sè'si aproprieze sistema occi-
dentalk, se intOrse la Sfantula-Munte, apoI se
strAmutd la Efesil, fafa puté WO punk in
praclicã ideiele reformatOre. In timpula celuT
d'ântaiii patriarchatii alit lui Grigorie din Smirna,
merse la Constantinopole si obtinu permisiunea
de a preda cfmtkretilor uã sistema inventata
de dênsulii, care intrunia cualitktile sistemel
occidentale, fail al aye si defectele. Prin ino-
vatiunea kit sustinea ca se pOle reforma ve-
chia sistema; dér, neisbutindil din causa opu-
nerit protopsaltului Iacoba, pe la 1795 Agapie
porni din nog in occidenta, is1 prefäcu metoda
si adopta caracterele alfabetice in locula sem-
nelor punctate3, pastranda numirea notelor de
1. Anastasimatarit rotnânescii, alcdtuitd acum antdid de
mine, Mihalake Moldovénuld, la anuld 17457.,
2. S'ad plstratd numal operele'l in turcesce, care tractéza
despre musica profana.
3. Posedemd si noT und esemplard din aceste rare si cu-
/lose tipdrirT. Secretuld ce voia sé pdstreze autoruld l'a opritd
-d'a indica anuld si loculd tipdriril.

www.dacoromanica.ro
16 TEODORESCU G. DEM.

pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, pa, ZIA a le inlocui
cu do, re, mi, fa, sol, la, si, do. Dupa ce se
intOrse la Constantinopole, incepu a preda
noua'l sistema, pe care la nol voril propaga-o
Petru Efesiula, Dionisie Fotino, Macarie si An-
tonio' Pann. Agapie, ca totl reformatoril, nu se
bucura de resultatula atator ostenell. Dupti ce'sl
cheltuise averea si viéta, ca se'sl folosesca pa-
tria, fu coprinsti de amarulti descuragiaril, pa-
rasi Bizantiulii, veni in Bucurescl ca se'sl re-
spandesca metoda musicalä. cu notatiune alfa-
belied si muri la 1815.
Dupa ce Grigorie Protopsaltula, Hurmuz Char-
tofilax si Chrisanti" (devenitil mitropolitil ali"
Brusel) perfectionasera noua metoda, traduse-
sera inteensa operele vechilor compositorl si
publicasera mal multe lucrarl originale, care
s'ail tradusti si in romanesce, pe la 1816 Petru
Efesiula veni in Bucuresci, unde fu prirnita cu
bucuria de cel maI insemnatl barbatI al epocei.
La biserica Sfentultl-Nicolae din Se larl Oa des-
chise din noil ua scOla, unde instrui nurnerosl
pamentent si strainl in sciinta musicel eclesiastice
orientale, dupa noual sistema. Ca se evite apol
dificultatea dictAril lectiunilor si prescrieril lor
cu mana, isl depuse tcite silintele si, pentru pri-
ma Ora, infiint.a ua tipogratia pentru cartl de
psaltichia. Chieltuielile cele marl, munca'l obosi-
Vire, superarile si intristarea iI scurtara viéta, si.
ast-fehl muri in Bucurescl la 1840, lasanda ca
amintire multime de compositiunl originale.
In anula 1820, suindu-se pe scaunulti me-

www.dacoromanica.ro
 VItiTA ACTIVITATEA 1.11 ANTON!, PANN. 17

tropolitana parintele Dionisie Lupula 1, barbata

intelepta i patriota, pe langa staruinta'T d'a se
tramite tineri care se studieze in strainetate 2,
funda mai multe scoli, intre care si una de musica
bisericesca la mitropolia din Bucuresci. Ca dire-
ctora sea « epistatip numi pe parintele Macarie,
er ca ajutora pe serdarula Panaiota Enghiurliula,
fosta protopsalta alü mitropoliel, dupa caluge-
rirea lul sub numele de monachula Pangratie.
In ordine cronologica mai intelnima pe ur-
matorii compositori : Vasilache cantaretula, de
la care ail remasa diferite Heruvice, Kino-
nice si alte scrieri musicale in limba romana ;
apoi Ianuarie Pro topsaltula, care pe la 1821
compusese in romanesce unit frumosa Ana-
stasiniatar i una Doxasticara demna de
tOta lauda, pe care le aretase lui Antona Pann.
Matache cantareMa, profesora de cantarl
bisericesel la seminarula episcopiei Buzeit, re-
vecluse asemenea cate-va scrieri musicale. «E-
pitafula sea slujba imorrnentarii Domnului no-
stru lisusti Christosa» , regulata Ore-cum in
Transilvania i introdusa in manuscrisa prin
bisericile din Bucuresci, fu revecjutil si indrep-
tata de cantaretula Matache, care observase
mai multa numerula silabelor din limba ro-
mana, de cata intonarea cuvintelor 3.
1. pisa i Lupea, RomânU de origin&
2. A se vedé scrierea mea intitulatä Vidta 0 operele luI
Eufrosinti Poteca (Bucurescl. 1883).
3. A se vedé, in Operele ml AntonA Pann, cdedicatiunea
caltre mitropolitulti Nifongx., scrisl de Antonti Pann la 1844 in
fruntea Epitalului (tip6.ritu la 1846), ci fóla Ortodoxulti.
2

www.dacoromanica.ro
18 TEODORESCU G. DEM.

Diva. Matache, urrna parintele Macarie, 4e-

romonacha i portarie alü sfinteI mitropolii,
epistata airi scOlelor de musica>>. Forrnata in
scOla luT Petru Efesiula, de la care invelase
noua metoda, elil se ocupa seriosil cu musica
eclesiastica si, fiindt sustinutit atatil de mitro-
politula Dionisie Lupultit, can't si de mitropo-
htula Grigorie II, reforma tOte cantarile biseri-
cescl, le transcrise in limba nationala intre
anii 1818-1820 si, tiparindu-le la Viena, le po-
pularisa in WU. téra. Ele suntit coprinse in cele
patru tomuri intitulate Teoreticon (1823), Ana-
stasimatariti bisericesciti (1823), 1rmologhion
séü catavasieriti musicesciti (1823), Prohoduleti
.(1836). Prin frumósa precuvêntare a tomului
alit' III-lea si prin tiparirea acestor opere, se
dete ua isbire decisiva cantarilor grece din bi-
sericite Rornaniel. Macaria 1st dobandi acea
consideratiune, care duréza anca, si titlula de
.reformatora alü musicei nOstre eclesiasticel.
Ete cum se esprime despre dênsula Antona
Pann :
«La anuld 1821, revoltandu-se striniI prin tót
Tera-romanescl si Moldova, si pginêntenii imprästian-
du-se care pe unde ati pututt, pentru scgparea sufle-
-tuluT, atunci i p6rintefe Macarie, trecOndii peste gra-
114'a in Austria si ducOnclu-se Ta Viena, aü turnat6
acolo unü tiparil de musica bisericéscg, §i, tot-d'ubi-
data cu rddicarea in trona a prhquhfi roinanil Gri-
gorie Dimitrie Ghika, s'a intorsil in Bucnresci cu

1. Cantarile lul Macaria se intrebuintéz'a Ana, in Moldova.

In Muntenia au fost6 inlocuite printeale lul Antonti Pann.

www.dacoromanica.ro
 1114A Ir ACTIVITATEA XXI ANTONO PANN. 19

1-eoreticanuM, A nastasimalarul4 i Irmologhion argon,

tiparite in felulg curn se v6d1. Mai pe urrng iéra0,
in Vele pré sanOtuluI Grigorie mitropolita, a tip;
rita i tomulti alU douilea, cu tiparulil pe care ild
cumpArase sfénta mitropoliA, de la Petru Efesiuld I..
Dupd Macariti, se distinse sèrdarula Dionisie
Fotino, unula din rani! Fanarioll, caredotatil
cu frumOse cualitãti i talente, cunoscendti per-
fectil sciinta musicef orientale, activü i inteli-
ginte, romdnitti in familia luf Dinicu FilipescU
lucrã cu zela i scrise nu numaI patru volume 2
despre istoria Romanilor 3, ci i mal multe corn-
positiunI musico-eclesiastice , precum Doxa-
starulitt Anastasimatarulü, Boulit Eroto-
critic etc.
Ete cu cata entusiasma se esprimé elevuli
recunoscetora Antona Pann despre meritosulti
si admiratu'l maiestru:
POn'aci arnü vorbitri pentru scriitorii music!, pe

1. .De unil altii, totd luandu-se isvóde din amendoue felu-

rile de tipare, pe care le fäcuse Petru (Efesiula , lesne si cu
mai putine cbieltuiell ad pututil se'lti tome, in catil Mal in-
teacehl anti s'ag vedutO. cdrti tiparite in deosebite locurl;
care vei,lendO, Petru se d'iesgustase de tipOrirea cartilor, nea-
vendu la cine se le petrécO. Ba anc6 si lepedase semnele ace-
stea cu totula i incepuse se inlrebuinteze alfabetuld lul Agapie,
cu ere-care schimbhri, pe care, luanduld de mal bunti, multi
ssolaii i§1 dob5.ndise, der, i multi impotrivindu-se, a silitti salt,
lase '0 se se apuce iér4I de acesta, pe care o Iàsase. Antorn1
Pann, in Introclucerect la Basula teoreticil, fi practicil etc.,
pag. XXXV.
2. Dionisie Fotino tcrisese patru tOmuri, din care <ctomuld
ald 11T-lea a rémasO in manuscrisil la nepotil sei hid i Eftimie
Fotino,.
3. .1.vcriptrA It; Auzigc, tradus'a de G. Sion. (Bucurescl. 1859).
4. Editatil de Antonti Pann la 1841, loin. I, in tipografia
pitarului Constantinu Nenovicl.

www.dacoromanica.ro
20 TEODORESCU G. DEM.

care numat dupg poemele lor ti cunoscu ; er acum

vine renduld a vorbi si de cei-ce i-arnd apucatu cu
vié, si mai antaid de bunuld med dascAld serda-
ruld Dionisie Fotino, care erea din orasuld Pelopo-
nesulut Palea-Patra 1 j venise de se statornicise in
Bucuresci, unde a scrisd cIstoria rii romcinesci. in
trei tomuri, a versificatd pe Erotocritti, a fgcutd si
alte versuri originate, care'ld veclescd cg a fostd un0
bund istoricd, poetd. i ritord. Er in sciir4a musicei
bisericesci, mgrturisesce singurd cl a fostd scolard
dascglilor sei Iacovd Protopsaltuld i Petru Vizantie,
cgrora a fostd i imitatord ; ense, fAcendd cine-va bg-
gare-de-semg, va cunósce cti natura l'a inzestratd a
coversi pe cei mai nainte de catd densuld, cgcl, iii
elegantuld sed stair, vede cirie-va patimile sulletesci
dupg mestesuguld ritoricti. Jill vede, aicti, in acel&
anastasirne ale Invierii , revCrsandd melodig feluritg :
cu intunecare pogOrg fri cele mai de josd ale Omen-
tulul ; din cgmarele iadului rtididll pe strImosuld Adam
in desfkgrile raiului, i lauda, cu glasd triurnfAtord,
biruinO, a-tot-puternicului, cu cere acMg patimile su-
fletesci ale auditorilor, le strgrauta duhuld din gan-
ditord jn interitgtore, din unrilitd in desfetgtord i cele-
l-alte. In cele umilitóre iérgsi in polieleie, doxologhil,
heruvice i kinonice bagandd de sena la a lor me-
lodig mestesugitg si tragetOre, vede c'a avutd cu-
noscinp, si in deosebite musico-instrumente 2 ; cgcT a
lor iscusitg alcgtuire, pling de dulcet,g si nningaiere,
linistesce i adOrme dahurile auditorilor i tot-d'ul-
date. II desceptg ca dintr'und somnd, spre luare-a-
minte a laudelor dumneqeiesci i, in scurtd, totg.
propos4ia si tOtg qicerea cea mai midi, dupe. .intele-
suld el 1s1 are si melodia potrivitd descrisg. Er air-
tile musice, ce-a alegtuitd, suntu : Didasealia teore-
1. ITcaatiL-11,:c7.p.
2. 'La tambur si keman avea des6v8rsit 6. iscusint5.; cunoscea
Ansë i fortopianu10*. A. Pann, Introd la Basulti teoreticti pC
practicii.

www.dacoromanica.ro
 VI 1..:TA T ACIIVITATEA LITT ANTONO PANN. 2l

practicU a musiceI bisericescip osebitu pentru

instrurnentula tamburil i keman, Anastasimara, Do-
xasticarü, Antologhia, Heruvico-kinonicaril, Kalofonicon
si altele, de a cAror fibre plUcutU se bucurU astql" §i
Romiinuth, vklêndu-le in hmba sa 1D.
In timpula luI Dionisie Fotino, veni de la
Stêntulti-Munte Sinesie Iviritula, care, oprindu-se
in BucurescI, compuse cate-va poeme, intr'alti
caror sti1 se vede iscusinta artel i spiritul
cell) liberil in melodiele panegirice.
La 1840 ierodiaconula Nectarie din mona-
stirea Némtula tipari, in tipografia acelel mo-
nastirl, ua Antologhiet séu Heruvico-kinoni-
caret ", in care imita fOrte bine modelurile
grece2. In acelas1 timpü parintele Kesarie Ma-
xinénula terminase diferite cantarT traduse ro-
manesce Si destinate tiparirii.
eAfarI dintr'acestia, i al0 multi s'aii incercatu la
tAlm5,cirea canarilor bisericesci, dér n'aU facutu de
catil all rAdicatif silabple qicerilor strrtine 0. in loculn
lor au a5e4atil silabele qicerilor romanescl sp.
In fine, diferite cantarI, regulate in limba ro-
mana dupa vechia sistema musicala, s'atl.gasita
in mare numerti pe la mai tOte chinoviele
monastirile nOstre, cu deosebire la Nénatula,
1. tIntruducerea* de la Basulii teoreticI i prcwtici l. ald
musicel bisericescl (Sucurescl, 1895) pag. XXVXXVII.
2. 4De i uniI IT gAsescd greselT in ortograla 0 in allele,
dér orI-cum datorl IT suntd compatrio0 sel recunoscintA pentru
ostenelile ce a cercatd, sciindd cà totil inceputuld nu este de-
sever0tO,. Antond Pann, Introducere la Basutti teoreticii etc.
pag. XXXV.
3. Idem eod. loco.

www.dacoromanica.ro
22 TEODORESCU G. DEM.

CaldarusanT, Cernica, Mra ca autoril ses1 fi in-

semnatO numele pe manuscrise.
TrecendO la arta cantarii, cauta se inregi-
strama ca densa erea fOrte apreciata in epoca
Fanariotilor. Unit buntI psaltu, priceputa a in-
tona cu <ifos i a's1 modula vocea dupa pla-
cula cutaru1 archierea sea egumenü, erea scumpa
platitil in tOta tera. La Bucuresci aveatl cautare
ceT-ce escela O. prin suavitatea vocii i prin ma-
iestria cantariT, flindu-ca se considera ca artist6
nu nurnal «celd-ce avea glasti laudatü, ci acela
ce scia a's1 purta si glasubl, ca Ling instru-
«mentO mestesugita la degete,
4I did sciinta e cinstitg
usi de obstia primitil
ein totti globula p,rnontescri;
de'mperAi pe tronU s'a$0,
«de dornnI se imbrAti§éz5.
(§i de toti cdV o dorescu D.
René la inceputula secululuT xtx, GreciT tre-
cusera ca maiestri inimitabill in psaltichia. In
terile romane veniatt necontenita cparinti sfe-
tagoretp ca se intretina maiestatea cantarilor
religiose, pompa cultuluT, dulcéta limbil grece.
Cu timpulit, Romanii incepura a escela i densil
prin mestesugula si firescula glasa celO dulce»
alü lor.
'In qilele fericitului intru pomenire dascblului er-
banti Protopsaltul, viinat Mit mai desëvênita i celit
mai vestita dasc5.1ti alti vremil aceia dintre Greet,
1. Antonti Pann, Prefata Noului daxastarii din 1891. Vail
Partea II, pag. 37.

www.dacoromanica.ro
 VIETA V ACTIVITATEA LIST ANTONIO PAXN. 23

Anastasia Rapsaniotulii, eu socotéla ca së'fif ggséscl

noroculu i s6 rOmaia in éra nóstr5., candri a vequta
desv6rsirea mestesugului si a amlitii pré dulcea fi-
résc5, glasuire a lui erbanu, a lui Constantinti si a
ce1or-l-a41 dasertli din némulii nostru, s'a insplimén-
tata i, singuru judecandu-se cI nu este trebuinciosii,
nearëtandu-se in multe aile, sa intorsA si a muritu
in téra Intl,.
Ast-felu erea prinè pe timpulta hit Petru Mo-
raitulti, care parasi calea cea vechia ca sé in-
troduca noui modutatiunt. Succesorit acestuia,
esageranda inovatiunea, gasira cantärile biseri-
cescl de pên'aci gret,cise si p1icticOse, ded
incepura a canta «cantece lumesd», ca cele
cantate de Turd in cafenele, sub cuventtl ca
acestea constituiescil Iproforaua si ifosula de
Tarigrach>. Se adauga apot imprejurarea ca
psaltichia suferia uä reforma, ca se aseda pe
ua noua sistema, combinata din cea vechia
orientala si din a musicei occidentale:
a Acura, fiindii mai inlesnitil metodniti musicei $i
chipuld crieril din apropilta intelegere si in mai lu-
minaa aducendu-se, i mulct Romant, intr'ensulii de:
s'evêrsindu-se, ati inceputil a tälmAci si a roman1
(Aro intregt si a le preda prin scoll publice, unde
alergail a'st da copiii negutdtori insemnati, ca së in-
vete cantarea bisericosea. i mai vOrtosü fiit nobililor,
d'impreunA cu invt,pura ertrtii, trebuiat s6 invete
5i musica bisericeseä. De aeeia i 1)&116 astaqi 1845).
se glsesed boieri de clasuill antaiu, care cunosca
cantarea bisericesca 2
1. Macarie Ieromonachuth, Prefata de la Irmologhion (Viena,
182:1) pag. IX X.
l. Antong Pann Intruducerea1 la Basulti teoreticti i pra-
ctice's, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
24 TEODORESCU G. DEM.

Anton(' Pann, condusu de buntil simta,

parte de nevoid si parte de marea incuragiare
ce se acorda psaltilor in tirnpulii agoniei fana-
riotismulul, imbolditt" mai cu serrid de acea
inclinare tainicd, pe care o numimü vocaliune,
profita de munca lifi Petru Efesiulii, de talen-
tula i cunoscintele lui Dionisie Fotino, ca sé
aprofundeze sciinta musicald. Si, fiinda ca. tot('
ce se invétd cu tragere-de-inima se intipdresce
in memoria si se asimileza, inteligintei, de aceia
tenerula i1 aproprid MIA pregdlirea va
face demna se succédd betrdnilor. Atrasil de
abilulii i bunultiv> set' dascalti; sedusta de
frumusetea unei arte, cdtre care din copildrid
simtise ua firescd pornire; ajutata de silintele
ce depuse i de practica ce fa.cu cjilnict, can-
-rand(' elü ensusl i invetdndti pe altii, Anton('
Pann rernase mai targiu singurula maiestru
alCi rnusicel orientale, capabila se nationaliseze
cantdrile religiose si se producd numercise me-
lodil profane.
In tiparti, in traduceri, in compuneri, ca si
in cantare, eta inlocui de ud-datd pe toti pre-
decesorii : pe unü Petru Efesiulü, pe nil(' Ma-
carie, pe una Dionisie Fotino. Pe UMW"' na tio-
nalisarea cantarilor eclesiasticel, utilisa. chiarit
scrierile inedite ale predecesorilor; apoi respandi
si popularisa in 1611 sciinta musicald, tiparindu
1. .Dupl mutarea din vieta acésta a pdrinteluT Macarie. nu
s'a ordnduitd nicl und td1mdcitora de cdntdrl, Mel s'a aretata
vre unuld ca sd cérd a se insärcina cu acésta slujba., ce rarl
oimenT o potd indeplini,. Antond Pann, Dedicatiunea de la
Basul* teoreticii, pag. III.

www.dacoromanica.ro
 VIETA §I ACT1VITATEA LUX ANTONO PANIC 25

la 1845, in Basulli teoreticii qi practicA ali

musicei bisericesci, nisce regull care «raid nu
(se scrisesera pen' atunci in limba romanesca,
«nicI nu se predaserd in vre-ud scOld, nici nu
(sciuse cine-va ca are trebuint.ä de densele l).
De aceia esprirna speranta ca «de acum inainte
«mu1t1 I1 volt indrepta traductiele i scrierile,
«si vora Canta in biserict cantarl bine intocmite
«si aseclate dupd firea limbil romanesct2».
In prepararea atator lucrarf, consuma sése
aril (1813-1819), intreprinclendii felurite cale-
torii prin téra, ca se studieze melodiele natio-
nale, firea, lirnba i obiceiurile poporulul; ca
se noteze impresiunile ce'i desceplail persOnele,
imprejurarile, localitdtile; ca se prede lectiuni
de psaltichia si, prin maidstrita'i cantare, se's1
creeze ua necontestath reputatiune.
In timpuld acesta, patriotulil George Lazara
se stabilise in Bucuresci (sub domnia lui IOn II
Caragea), invinsese pedicele rddicate de straini
si, prin stdruinta, prin puterea convingeriT, prin
dreptatea causei ce aphra, isbutise a infiinta
focarulii redesceptarii rorndne: scOla de la Sf.
Sava, din care esi renascerea nOstrd cultura15.3.
Poetii Vacarescl pregdlisera teremultr, clicenda:
FraV uniti, nu ca têlhari,
ci ca Romani, &tent marl,
venitl sO ne sfAtuirnd
ce-arti trebui, cum se fimtl.
1. cIntruducereav de la aceiasT opera, pag. XXXVII.
2. Idem, loco citato.
3. Cf. Vieta i operele lul Eufrosin Poteca (Bucurescl. 1883).

www.dacoromanica.ro
26 TEODORESCII G. DEM.

Cronicele incepeati a se da la lumina; limba

erea studiata de gramatici; poesia II avea re-
presintanil de antaia mana, ale caror producerl
lirice asceptaa una compositortl capabila se la
populariseze, se le nernuresca. Antonil Pann,
deplina identificatu spirituluI naionalü, sosise
tocmaI la timpti: dupa miscarea lul Tuclorii
Vladirnirescu, pleiada poetilor romani volt gasi
in talentula luI cornplinirea ce le erea indis-
pensabild.

PT

PRI3IELE STUDII I LUCRART ALE LUT ANTONO PANN (1818-1818 .

CAN TANI LITURGICE (1819). COLABORARFA'T TIPOGRAFICA (1820 . TRADU-
CEREA CANTARILOR GRECE IN ROMANESCE (1820).

Candir Petru Efesiula veni in Bucuresci, pe

la 1816, si deschise scOla de psaltichia la bi-
serica Sfentului-Nicolae din SelarI, Antonil Pann
se inscrise printre ceI d'antaia elevi si'l urma
cursurile clout aril de clile. ApoI. indata ce re-
forrnatorula sisternel musicale se decise a funda
ua tipografia pentru cantarI in limba gréca, ele-
vulü decent tipografir i peste puting ajunse
chiartl se conduca noulti aseqamentil, de si maI
gasia ore libere ca sé compuna imnurI reli-
giOse 1, precum ensusl declard:
«Pe edndti rri6 aflamd §i en, ea direetorn, in tipo-
grafia de music:A bisericéseg a lui Petru EfesiulU, pen-
]. A se vedé Operele lu) Antong Palm, (Bueureset 1891);
pagina 7.

www.dacoromanica.ro
 VIP.TA I ACTIVITATEA IX! ANTONO PANE. 27

tru Antaja data amd tiparitrt und axion in roma,-

nesce 1 D

Asemenea dupa 1820, canda mitropolituld

Dionisie Lupulli tramise patru tined la Paris si
la Pisa pentru studil superiOre 2, ér la mitro-
polia infiinta scOla de musicä eclesiastica, in-
credintata ierodiaconulul Macarie 3, care urmase
noua metoda in scOla lui Petru Efesiultl, An-
tont]. Pann fu asociala la traducerea cantarilor
in limba nationalä:
Atund far a. zabava ama fostd chiamatd §i ed de
conlucratord la talmacirea cantarilor in romanesce
pentru facerea mmi tiparti spre tiparirea lor, dandu-ne-
de ajutorti i pe pa,rintele Pangratie monachuld 4.
pentru ca s nuini fia cuventuld spre lauda mea,
marturisesce enstqi contractuld rued, scristi in condica
sfintei mitropolii, ca i ed ereamd conlucratorti cu. pa-
rintele Macarie, in qilele pre sfintitului Dio lisie mi-
tropolitd. Care atunci, pe catti irm socotiamti lucruld
de bund, pe atatd acum ild judecti de simplu, cad
atunci metoduld musicei nod abia se aretase la lu-
mina i regula talmaciril nu ne erea cunoscuta, acum
ense acésta sistema este cu inultd mai naiiitata 5 D
Ca proba despre lucrarile lui dintre anii
1816-1820, e i urrnatOrea marturisire, pe care
o scrie i subscrie la 1845:
1. Introducerea la Basulti teoreticti practicti, pag. XXXIII
'2. Vie'ta i operele luZ Eufrosinii Poteca, (Bucuresci, 1893 ,
pagina 10.
3. A se vedé pagina 17 de maT sus.
4. elntruducereax. la Basulii teoreticii, pag. XXXIII i XXXIV..
Despre fratele lul Panaitii Enghiurliula, protopsaltulti Grigorie En-
ghiur1iu10, so se consulte Operele mI Antonit Pa an, pag. 07-08.
5. Dedictqiunea care mitropolituln Neofitu la Basulti teo-
retici pag. 11. Operele la Antonti Pann, pag. 40-41.

www.dacoromanica.ro
28 TEODORESCU G. DEM.

iDouHeci §i cinci de ant suntd, de candd arnii

luatu in maud condeiuld tdAmdciril cantd,rilor biseri-
ceseT, i luerarea cea de tot-dé-una (scrierea si pre-
scrierea, predarea lectielor si intrebuintarea lor in bi-
sericele de prin politil i kinovil) mt-a datd pricind
so le prefacd mat de multe orl. Amu bägatd-de-semd
cd unele cántgri in melodia papadich i stihiraricd,
veniad forte lung-I si ereamd silitti, pe cândti le can-
tamd, sO le scurtezit si sO le taid de-ud-data la lo-
curt nepotrivite, unde melodia trebuia sO rOmAid atar-
natd i ciontitd fdrd gusta. i asa, fiindd indemnatd
§i de alp, Iniigirile ce se Wean peste mOsurd le-amd
scurtatd in scrierile mole, idrd sO se bage de sémd.
Figurile esterne iérdst, cc in totuld se asemOnad cu
cele asiatice si aducead greutate auditorilor, le-amd
-curätitil i le-amd adusu in cea mai apropiatd melodia
bisericéscd, Vizinda drumuld i ifosuld vechilor sfinV
Muntent si mai alesti ald patriot, pentru cd musica
bisericesca de multd st-a dolAnditd caracteruld natio-
nald si numat ifosuld de Tarigradu a rOmasd apro-
piatil de celd asiaticit Cu u nd cuvêntd, cantdrile
suntd totd acelea i melodia totd aceia: n'ama addu-
gatd nicI ut figurd din parte'mt, ci ca ud albint,
umblandd in multimea poemelor amd culesu pe
cele mat placute i obicinuite bisericif nóstre I D.

V
PRISIA'1 asITORTA (1820 1828). DESNIRTENIX T irPouvr.X. (1827). HA-
PIREA SOREI ANA SI FUGA LA BRA§ovO (1828). THAume
CU A DOUA FEMEIA (1828 1837).

Catre stersitult1 anulul 1820, in etate de anT

26, Anton(' Pann traducetord, tipografil, can-
tamp i cornpositoril musicalt1 grabesce sé
1. cIntruducerea, la Basulic teoreticti V, practicii, pag. XXXVII
XXXVHI.

www.dacoromanica.ro
 VIATA §f ACTIVITATEA LITT ANFONCI PANN. 29

se insOre, ca se duct viéta morala ce'l impunea

conditiunea luI de persOna semi-clericala.
gasi pe Zamfira, tinera fara de avere, careia
nu'l ceru ca zestre de dad practicarea virtu-
tilor familiare.
La inceputtl, catti fu sita nou5, traiulti merse
EnS si cu speranta de lunga durata; der, peste-
5 ant, se ivira 'mart certurl farniliare, provocate
de gelosia barbatuluI, de sburdalnicia ferneieI
si mat cu serna de irnprejurarea ca nicl unti
copilti nu venia se cirnenteze acesta unire. E
adeverata ca, dupa ése anI i jumétate, do-
bandira un btiatü, a-nume Lazarg, der viéta
impreuna devenise cu neputinta : Zamfira, lu-
andu's1 copiluiri, parasi domiciliulti conjugalti,
ceia-ce poetulti, cu sinceritateal caracteristica,
impartasésce publiculuT la 1839 :
Septe anY trail cu una,
Totil mered m'arnd judecatd !
Gara-mAra tot-dé-una,
der... in sfOrsitd amd scApatui.
In primu'l testamentti de la 1849 este si mat
esplicita:
Eu cu Antaia nevast5.,
septe ant trthndd cu feed,
n'amd pututd, in lumea asa,
se legu doue la until loct.
Chiard in diva cununiel
a fugitd §i m'a lasate,
si Muth. mitropoliei 2
1. Poesil populare (Bucur. 1846) bro. 1. Ve41 part. II, pag. 45.
'2. Pen6 la Decembre 1865, divorturile se judecag de con-
I

s istoriuld 112-carel eparchil. Sentinta se conflrma de catre epi-

s copula sea mitropolituld respective.

www.dacoromanica.ro
SO TEODORESCU U. DIM

necontenitd l'amd urcatU,

aretandd la judecatg
cg ea pe altu-a voitd
N 1 cu mine cununath.,
si
cu minciuni s'a pomenitn.
Judecata porni silk
cu bicid a o'nfricosa,
0Andindu cti va prinde milt
asupra mea, ia asa 1

Dér g6ba ! Midlocd nu fuse

s'o fug a me iubi,
ti ea indatg se duse
si ierasi se osebi.
Judecata ier mi-a dat-o,
ea asemeni iér fugi :
mii de orT a'nfricosat-o.
der nu me putu 'ndrAgi.
Déca vede'n cea din urmg
cti vrea a se omori,
judecata mi-se curma
si s'o lastl nni hotgri.
Ast-felti, Igcendu'i ea voia,
prin inscrist cu mgrturiT
dându'l zeztrea, amid ruptd foia
si de ea me desparcii

Zamiira s'a remaritatg c'una vAraril din Bu-

curesci (suburbea Tabaci), a asistatil in 1854
la imorrnentarea lui Antoml Pann si, strarnu-
tindu-se in urma. la uä rudà din comuna Slo-
bozia, judeiulti lalomita, a -tra.itil One la 1889.
Caw despre Lazara, in desertil fusese in-
scrisil la seminartt, cad parasise scOla; in de-
serla fuse data se invete ua. meseria., cad si
1. A se vedé Operele mI Antonti .Pann (Bueurescl. 1891),
paginele 81-82.

www.dacoromanica.ro
 VIhTA §I ACTIVITATEA LUI ANTONC PANN. 31

de acolo fugise. Ajunsese de 23 anI la 1849,

canal Anton Pann se esprimè despre densulti
cu cea mal mare asprime, vorbindti de Zamfira:
Una fePiorg, ce are 'n lume
d'atund cu mine nascuta,
insurata, Lazara a-nume,
de ea 'n rsgaie1i crescuth,
dmblanda intru destrênare
scOlelor nu s'a supusa ;
danda mame-sei ascultare,
n'a statuta uncle l'ama dust".
Dupa ce s'a facuta mare,
iér m'ama incercatn cu do,
mi-att testa tote 'n zadare,
rieflindil supusil de feth.
M'a defaimata 0. in Lip,
§i in dosti, cum i-a venial :
11.5.jmaoi mi-a testa pe vie0,
binele nu ml-a voita.
At-1M m'a necajta fOrte
aulta mi-a data surrarT,
in cAta m raniaa de mOrte
urêtele'l delaimari,
precum nici se iscalesce
en pronumele mea Pann,
ci p odd mome-sei iubesce
*CO gice Agurezanti,.
D'aceia, ca unit protivnica
si ca una vrajma,01 feciora,
flu desfiinteza pravilnica
si nula lasa mostenitord.
§i ca un', ce'rni ruga mOrte
injurilndu-më grezavil
§'avea bucuria forte
cândil aucYa ca'sa bolnava,
nu voit, fa mea -mormêntare
Ind la niscai pomenirI,

www.dacoromanica.ro
32 TEODORESCU G. DEM.

se aiba amestecare
nici se fad, prigoniri ;
de catd sT ié a sa parte,
ut suta de carV, ce'i lasd,
§i sa se traga d'ua parte,
se fuga din aceld cesd 1
La 1850, Lazar(' alérgà cu rugãciunI umi-
lite si Anton(' Pann cedéza, ca off-ce parinte:
dupa intervenirea lul pe l'anga chiriarctl, fuga-
rula din seminar( e hirotonitti ca diaconti, apol
facuta preota la biserica Sf. Visariong. In ulti-
mu'I testament(' din 1854, dupd ce areta cu.
de-a-menuntula din ce i-se compunea tipografia,
care H(i costase ca la ua mii'a de galbenI, An-
ton(' Pann adauga :
cAcesta tipografia, cu tote cate s'ad insemnatd §i
cu dreptuld de a tipari tote carcile, cate s'ad lucratd
prin condeiuld mei" §i s'ad data la lumina, o lasd
mostenire fiiului med Lazard, pe) care liii amil d&
la nevasta crantaid, ce s'a osebitd de mine in versta
lui de §ése lunI, i acurnd este preotd, ca se se lira-
nesca cu densa §i se me pomenésca De vord mai
remané ceva caqi, se vord imparci pe la cantareV §i
copii saraci, pentru pomenirea mea. fara a se ame-
steca fiiuld med Lazard la ceva sed a pretinde mai
multd din ceea-ce lasatd, cad tipografia cu multd
mai mare parte este de catd jumetate din starea mea
pravilnica, ce i-o lasu, 2
In cel sépte anI al primel casatoril, Antona
Pann publicase una Calendarit dup6. Bonifa-
1. Ve41 Operele lul Antona Pam!. (Bucurescl. 1891) paginele
82-84.
2. Operele ha Anton* Pann, paginele 123 §i 125.

www.dacoromanica.ro
 VIErA I ACTIVITATEA LI`f ANTONI1 PANN. 3a

ciu Sètos i Ceintarile de ste din 1822, citise

cele mai importante carti bisericescl, compu-
sese diterite cantarl liturgice in limbile greca
si roman& (pe care le va revedé mai tarcliu),
in fine se ocupase cu profesiunea '1 de psaltu,
cu predarea de lectiuni la cantareti i clerict
In anulti 1827 fu trAmisa ca dascala dom-
nescti, adicA platitit de statti, la seminarula din
ROmniculti-Valcel, unde, printre aIii, avu ca
elevfi si pe monachulti Nifontr, economulti epi-
scopiel, devenita mai tarcliu mitropolitü primatti
alti tèri1 1. Cu acea ocasiune i-se propuse, pi
densulti primi bucurosti, a da lectiunT de mu-
sicd, cu esercitie practice, maicelor tinere si su-
rorilor in calugheri a. de la MOn'astirea-dintr'unti-
lemnti, apropiata, de GOvora i amendouè la
scull& distantã de capitala judetului.
Acolo fu prirnittt cu rnultä distinctiune, gas-
duittr in cea mai curatä chilia a staritei Pla-
tonida si, timpti de IA sept'ernând, uimi intr6ga
chinoviä, de la octogenare penè la fetitele su-
prin rnäiastria cu care 'pi conducea gla-
sultt. De aci 'nainte, visitele la mOnastire de-
venirä intermitente pené canda, fart', de voial,
se simti atrasti dare dénsa.
Ce se int6mp1ase ?
Intre surorile tinere, escela prin frurnusete
Anica2, nepOta staritei, pentru care véduvula

1 Cu ajutoruld banilor dupd obiceiuld epocel si alu dóm-

nd Bica Lahovarv, precum afirmd d-la 0. D
2. Rémasd orfand de pdrintT, la etatea '1 de und and, si lug&
spre crescere de sora marnel séle, maica Platonida.
3

www.dacoromanica.ro
34 TEODORESCU G. DEM.

rnusicantit sirnti u ciudata inclinatiune. AcJi uà

lecOune, mane 0', cantare, poimane ua glurna :
tOte stabilira intre d'ensiT mai antzlia simpatiä,
apol Ore-care familiaritate. CEtndü 6nsè venato-
rulti de inimi o descanta cu viersu'l farmecattl;
canda Ii spuse ca e frumOsa, cã ochil el in-
trecil albastruhl cerului din MaiU, ca péru'l
auriu, 1ungi i mëtasosil aril sta mai bine sub
u. pelaria de catifea de catt'l sub culionuhl
calugherescil, atunci sglobia de 16 ani, care
audise nurnai clopote, utrenil i vecernii, se
credu uã dinä din poveste si, ca tOte dingle,
menitit pentru lucruri mai mullti de cat(' estra-
vagante. Ast-felti se aprinse intre crensil flacaxa
nestinsA a iubirii, *i in acelil timpa poetubl
compuse, pe numele Anica, urma.torulti acro-
stichtl, ranasa celebru :
Ah, ug pas6ricg §i imi ciripesce
mult odihna'mi stricg: de m6 'nebunesce.
totti pricinT nnI face,
nu m6 lasa 'n pace. Cand s'o apucti, sbórg ;
cantl star], se cobóra :
Nu sciu ce gandti are nici va sr; se clued,
cu-ast'a ei urmare, nici nu se apucg.
cg pre inaT area
faVi. 'namoratg. Astg pgsOrica,
ce linistea'mi strica',
Ivindu-se, vine alt-fela nu se prinde
aprópe de mine de catti 14 a'l tinde 1.
La vêrstal de 33 ani, Antonti Pann credu
ch nu trebuie sè se mai gandesca. Erea sta-
1. Poesii deosebite sW. cdatece de Nine (Bucuresci. 18:31)
torn. I, pagina 63.

www.dacoromanica.ro
 VIETA f ACTIVITtTEA l'Ajr ANTONCr PAWN. 3r)

frand pe rnestesuguld psaltichiel i ald versu-

rilor, der nu si pe inimd. Unde maT puT ca
tinerilor poet1 le zirnbesre tot-de-una ideia d'a
seversi fapte mai gogonate de cdtil muritorit
prosaici! Se hotäri deci s'o céra in casatoria,
conformd preceptulut ce adresase tuturora:
Déca inima 15 cere,
bAiete, brtiete,
te'ns6rt i6 muiere,
bthete, baiete ! 1

'Der... ce se yap! Maica Platonida nict cã vru

se audd de maritisuld unel brOsce atatd de
tinere. Ceva mai multd : simtindd de mat na-
inte ca nepotica nu se pre induiosa la privi-
rea stintelor icOiie, ci preforia se se mdrite, de
calla se se consacre asprei vieti monachale, pen'
aci o tinuse ascunsa de ori-cine arri fi venitd
prin mOndstire, er d'asta-data o supuse öre-
cdror mesurl de priveghiare, ba chiard eser-
cita asupra 'I cale-va corectiuni corporate, sub
nume de canonti».
Aceste pedicT neasceptate acitara maT cu pu-
tere pasiunea celor clout inamoratt In fia-care
SArnbdta sera, poetuld pornia din ROmniculd-
Valcet ca se ajungd la schutfl, unde sburdal-
nica cpasericax., cu ochi neadormiti, II pandia
-sosirea misteriOsa. Atunci isbucni din peplu '1
.acea invocatiune catre luna si stele, care s'a
.ctintatft si se mat canta, pole:

1. Spitalulti amorulul, bros. V (ed. II. BucureseT) pag. 69.

www.dacoromanica.ro
Cs TEODORESCD G. DEM.

Lunita luminatóre së ved drumul d'a m6 duce

si stele stralucitóre, la iubita mea cea dulce
luminati maT cu taria care, trist i descépta,
scumpa mea calseloria. cu dor mare m6 ascepta
DaV luniinà inlbcata ca s ajung cat mai tare
prin cararea'ntunecata, snui. dé dulce sarutare I_
Antona Parm facu mare cast' d'acesta impre-
jurare. Arnbitiunea i-se simti atinsa, si nu esita
de a's1 da singura satisfactiunea ce credea cä
i-se cuvine. Pe d'alta parte sora in calugheria
pare-se a fi fosta mal multa una mica diavola,
de cata una angera de nevinovatia. in fine,
pasiunea orbesce, er tMeretea este inventatOre
si romantica. Neaparata ea «paserica erea
pré tenera. der si paserarula, pe langa ca nu
trecea drepta bétrana, avea puternice motive
ca s'o prinda:
Aolick d'aelica,
multA mi-e ibovnica mica :
a,T lasa-o d'arU mai cresce,
der... dorulti m6 prididesce 2
Inteua buna dimin6ta, Anica disparuse din
casa staritiel si din coprinsula monastirii. Cer-
cetari se facura, der WA \retina resultata. N'o ga-
sira nici la GOvora, nici in padure. Nitnent nfl
veguse, nimenI n'o intelnise. 13anuié1a lua ense
temeia, canda se afla ca si pPm Ramnicula-Valcei
lurnea se intreba czce s'a facuta dascalula de
musica. ala seminarulub. Tocmal peste veo sese

1. Poesii deosebite sea edniece de lume. torn. J, pag. 64-65.

2. Spitalulti amorntut, bros. V (cd. II, Bucurescl, 185)
cant. I, pagina 3.

www.dacoromanica.ro
 \If:TA I ACTIVITATEA 1.111 ANTON(' PANN. 37

ciile se respandi vestea ct nisce caraust flu ye-

kluserä dincolo de Campulungq, pe drumula
BrasovuluT, ense nicI cu sorä, nicI cu maica-
ca1ugher4a, ci intovarasitil d'untl Matti fru-
muselti i veselq. Cu alte vorbe, pAserica»
consimtise a se strävesti baietesce, er siman-
dicosula psaltil a pribegi ca fugariT prin locu-
rile poetice, der prapastiOse ale Carpacilor, fe-
rindu-se de privirile trecetorilor, neabatendu-se
pe la conacele i mOnastirile unde putea fi cu-
noscuta. Acestel strengariT se datoresca urma-
tOrele versurl. devenite populare i pe care le
inspiraserä dificultatea drurnului, frica, lipsa de
mkjlOce i pole chiara de mancare :
MuOlor, fitl marturiI RiurI. ape marI si mid,
cd, prin voi, ca16toriI ce v'am trecut pen'aicI,
-cu sufletul plin de dord nu uita0 cu ce nevoI
si inima de dogord. am b6ut apit din voI.
naduri, copacI infrunqitI, Mierlite, privighiatori,
mi
voi marturil s6'mi fiV pas6rI, dulci glasuitorI,
-cu ce chin si cu ce focd cdntatI si vol acest vers
-am trecut prin acest locd. al trudituluI med mers ! '

Mersa truditg si strimtorare fara semenil se

pled din ROmnicula-ValceI, ducendil pene la
MCmastirea-dinteuntl-lemnil legaturica cu haine
de baiatti destinate Anichil ; aci s'o ascept,I pi-
titti in padure. se'T tungT perultl, s'o imbracT
barbatesce si, in tacerea noptil, se pornesct in
lunga cale, maT antaia pe josü maT apol ca-
1. Poesil deosebite sell cdatece de lume (Bucuresci. 1831) torn.
1, pag. 65, reproduse i In Spitalulti amorulul, bro. III, cant.
20 (Bucurescl. 1852, ed. 11) pag. 60.

www.dacoromanica.ro
38 TEODORESCU G. DEM.

lare, strabatenda potecile muntilor pené la gra-

nita, dupa aceia pene la Cronstadt. i pentrul
ce tete acestea, de Ulla spre a'si indestula ua
ambitiune! Cavaleril din evula media se On-
diaa ca espeditiunile lor estraordinare aveaa se-
fia celebrate de trubaduri si menestrell. Antona
Pann dOr nu sl-o fi inchipuita cd, dupe, 65 de
ani, va esista in Bucuresei Ateneula
e romanu >,
unde unü conferentiara va vent se destainu-
iesca publica ca, in liner*, fusese unü Doa-
Juan si jumetate gravula moralista i autora
alu Scólet moravurilor, Fabulelor 0 istorió.-
relor, Secletoril, la terd, respectabila fata bi-
sericesca, care cu atata entusiasma a cornpusa
cantarile sublime ale bisericil nationale.
Ua singura mangaiere ila compensase d'a-
tatea necazuri. Carausil si caletorii de spre Tran-
silvania, intelnindul, se opriaa si ii opriaa in
cale, Ii priviaa curiosi sl cliceaa In telula lor:
qm5, ca mandru ii ficiorula, draga domnule,.
se lila traiesca ditmnecleu si se tila tunie, ca
par'c'ara fi u baietica» ! i densula, indrep-
tandul ochiri semnificative, ridea pe sub mu-
stata i spunea unora cal e fiiu, altora Pal e,
nepota sea frate, der fruntea ise noura la ideia .

Ca baiatula tota seména a baietica!

Canda ajunge la Brasova, poetula uita chi-
nula, focula i nevoiele trudituluI sea mersa_
Prin magia iubirii, totula se preface in sicuranta
0 fericire:
AstNi rid,vorbesc, glurnese §'amêndoui ne nAngdiem :.
cu-aceia ce-o iubesc foe i dor mi mal avein t

www.dacoromanica.ro
 V11:4A §I ACTIV1TATFA tU ANTONtf PANN. 30

Ath s6rele-a luminat Airt luna a strIlucit

mai frumos, mai seninat limpede, mai indulcit,
c5, pe ceia, ce-o doriam, a. Ia ceia ce-am gandit.
acum in braA,e o am. acum o am dobandit I !
Carturaruld Faust rapise pe Margareta din
retragereal piOsa, i acum nu mai erea de catil
scire luniiriosü, liana stralucitOre, risuri, veselil
si glume. Der... mai trebuia ceva, cacy la Bra-
soya nu puteail trai numal cu brasOve, tia catti
de inilacarate. Ca se traiesca, cantaretulti alerga
la strana. multamitil cci. gasesce una, din care
ISE putea aréta talentulit. Ast-fela intra ca psaltit
sea Icantoril>> la hiserica romanésca cu hra-
multi sf6ntu1u1 Nicolae. Totil in «ROnduiéla
sfintei qi, duntnecleiescei, leturghib> din 1847,
despre care ann7t mentionata 2, dupa ce spune
cä la anula 1810, aflandu-se intre sopranil ar-
moniei eclesiastice din Basarabia, cantase ru-
sesce acela «Winne mi1uiesce, pe care'lt in-
sera Ia pagina 53, adauga:
4...er la anula 1828 s'a reformatii in «grabnica,,
allAndu-ni6 cantora in Brapvt, la biserica cea mare
din Schel... i aceste, d'impreun5. cu cele-l-alte, com-
puse de mine A. Pann. 1828, la Bravvil 3..
Lucru ciudatil ense. In Vote Duminicile Si
serbatorile, psaltula venia intovarasibl de unii
Matti dragalasti, a carui voce suava producea
1. PoesiI deosebite sat ctintece de lu»te (Bucureset 1831)
torn. I pag. 66, reprodusA si in Spitalulli amorulul bros. HI
(ed. H. Bueurescl. 185`z) cantii 21, pag. 60.
2. A se vedé pagina 1 0 de mat sus.
3. Operele lui Antonii Perrin, No. IV, pag. 9.

www.dacoromanica.ro
40 TEODORESCU G. DFIG

uä placuta irnpresiune alaturi cu glasula puter-

nicii alü maiestrulia Si mat ciudatfl erea Ca ha-
iatelulti se facea nevedutil inainte de termina-
rea servieiulul, er Antonti Pann pleca printre
cel-ce esiaa mat antala din biserica, spre a
nultti mat ispiti nirnent «cine e baiatult1 cuno-
scetortt intr'ale psaltichiel.)
Mal. multe luni trecura, ca mat multe minute,
pene canal «jupanula cantorii» prinse de veste
Ca lumea incepuse a sopti Cate ceva despre
haiatulti frumosa la viersit si la figura. Ca nu
cum-va secreturii, divulgandu-se, se de nascere
unul mare scandalit, se hotari se piece far' de
veste, banuinda niscart-va urmarirt din téra.
Duminica urmatOre, Brasovenit, care alergasera
la biserica, gasira strana din drepta gOla, er pe
devteriuhl din stanga silindu-se a canta si pen-
tru sinest, si in loculil «jupanulut cantora>,
in local tinerei priveghiatori.
Nu se scie cu precisiune in cotrO s'a in-
dreptatti fugara parechia. Unit spunti c'arit ft
naintata pene la Buda. Lucrula nu'nfl pare pro-
fiindtr-ca nichieri autorula nu mentio-
neza despre acesta oraü i nici midlOcele pe-
cuniare nu'i permiteail ua asa caletoria, pe a-
tunci ferte grea i costatOre.
ln acelasl anti 1828 se intsirsera in tea.
Starita, si déc'aril fi voila se reclame, erea pre
betrana ca se staruia la judecata. S'apot ce
pedepsa i-s'artt fl pututil da lui Antona Pann,
and(' elti in modil onorabilit ceruse pe Anica
in casatoria, n'o furase cu forta, nu facuse ne-

www.dacoromanica.ro
 YJETA I ACTIVITATEA LU1 ANTONO PANN. 41

oremduiell in chinovia, ci ea singura si de bunk-

-voià plecase cu dnsulü, ca una ce la etatea
de 16 anl erea nubilä1. Cu atatil se alese maica
Platonida, in semnii de r6sbunare pentru densa
si pentru opiniunea publicä, cä seducetorula fu
departata si din postula ce ocupa la seminarti,
si din ROrnniculti-Vfacel.
Antona Pann, stabilindu-se'n Bucuresci, träi
cu Anica clece ant (1828-1838) flea o legi-
tima prim cununiä. Peste cat-va timpfi li-se nãscu
unti balata, anurne GheorghitA, ensë copilult1
muri in vOrstA de veo trel ant i fu imor-
mentata la biserica Bradula din colOrea de ne-
gru. Durerea eel causa acesta perdere e cu
profusiune revérsat5. prin urmatorele versuri :
Bucuria, candii /Sunk s'acum nicliri nu este.
on-ce inim inbura Sbura, ea ul pa'sricA
si sufletele r6sfath in aripi eand se ardicI
cu nespusa ei duleeVt ; si se duce susil in sfere
ér mthnirea. cand apuert, pen6 o percy din vedere.
trupulil, 6sele usuck Asa sbura si se duse,
sangele inveninézg. ca cum de loc nu mal fuse,
si viieta'n grab scurtézA. si's1 16sfi, bra4e1e sale
Bucuria mea in lume pOtrunse de trist5. jale.
o avuseT pe un nume,
ce 11 priviam ca o flóre Eurn6uit,strigdup6 densul
iubiam cu dogore. s'a dus, nu'mi aude plansul.
Dar tiranI norocirea, Intristarea ochii'ml stórce,
ce'mi pizmuia fericirea, dér in zadar : nu se'ntóree !
mi-l'a rApit Pir5. veste

1. Cum resultl din epitafuld in acrostichri, pe numele si ea

din partea lul Gheoryhifd, inseratil ea alü 1V cinta in adausula
tomuluI IV din Erotocrita, la pagina 121.

www.dacoromanica.ro
42 TEODORESCII G. DE31.

Ab ! ce ran5,, ce durere, Unde'ti e cAtarea blandg,,

ce cumplit $i grôznic chin: asupra mea s'o arunci,
jale fAri mangaiere se' mi vedi jalea netitc'ena:
necontenit suspin ! $i durerósele'mi muncl !
Oh, amarrt desprtrcire, Uncle dulceleli cuvinte
o minut neasceptat; si'ntru tot mierosul glas,
o cés, plin de tanguire, cu care p'al tii parinte
oh, ce foc grei m'a cillcat ! veseliai in ori-ce cés !
Nu ng.clOjduiam in viéta". te-aurperdut, o vai de mine;
nici cä puteam s Onclesc te-am re'pus, grele men ;
intr'acest feld a ta fal am rOmas MO, de tine,
vr'u5, dat'a s6 o privesc. nenorocitul de en.
Undell este frumuseVa, De acum dér te vol plange
sufietelul men iubit ; iii tOr6na'tf voi uda,
undell este rumenqea pOne" mórtea ne va stringe,
drAgAstosul zimbit ? sufietul cand imi vol da 1
Acesta mthnire fu consolatä prin nascerea
postuma a unei copile, Ecaterina, despre care
in testamentu'i versificatu din 1849 dice :
Utt died, ce am riAscuta' si, din starea mea smeritg,
din pjcute n anii mei,
din sn cumpere unit inela
a-nume Tinca, crescutg ca s6'si aducA a-minte
de Anica, muma ei, purtand suveniruln men
rogti socia mea iubiti si, pentru al sOu Orinte,
sO fad. oil in ce .feld s5 rOge pe durnnecled 2.
Apol, In ultimal «diaral> din 1854, se es-
prime ast-felü :
Eli alte rudenii nu arnn de attn. uti fiic, a-nume
Tinca, n'ascuta" cu mumil-sa Anica, ce Mama fostu cu-
nunatu cu dénsa i, la'sAndu-m6, s'a ma'ritatn, fiindu
numita mea fiidt atunci Arica neinWcata de Kap 3.
1. Erotoeritir, torn. IV, adausit, paginele 115 O. 117 (Sibiu,
1837) cant. III.
2. Operele lwl Antonii Pang, paginele 85-86.
3. Ibidem, pagina 125.

www.dacoromanica.ro
 wi,rA SI ACTIVITAITA LU ANTONIJ PANN. 43.

Acéstã fiica natural& a luI Antona Pann s'a

mdritata la 14 arri cu Fotache Radovici, func-
tionarri din ROmniculti-Vrilcel 1, cu care avu
sépte copiI : dintr'emsii traiescir patru bdieti, care,
ca funOonari de diferite specialithti, ocupa lo-
curl onorabile in societate2. La 1868 se des-
pdrti de barbatti, din causa unor intrigi fami-
liare si, dupd 18 ani de casnicid, se rerndritd,
cu unit doinnti Statescu, cu care trdi dned 5
ani. Cu 8 anl inainte de mumd-sa Anica, ea muri,
tenérd Ancd, la 23 Octobre 1873, si tu imor-
mentatä la MOnastirea-dinteunil-lemnij, Ping
bunical mica Platonida3.
Intre 1828-1837, poetulq nostru compusese
numerOse cantari liturgice i tipdrise: Versuri
musicesci la 1830, Poesii deosebite sCü cc/n-
iece de lame la 1831, Indreptatorula befivi-
lor la 1832, Christoitia séu scaa moralului
la 1834, in fine cele cinci tomurI din Eroto-
critii la 18374. Asemenea fusese numita ((pro-
fesora de music& al scOlil nationale din Bu-
curesc1.3» si incepuse a urrna cursurile cole-
1. CununatT de d-10 §i d-ua Constantind Lahovary.
2. Celu mal in etate oficiantil telegrafo-postalu la oficiuld cen-
trald; aid douilea jude ajutord la Constanta; ald treilea inginerd
§i ajutord de primard in uucurescl; aid patrulea locotenentd de
infanterid in regimentuld din Valcea. frel dintr'en0 ad asistatd
la rostirea acestel conferinte in séra de 9 Aprile 1892.
3. A fostd irnormèntata in qiva de 25 Octobre 1873. Tote
aceste informatiunl suntd date de drisu0 fiiulu rdposatel, d. ofi-
ciantil Ióriu Radoviel.
4. Operele lui Atoui4 Panu, pag. 9-12.
5. Acestd titlil lila (Id la Versurile musicescl, tiparite in
anuld 1830, dr pe celd de tprofesorn de music& vocald ald
sedlelor nationale din Bucuresch la Christoitia, tiparita in a-
mild 1834. Cf. Operele la Antong Pawn, pag. 10 i 14.

www.dacoromanica.ro
44 TEODORFSCU G. DEM.

giulut Sf. Sava, pe care hin Eliade i bëtrainiI

nostri profesorl ilü md.riserd i strdluciserd dupd
plecarea si mOrtea luI George Lazartt Acésta
esplicd intrebuintarea unor neologisme, pe atunci
cunoscute numal tinerimiT care trecea prin sae.
Intfalit clecelea mit alil convietuirii, ura si
desbinarea luara locula iubiril si bunet-intelegeft:
Cu a doua WM' casa
§i, Ia ald qecilea and,
vrendd se se faca mai grasa,
me uri §i'nu fu du§mand.
Se vede cd kite cdsätoriele pripite, provocate
de flacdra pasiunii necugetdtOre, trebuie sd. se
termine rdpede, ca focula de pate, cum dice
poporula. Antonit Pann tinuse i inea anca la
densa; suferia de ideia cala va pardsi, i ofta
versurt ca acestea :
Cum cliceat ca m iubesci Dragostea ce-o aretai
nu frandiam se me uresci si nadejdea ce meo dal
s'atat se me departezi In vet fi socotit
cat nu Nei uiel se me veql. se fiti asa orop0t.
_Me mir cum te-af indurat Ah, cerule nalt §i sfent,
d'al med dor inflacarat, tinde'v nnla pre panlent
ap, red de te-ai scarbit si'mi a al tea ajutor
atat te-af osebit. ca nfl drept judecator!
Neindestulatit cu atdtea offdrI, adauge i ru-
ghciunile urrndtOre :
Oh, iubita mea cea dulce,
stai, nu fugi, nu te duce.
1. Spitalutil antortata, broura III (ed. IL Bucurescl. 1852)
cantu14 22.

www.dacoromanica.ro
 V144. §I ACrIvITATEA. Ulf ANTON(' PANN. 45.

Ascévtg, me rogU ferbinte,

se te ntrebd done cuvinte :
ce gresitg yin' de'ini spune ;
1

nu grgbi d'a me repune ;

off nuli mai aduci a-minte
d'ale tale jurgininte,
cAndd qiceai cg, pen' la mórte,
de mine nu fa desparte ?
Póte cg nu esti cresting
de me uresci fge de ving 1.
Dup. ua. MA de veo trei luni 2, dupä ce
iéräsi in achrostichtl o mai rOga. sé nu ilii
päräséscd 3, Antona Pann I1 aduce a-minte cd,
nefiindti cununatil cu Anica, pe la consistoriulti
despArteniei nu se va mai duce, nici Multi
mitropoliei nu va mat sui. De aceia, Wig in
achrostichil, ii adreséz ti. urrna.tOrea satia :
Anil', care ii trgial lar tu domnä te numiat
impreting cu mine si a caset stgpiing :
nu cre q. i acuin sei at ort-ce doriat i poltiai
tot cu acela,ii bine. it erea si in mama.
Nu clic cg. edeai pe bant Care der alt neajuns,
si umblai cu calescg o nemulmitóre,
seu te slujiai de Tigant te-a riiit i te-a petruns
muscele &Sp gonescii.; se te fact vencletóre ?
Nu, cgcl eu singur am fost, Ah, Judo si Dalidt
en dragoste la tote, de interes orbitg.
bärbat, slugg i rob prost, vat, aniar sema vet da.
slujinduIl cat se póte, aspidg otrgvitil 4 !
1 Spitaluld amoruha, bros. III (ed. II. Bucuresc1), dint. 23
2. A se vedé finele tornulul IV din Erotocritd. Din césult1
in care mil pusil subt tipard acestd Erotoerdii, 136116 in rni-
nutulti acesta, nu ml-amti yedutd sénétatea, din pricina a mul-
tor intempltui nenorocite, care póte ye sunta cunoscute . Cf.
finele torn. IV din Frotocriiii i Operele lut Antond Pann.
(Bucurescl. 1891), pag 22.
3. A se vedé torn. IV din Erotocritii, la adaos, pag. 147.
4. Adaosa la Erotocritti, torn. IV, pagina 199.

www.dacoromanica.ro
46 TEODORESCU G. DEM.

In fine. superatti cu totulti pe femeia pentru

,care atatti de multti se espusese, esclarna :
Du-te, dér... va veni vrerne
educl vel plange i vel geme I
Antonti Pann remase 176duva pentru a doua
Ora, ér Ipaserica> de alta-data se consola ma-
ritandu-se cu Nae Milcovénulfi si stabilindu-se
in ROmniculti-Valcef; dér peste ung anti se
desparti si de acesta, ca se traiésca fia singura,
fit pe langa fiica-sa Tinca, pené muri de veo
70 ani, la 11 Aprile 18811.

VI
A DOUA VEDUVa (1838-183P). A TIIFIA CASITORIX (1840-1850,

.Antonfi Pann arti fi trebuitti se se sirnta fe-

rice, candti rémase veduva pentru a doua Ora.
N'avusese norocU cu antaia socia legi tirna, care'lti
parasise luandu'si pe micula Lazara numal de
6 luni; a doua ferneia, dupa ua convietnire de
9 aril trectici, intr'alft decilea plecase asernenea,
luandu'si copila, pe care o alapta dna..
Singurti cu betrana'i muma Tomaicla, in casa'l
din suburbea Bradulti, elü filosofeza despre
viéta'l conjugala de 17 ani trecutl si pare des-
gustatti de dênsa, cad in Maiti 1838 éta cum
justifica pe «fricosulti de insuratOre :
1. Fu ingropatI iu diva de 14 Aprilie 1881 de dire nepotil
mentionati, la biserica Totl-sfintil din 11.6mnicuh1-Valcei.

www.dacoromanica.ro
 vip.TA §I ACTIVITA1EA. LIT! ANI'ONO PANN. 47

Femeiele nu te'ntrebd. Cat trdescI,nu mai vedi pace:

d'ai negustorid slabd, casa'n iad 0-se preface.
ci a ado, dd., cheltuiesce, De ocdri si de -blesteine,
da mode mered croiesce ; irnbRranesci fdril vreme ;
(15, bani pe galantarid ; p6ru1 in cap 10 albesce
cide n'at, ié pe datoridD ! obrazdti incretesce ;
Tot iv cer, tot te frdrantd, uresci lumea, uresci viéta
per-16 ved cd cucu-0 cantrt; si nu'cl mai veselesci fata ;
apoi atunci ori te lasd, aindrOtil i1 privesci gropa
ori de tine nu'l mai pasil. mangilierea 'ti-e popa 1.

Totil atund fericia casnicia i viéta mo-

destã de la térä, critict'incla pe cele din orase,
unde uxuIi, cheltuielile esagerate i pretinsa
civilisare punti veninula in locula dulcetii. Dup5,
uã lura (Iuniu 1838), gindindu-se la conditiu-
nile in care se facti casatoriele, cere fetelor de
mAritata huna-crescere, blandete, constanta. de
simtirninte :

Udiatd, d'ar fi ndscutd Cu incetuld ild recesce

catd de frurn(hd milcard
si n'ar fi bine-cre,cutd,
tóte'i sunt intr'un zadar.
De geba va purta nume
unuia chip lil'idatd,
déca nu va sci in lume
s6 trateze und bdrbatd.
Ce folos crntaid i-e dragrt
cand e cunund s'o iea,
si'n urrnd in iad ii bagd
cu scarbele ce'l dd. ea ?
ca ferul ars, cand il scot,
dragostea it decresce
pOn'o urasce de tot;
si atunci acea fruniósd,
ce ca un gre'l pdrea,
i-se face 'ntunecósd.
urad i cea mai rea.
Neputénd së se'nt,.legd,
in véc nu se mai impac :
ajung judec4i sO tragd,
de basrnu'n lume se fac !

1. Poesil populare (Bueuresei. 1846), eilnt. II. Cf. partea II,

Operele ha 1ntonii Pawl. (Bueuresel. 1891) pagina 44, mai
susC pagina 12, nota J.

www.dacoromanica.ro
48 TEODORESCU G. DEM.

Versificatorula vorbia din esperientä, cu au-

toritatea unul Stantl-patitulli, cad cam asa i-se
intemplase si cu Zamfira d'antaiti, si cu Anica
d'a doua.
In tOrnna, betrana Tomaida mdre, er vedu-
vulil poetti i-erriftne singuril-cucti. Cinci lunt
din 1838 si trei din 1839 le daruiesce petre-
ceriIor de tota felulil, kefurilor pe infundate,
in camere retrase, cu 2-3 amid de incredere,
adesea cu Cate una preotti, egumena sea ar-
chierea cu dare-de-mana. Erea ua deosebita
desfetare societatea acestui tipti cu fata espre-
siva, cu inima tenera si vesela. Unora le pla-
ceaii cuvintelel de spirita, anecdotele sarate,
alusiunile muscatore cu care'l captiva ; altil pre-
feriaa voceal dulce si cu arte potrivita canta-
rilor duicise ce intona, insotindu-le cu acordulii
chitarel ; multi doriati seal auda vorbindu, self"'
yedä notandiI, cugetandii si improvisanda. Nu
voiii da multe esemple, der imi va fi permisti,
credti, se cited' doue casurt de inspirarf si corn-
punerl cu ocasiunea kefurilor.
Plecandil cu intimul amicil, reposatulti Tu-
dorache Sfetescu, la nä viiea de king Gréca,.
aprOpe de Oltenita, se oprescil la Valea-Dragu-
lui spre a manca din gustosii rad, renumiti in
partea loculul. Pe candii sedeati la mesa, An-
tong Pann vede mal multe fete din sata si,
impresionatil de rara frurnusete a uneia din
ele, imediatti compuse versurile si melodia cu-
noscutei esortatiuni erotice:

www.dacoromanica.ro
 IrIETA I ACTWITATEA LUT ANTONO PANN. 49

Tenerg copilg, draggi,

iubesce One esti fragg 2.
Pupa cap-va anT, ace14 amid' se pome-
nesce cu daschlulg hisericil Olteni aducendul
unti crapü enormil, insotitil de urmatórele ver-
surf (ca alocutiune din partea pesceluT), care nu
numal cã ne aréta felula petrecerilor din acea
epoca, dér suntil i inedite. Le citezft dupa
autografuld poetului 3 :
Domnule Sfetescu I

Priimesce-me cu cinste, fgOndu'O inimg bung ;

ca celd-ce via mal nainte,
§i in pivnitg me pune ;
ense nimului nu spune,
pene vont( veni la tine
cei-ce m'ati trimis pe mine,
dicendu cg le este vorbg
se se adune muIi, ciorbg,
§i se petrecg 'mpreung
Celli ce me trimete este
1842. Maid 13.
se cântgm, se facem hazuri
§i se uitam de necazurl,
cg un minut cu dulcétg
mult plgtesce in viiétg.
EA sunt tocmai de la baltg ;
ie-me der in mani §i saltg,
er, de vei sg tragem dantul,
vomu da la lgutari sfantul.
Antonii Pann 4.

1. Epitetuld draga constituia si und jocd de cuvinte, acca

fatei fiindd din satuld Valea-Dragului.
'2. Spitalulii amorulut.
3. Datoratd d-lul Petre T. Sfetescu, actuald preedinte aid
tribunalulul Teleormand.
4. Und alta esemplu este urm5.toruld. Inteu a. i, esindt1 cu
d-ld Tudorache Sfetescu de la reposatuld archiereti Calistd
renurnituld coltd 4isu cla Miur (unde strada Decebald taie
calea Mo§ilor) treed, dup g. apusuld sórelul, prin curtea bise-
ricel Sfentu-Gheorghe-vechid §i, auclindd glasuld unel preotese,
care elicea servitórel casterne, se ne culamd., imediatd corn-
puse spiritualele versurl cu acestd refremd, inserate sub no. XXII
in adausuld tomulul V din Erotocritil la pagina 138,
4

www.dacoromanica.ro
so TEODORESCU G. DEM.

Din causa acestor kefuri; flindli ca atatii de

multa celebrase licOrea lul Bacchus, strigandii
sl trAi6scg vinuld,
vinuld i pebnuld ;
flindtii ca scrisese la 1832 lndreptatorulii be-
fivilor, care incepe cu versurile
Cand Ved vinul roOor, ochii mi-se veselesc,
galben oil cam profior, cu dragoste 11 privesc ;

si la 1851 CdnteitorulA betiei, care se terminA

ast-fel6 :
Cum trag un pahar de vin, ér mai multe cand sorbesc
Grijile fug, nu mai yin, ed incepd sd chiuiesc 2;
flinda ca, in fine, chiara la 1852 scrise Trium-
fulA betiei seu «Diata ce o lasa unti beIivll po-
calla fliulul set13», pentru aceste motive s'a
jist, si multi ail creguta, Ca Antona Pann arfl
fi fostii unit betivii de frunte.
In ce privesce laudele vinulul, ele II suntil
sugerate de operele poelilor lirici grecT, maT cu
serna de clasicula Anacreonte. In celti privesce
personalti, voluminosu'l corpil nu putea se nu
cera beutura. La mesa orl la petrecerT, it tre-
buia unit pabarti mare, der nimeni nu l'a ye-
jutll vrlia-data benda vina curatii, ci tot-de-
una injurnetatitil cu apa; nimeni nu l'a veclutu
in stare anormala. Pentru densulti petrecerile
ereatI ua necesitate, caci atunci gasia momente
de inspiratiune. Cu chartia si condeiula in mana,
I. Operele ha Antonli Pann, pagina 13-19.
2. Ibidem pag. 98.
3. Ibidem pag 107.

www.dacoromanica.ro
 VIPTA ACTIVITATEA. cur ANTONO PANN. 31

intrerupea vorba ca se noteze uä improvisare,

tunil subiecta, uä gluma sal uh aria nouh. Nu-
mat ast-feld a pututa culege i lega asa de
minunattit proverbele i inve(amintele din Po-
Testea vorbei; numal ast-felti a intocmitil <fa-
istoriórele» i anecdotele publicate fa
!sub acestk tifiu, M. in Mos-Alba, fia in nu-
merOselel calendare; numai ast-felil a compusk
wersurile si melodiele canturilor din cele sése
brosuri intitulate cSpitalula amorulub.
In primh-vera anului 1839, Antonk Pann
far& mumh, farä copii, fara femeidse desgusth
.de athta singuretate:
Multi doresc singurkatea, I-am cunoscut bunkatea :
Kier ed de ea sunt satul. mi-a venit acru. Destul 1
In versurT curgetOre espune cum ornulk nein-
_suratil locuiesce in cash ca until surdü si muta,
mananca singurk d6rme cum pOte; se intOrce
-candii se intempla, sciindü ch n'are nicT until
Irostk si cä null ascepta niment ; nu e primitü
tin familil, cad fiä-care iI teme socia sea fiica
de densulk ; on pe unde s'ard duce si orl-cum
s'arti purta, lurnea iIü bAnuiesce cci. tout curte
face, er canda se bolnavesce zace in phrasire.
Ast-feld inegresce viéa celibatara insuratula de
,doue orl, care cu untici anti-doul mai nainte
nicl ct mai vrea se aucla despre chsatoria.
Acum gäsia pré asprh filosofia stoich :
1t6 dér singurelatea Fik fi d'aruit5,
pe care multi o dorescd: diutru tot sufletul med :
:asta e, ic, bunkatea aibti o cul e doritl,
traiuIui filosofesc. mai mult nu o voiesc eti

www.dacoromanica.ro
52 TEODORESCII U. DEM.

De unde acésta schimbare si de ce atata ura in

contra singuretatil? Fiindu cal atrasese privirile-
uä tenèra saraca, dér cu figura interesanta.
La MOnastirea-dintr'unil-lemnt nu tinuse sema
de criticele lumil, cica epicureil romanticti
fugise cu nepOta staritef, imbracand-o barba-
tesce. Acum erea ispitita sé infrunte tOte obiec-
tiunile ce i-se puteati face: ca mal avusese douè
femel, c. singurti sfasiase casaloriele ora'senescI,
cd e de 46 an si ca «se va face de basmul in-
surandu-se a treia Ora, lucru cam rara in acea
epocd. La telte respunde cu motivele urmatOre :
Acela, care se'nsórg d'a doua §'a treia 61%,
§'a tras datr0 elsnicesed fnicl, spailne nu'l ingrijesc._

Se pldnsese de continuele certurl familiare,

mai rele de cdtil ori-ce? Nimicuff, care nu pota
intimida pe cela deprinsii cu ele dupa done
casnicii. Pe until veduva, ca dênsultl,
gara-mtira nul sfiiesce, Cand se'nvé0 §i'l lipsesee.
cântecele i-se parü. duce dorul d'al lor rarL
Se saturase, bietü, cu singuretatea, cu lini-
stea, cu lipsa de necazuil :
Omului de orl-ce bine §i mai cu gust de dtt mierea
it vine imbuilAturi ; pe nernancate liii bea.
de dulcquri grét5-'1 vine, Man gaierea a§a iérl
doresce i acrituri ; saturl, des cand o ve41,
pelinul, amar ca fierea. §i 'ncepe a fi arnarit,
ca u. doctorig 'la iea de n'or fi i ceva sfedi.
In definitivu, WI nu e soldata i nicI ca vrea.
sC fia ; calughCria nu'i suride, cad alt-fela de

www.dacoromanica.ro
 V lirrA fp ACTIVITATNA LUI ANTONO PANN.

'nun Para fi imbr'acatil rasa. Urma d6r se' se

insOre, nu atatti flindd cal pläcea, catti spre a
se conforma cu sfênta scripturax,, ca persOna
semi-bisericésa ce erea :
Pentru cg'n sfenta scripturd ca una din trei la numer
e'nvederat i citim, se'si alegg. cinevasl :
unde d invqlturg, on insurat, on calugher,
in lume cum sg, trgim : oil se se facg ostasid!
Dupl asemenea rationamente, psaltult1 poetti
se decide. JI face semnula crucil, invOcd Ce-
rulti i, mat 'nainte d'a porni la cununià, es-
clamA si märturisesce :

Cu dumneded inainte ! gara-mara tot-dé-un a,

Imi ied inima in ding. dOr in sfersit am scIpat.
Me'nsor! Cunung, pgrinte, Cu a doua fgcul msä
vi qicg.'ml tog c n'am ming! si la al decilea an.
Cunoscut i sciut este \Trend se se facg mai grasg,
c'am mai fost cgsgtorit : me uri §i'ml fu dusman.
am. -tinut done neveste Sg.race fuserg tote,
si nicT una n'a murit. s.rac i acum iati
Una nie las& pe mine, cu ddr, c'o fl §i cu pdte
pe una o Igsai ed : peste mai bine se dad.
de am trgit red sod bine, Der ense de loc nu'mi pésg
se ne ierte dumneded I orl-si-cum d'oiu nemeri :
Septe ani trail cu una unde o esi se esg,
si mere!" m'am judecat : sunt deprms a suferi!
Nu departe de casele lul, in strada pe unde
trecea ca sé és5. la Crucea-de- para., locu-
inta intimulul Teodortl Sfetescu, se afla uä Le-
nOr6., Ecaterina, cam de 18 ani, mangaiata sub
1. cSingurètatea i asatoriav, scrisa. la 1839 iu Poesii po-
_pulare, bro:Fura I (Bucurescl. 1846). Ve(11 Operele ha A. Palm,
pagina 45.

www.dacoromanica.ro
54 TEODORESCU G. DEM.

numele de Tinca, fiica Nitei si a lui Asanacher

Iosti'i vinicerti airt bOtranului GrAdisténu. Re-
mãindü orfanA de ambil pãrinl, acéstà. coste-
Eva. se adapostise la vCrula ei Simionit Stoica,.
unde se ocupa cu lucrulü i cu trebile caseL
Cu ochii dupd dénsa petrecu Antonix Pann
clece luni de qile, pêne ce, dupa,' multe esitairt
din partea rudelor fetei, care nu pré voiaa a-0
dé dupa unix veduva mare de coma si de verstA,
disatoria se decise la inceputula anului 1840..
Cununia se facu in séra cjilei de 10 Februariui,.
nasix fiindü pitaru1ii Tudorache Sfetescu.
Mai 5.ntalti se mut'a la Biserica-Alb`a din ca-
lea Victoriel, unde erea primii-cantarep, apol
iarEist in casele din suburbea Bradultl. In ge-
losia lui, mergea pene a's1 inchide femeia ir
cask cu lacãtü la usiä. Cãtii i-se phrea de fru-
meisk descepta i cu minte, resu1t5, din nume-
rOsele compositiuni eel dedica, dér mai .cu
sém5, din urmAtorula acrostichu pe numele da
Tinca:
Tinerete,
'frumuse0
§'alte daruri, cRe. suntd,
Isteciune,
'nOlepciune
la tine'sg. Intr'und. cuvelitt,.

1. <cl'Ote aceste le va aduce la indeplinire secia mea Ecate-

rina, la care analtt tót a. increderea, ca una ce, de la anulu 1840,
Fevruarie 10, in curgerea gilelor vieii nóstre, in calsnica emit
cunescut-o cu adev6ratil temëtóre d.e dumnecleil. In tote porun-
cile 1egit Diata din 1854, Operelë lu Anionic' Pann, pag. 1215._

www.dacoromanica.ro
 VIETA I ACTIVITATEA LUT ANTONe PANN. 65

Narnai una
ai cununa
fireT tote pre plinêntt;
CicI orT-care
spre'ndreptare
te-areta; cu juramentü:
Ala fire
cu'mplinire
a fi, nu'l de crecPnfentU 1
ln acelt anil public& la Sibiiü, in opta limbi
si cu litere cirilice, Evangelia sf. .16121-1, care
se citesce in cpua de Pasci la a doua inviere 2,
ér in anula urmatord done' carticèle, coprin-
dendil 93 de «Fabule si istorióre> versificate,
cum si cele douë tomuri din «Nouta doxa-
starei» dup. fostu'l daschla Dionisie Fotino. In
prefata celor d'ant'aill, citinati Cate-va rn'arturi-
sirl care intereséza pe biografil, ctcI arétä pu-
terea de initiativä, instruirea personal& si do-
rinta de muncä a acestul barbatil :
Qin aniT cnu4imii mele, de ar fi fosti scolT ca
acum i de invOtamU viug lirubl dirt cele lAudate,
1. Spitalutil amorulal, bros. III (edit. II. Bucuresci. 1862).
Acést'a compositiune 11 fusese, póte, inspirata de a clucerului
Alecu VAcairescu, publicatA sub Unlit «N'al potrivnic6, sub sOrev:
CAM e cliva de frumOs'a ca esti mal deosebith .
lang'ug, nópte 'ntunecós'a, si cu tOte 'mpoclobit.A.
asa esti i tu 'ntru tote Fl.unausefe, 'frtelepeiune,
hotgritil, nu se mai [dote. vorbl, duhti i i9teciune
Singura esti numal una, le v'echl. tote 'mpreunate
care al luatti eununa si la tine adunate.
darurilor de la fire Ah, clOr cat esti de frunuisd,
mai pre susil de omenire. de al fi i credinciósg,
N'al potrivnicg. subt s6re atuncl sufletuld din mine
.0 me juris, i puid prins6re Wig facil jertfa' pentru tine
2. Operele liii Antowic Pann, paginile 25-27.

www.dacoromanica.ro
50 TEODORESDU G. DEM.

nu erea së m jocd cu ast-feld de lucruri mid. ci

erea s6 traducti osebite carVi, care s m folosésca §i
pe mine :;;i pe alçil. Ed m6 mulpmescd a amti pututd
tace §i atatd, in cesurile mele cele vacante, de catu sr.
le petrecd niniica facendu
3 Eli altele n'amd invötatd de ctitd, din mica copilaria
mea, mbarnd batutd capuld ca s ajungd desëvOr§itd in
meste§uguld musicei bisericesci, in care amt. §i isbutitti.
Dupa ce aniti invelatd canónele (regulile §i ortografia
acesttft mestewgd, n'amti zabovitd a romilni i a lucra
pe note carcile cele mal trebuincióse, care suntd Anasta-
simatarulii se'rdaruluI Dionisie Fotino, Doxastarula
Id'impreuna cu Trioduli i. Penticostarea, Heruvico-kino-
vicarulti, Catavasierult4 §i allele multe, care, nediindu'mI
mina s6 le tiparescd, §edd pe funduld 154iI de vre-o
doug-deci de ang i ma vorrt ei la lumina, 0E16 nu se
va gasi und patriotd, care s6 scia preWi asemenea
osteriell i s jertfésca und ce pentru tiparirea lor
Er dupa ce amd ispravitd cartile de mal susd numite
§i vOiidii c ostenéla imI sta zadarnica, m'amd apu-
catd a aduna §i. a face cate o carte din cele pofiti-
cescI, incetd-incetu invqandu-rnë singura, una ca s6'nfi
tréca de uretd §i ald douilea socotindri ca so traiescti,
precurn ain §i tiparitd : ãntfiiti Calendarulr4 Jul Boni-
fade Sètosuld, ald 2-lea Cdntarile de ste. all 3-lea
Ccintecele de lume, all 4-lea Indreptatorulti betivilor, all
5-lea Hristoitia, all 6-lea Erotocritutti §i all 7-lea
aceste Eabule i istoridre. inteaceste carV, domnilor,
putetI gasi destule cusuruff ; ccT, dupl cum mid
4isd. dascald mi-amd fostd singurd....
«Cu tote aceste, el totd nu mO oprescd a tipari si
a da in critica §i altele. pentru cO. m'amd obicinuittl
a nu §edé lara lucru ' 3 .

1. Operele l Antonii Palm, paginile 27-23.

www.dacoromanica.ro
 VIETA Z ACTIVITATEA LUT ANTONO PANE. 57

VII
ACTIVITATEA LU ANTONCY PANE (1842-1849). Panuff TE8TAMENTe (1849
TIPIEIHILE METRE 1849 -1854. MORTEA, IMORMENTAREA, DORINT ELE
foi FIGURA LUZ ANTONCI PANE. CONCLUBZUNE.

De la 1842 pene la 1845, Antona Pann.

nu mal public& nirnicti, afar& de calendare.
Acésta nu insemnézd cO. a statil inactiva treT
ant de qile: din contra, in decursula lor de-
svolta cea mai. mare activitate.
La 1842, fiindil numitil de ca.tre mitropoli-
tuM Neofitil ca profesorti de musica la semi-
narula din BucurescI, acésta insärcinare liii de-
termind sO se ocupe din Wta inima cu corn-
punerea cursuluT, cu predarea lectiunilor teo-
retice, cu aplicarea practicA a elevilor, silindu-se
a forma (cantaretI romtinI, bunt i des6vérsiti».
eAdevërata, nu o s ésti toti des6versitl, Ott can-
-tareci s,i toV dascall (ca acésta este cu neputin0):
destula este din fil-care perioda (promotiune s6 ésa
eke tret-patru bunt, fiinda unit dintr'(,,nsil mat usora
prinntorf de inv60,turI, caril, in anit Mr eel hota4
pentru seminara, pota se" éS t compuitori cu luta
profesora silitora u una metoda buna, dupg, cererea
.ce sa fIcutd 1 .
Resultatuld ostenelilor lul fu cartea intitulata
Basttlit teoreticic si practicii ali musicei bi-
-sericescti séi l. gramatica melodicci: volumil de
276 pagine, scristl in moda caticheticti si a
cäruI valcire fu de indata recunoscutd, cad se
vendura nu mal putin de 800 esemplare. ILl
1. Operele lui Antonii Panu, pagina 42.

www.dacoromanica.ro
58 TEGDORESCII G. DE3f.

dedicatiune, adresandu-se tnitropolitulul Neolita,

la fine (lice :
«The aceste reguli se coprindu in acéstg carte, pe
care, indatg dupg oremduirea mea in seminaru, din
porunca inaltü pré sfirrtiei vóstre, m'amti apucatt sr-
o lucrezu
§i, culegênclu din scrièrea dasalilor musicescl
celor cu des'eve'rsire 'n basuld sistemei acestl,
lesnirea i usurinta regulilor amd alesd,
lepdandti pe cele grele s'anevoia: de 'ntelesd,
si 'ntocmiT acéstä carte, disa, ca celeT grecesci,
Basal teoreticii fi practicii musicei bisericescF,
in care, cu intrebare si la tote cu rèspunsti,
pOte 'nv6ta cu lesnire celii vêtstti neajunsd...
Cu desvoltare arata' aid musicel analisO,
compunerea melodiel si regulile de scrisd,
care regull pen'acuma la lumin a'. nu s'ati datd,
nicl s'ati scrisd in romanesce, nici de veunuld s'a5 predatil

In anulti urmatoril 1843, 'la noua ostenéla.

Precum facuse ua-diniOra Petru Efesiul, In-
ffintandil uä. a-nume tipografia de note pentru
psaltichia, spre alst irnprima operele musicale,
totil ast-fern. Antonti Pann, care fusese chiath
directorula acelul asecyernentil de cultura, cregn
ca, nu se pote da impulsiune sciintel musicale
fara tiparirea de manuale didactice si de pro-
ducer"' corespunclètOre. De aceia in anulil 1843
incepu a funda ua mica tipografia, a careI in-
stalare II absorbi i ua parte din anula ur-
matorti. In ultimul testamenta din 1854 se
esprimè ast-fela:
Tóth, starea mea este ug. tipografig numal, care
cu mari icononiii §i cu ajutoruld multor pré cuviqi
1. Operele 1id Antonii, Pann, pagina 43.

www.dacoromanica.ro
 VIETA SI ACTryrrAMN* LCj AXTONO PANS. 5c.t

areliimandriti. igumeni 5sri ,stareti ai osebitelor mona-

stiri, incepend'o de la wild 1843, eu ineetulii-ince-
tuffl abia ainti adus'o in starea (in) care -se af15, astgqi,
adidt en douë teseurl... si en einci riindurt de slove.., .

note orientale t;i note europene, cuth i patru rOnduri

de stempi i matrice, d'impreunA cu unit instrumenta
de turnatulil slovelor, done' instrumente de EMI mici
si uti machin5, de tiliatulii slovelor, care tote rn cosai
aprOpe la ut. iniii. de galbeni1,).
In acéstä lipografia iI tiphri de aci inainte
(in decursti de 11 ant) nu nurnai tOte operele
personale, destula de nurnerOse, dér si pe ale
altor putini Wort at epocei. Ea se afta in chi-
Tie le bisericil Olteni, aprOpe de unde locuia .

Antonit Pann, in fosl.a proprietate a lui Hagi

Dinu, la incrucisarea chiei Dudesct cu strada .

0] lent,
Totii in anulit 1843, pe 1ng. functiunile '1
de profesorti si de psaltil, pe hing'a ocupatiu--
nea ce't irnpunea tipografia, din indeinnulil ini
tropolitulut Neotitti dritocini in romilnesce, Cu
destule meta, cu perderi de odika si de
«somnil» 2 Kalofonicallt, Irmolog ion sett Ca-
tavasieratü, Teoreticon, Epitatutu sM, Proho-
(lulu §i alte scrieri, pe care le tipari in 1846..
Precuvêntarile porta. data anului 1844 si, intr'a
Prohodului, eitienn:
4Fiindo or6nduitil de inaltO pr6-sfu4ia v6strri, pro-
Tesork de musicri bisericéscA in seminarulti sfintei mi-
tropoli i fiticendil trebuinta a preda internilor, (epi-
tafulti seri slujba imoririOutiTrit, aniti etutatii la tote,
1. Operele luX Avtong Paun, pagina 12:3.
2. Operele mui Antonif Pann, pagina 48.

www.dacoromanica.ro
450 TEODORESCII G. DEL

libreriile si nu s'ati gasittt nic una ca se intêmpinti

acéstg trebuintg, §i aniti fostd silitd se o copiezd in
manuscrisd.... De aceia, apucandu-me eineg (tot unu'ii
trecutrz (1843), cu cea mai de aprópe luare-a-minte
amd indreptatd, dupg, puterea mea, cuvintele in apo-
strofg (din tropare), gred de pronuntatu §i cu Mole-
sulti intunecatd, pgzindd a nu intrebuir4a cuvinte
seurtate in apostrofg, de cg,td pré rard i pe unde iértg
idiotismuld limbil I D .

De la 1845 penë la slêrsitu1t1 vietiI (1854),

in timpti de 9 anI, Antonia Pann renunt& la
ori-ce petrecerI, absorbitil fiinda de numerOsele
lucrrui esite din modestal tipografia.
Acesta intervala nu fu far& dre-care incidente
neplacute.
La 1847, intemplandu-se in Bucuresci marele
incendia, din diva de Pascl, 23 Martiu, pe carelti
descrise prin brosura intitulalä «Mentoria fo-
cului mare 2 », cu acea ocasiune perdu bite
cartile läsate in deposita pe la librariele din ca-
pital& si din judete3. AtuncI se mutd, cu tipo-
grafia i locuinta, In casele ce construise, pe
numele socieI de a treia, in strada TauruluI
No. 12, strad& cAreia de multi], dér in desertiX
arna staruitil a i-se da numele lui Antona
Pann, atftta din causa ca aci compuse i tipAri
1. lIa. particularitate ciudat a. e ca, la finele acesteT carp, se
gasesca numele celora 6 lucratorl al tipografiel, care tineaa a
ii cunoscuti posteritatii. Acestia ereaa: Dimitrie Ion Samolada,
turnatord de slove; Gheorghe Popovic1 Moldovénula, Dimitrie
Mihaescu, Marinti Popescu, ase4Stor1 de slove ski jetarl; Cos-
tache Gheorghescu. tiparitora ; Costache Marinescu. ucenica.Ope-
Tele lui Antonil Pann, paginele 50-51.
'2. Operele in Antonii Pann, pag. 52-53.
3. Operele ha Antonii Pann, pag. 52 §i 55.

www.dacoromanica.ro
 VIETA V ACTIVITATEA LUX ANTONC PANN. 61

cele mat numerOse si insemnate opere, c51.6 si

pentru motivula di ea se alflä la c4i-va past
de biserica LucacT, unde in ultimit ant fusese
cantare0 gratuitil i ctitorta,unde i-se aflä chiar
morm6ntulii 1
1. ELI intervenirea flcutg atm primaria comuneT Bucuresd:
LICEDLO MATEIU-BASARABO 11 Aprile, 1887.
No. 317.
Domnule prinzarii.
41)e la fncrucisarea stradelor Lucacl 1i Mircea-Voda (coldrea.
de negru) se desparte «strada Taurulul,, care trece pe lângg.
scdla comunalg si se terming in calea Dudesct
«Subsemnatuld, profesord de istoria literaturil romane in cur-
sulti superiord alfi acestuT liceu, are onOre a ye propune ca.
mentionatel cal de comunicare sd i-se dé numele de «strada
Antond Pannz, pentru motivele urmatóre:
Pe cândd stradcle vecine pórtlt nurnirT istorice (ca Olteni,
Mircea-Vodg, Mateid-Basarabd etc.) titulatura de «strada Tau-
rulul, constituie oil anomalig, nefiindit justificatg nicl prin ve-
chime, nic1 prin traditiune.
«Se scie cd Antond Pann (dupg ce locuise pe strada si la
biserica Wen% in urma incendiutul de la 1847 'sl-a cumpgratil
casa din actuala stradg a TauruluT No. 12, care esistg pe'r16.
astg41. Acolo 's1-a strdmutatd tipografia, din ale card téscurl ad
eitd, in cursil de 8 anl, numerósele'l producerT de musica ecle-
siasticg i profand, de poesig Erich, didactica i popularg.
«Elit a cantata gratuitd i a fostd trecutd intro clitoril bisericiT
Lucacl din apropiere, unde a si fostd imormentaté la 1,54..
«Operele lul Antond Pann, in spatiu de :33 aril', ad contribuitd
cu putere la résphndirea culturiT, la desvoltarea gustulul citiril
in popord, la reforma societAtil romane.
«Thindd numele acestul barbatd stradel in care a locuitti, unde
a lucratd si a muritd, primgria capitaleT ard indeplini und add
de recunoscintg, capabild a influinta asupra generatiunilor, cgcl
ard lega datele biografice ale scriitoruluT Antond Pann cu firuld
istoriel literare i cu populara '1 reputatiune, Intemeiata prin
opere atAttl de numerdse.
Conyinsil fiindd ca atatti d-vdstrg, did si onorb. consiliu co-
munalé, yeti aprecia insemnAtatea propuneril ce 'm1 permitti a
face, profitd de ocasiune, domnule primal* spre a ye ruga sd.
bine-voitl a primi espresiunea simtimintelor inele de cea mat
distinsd consideratiune.
Directord, G. Dent. Teodorescu.
Secretard', C. D. Drugianu.

www.dacoromanica.ro
 IS?, TEODORESCU G. DEM.

In 1848, se afla ca primil-ciintäreta la bise-

rica Cretulescu, avenda unti chorti de tined cu
cate 20 lel vechi pe lun&. Indatä dupa termi-
narea esamenelor de la seminaril, epidemia,
-cholerei ul facu se pardsesca Bucurescil. La
intOrcere, lucrâ peste Oltü pentru realisarea
ideielor nationale si cant& triumfula revolutiunii
printeunil imnü, de care s'a vorbitii in organele
de publicitate ale epocel.
In iérna anulul 1849, flindil bolnavil de re-
-eel& i nevoitri a nu esi mai multe luni din
.easa, I1 scrise in versurl «adiata» sea primul
-testamentiI, cu data de 21 Februarial, dupa
-stäruinta si in placula sociei séle (Catinca2»,
pe care o laud& cu esagerare i o instituie moste-
nitOre, cu escluderea flului seu 1egitimi Lazaril:
ROnduiesc cup s6 urmeze cum i p'alto impreunk
Catinca, socia mea, pOn' la cel mai mic rOmas,
cum Wntrebuinteze ca pe ua sogil bunI
'mica avutià-a mea, mostenitOre o lask
care toUt alt nu este adieä : mobile, scu:e,
4e cat numai nisce cArti, ce le-am &cut amêndol
'find date dintr'aceste cu economil destule,
si p'afarg 'n alte d'a fi'n reind cu alas1 nol.
Aceste cti41, de s'ar scOte Asta'mi este avu0a
casI cate mai sunt, si totu'mi agonisit :
rie last sOtei mele tote comóra 1M-a fost socia,
,pèn' la una c'un cuv6nt ; care forte m'a iubit.

1. Operele ha Antonii Pann, pag. 78-91.

2. Acesta ,adiatd nu fu Incuvfintatil. de mitropolitd, cAci
Vn'atuncl nu esista precedentulti d'a se testa in versurT. De
aceea, la 1854 compuse alta in prosA, disimulandd primele 24
wersurl de la 'nceputd, pe care nu le tipAresce unuld sub altuld,
ca sicum ard fi fostd totd prosa.

www.dacoromanica.ro
 VIkTA I ACTIVITATEA LUT ANTONC PANE. 63

17:1. casa e cumpgratii si ale lumiI talasurl

de cael-va arhimandriel d'impreung le-a luptat.
si socieI mele datg Intru tOte cu drep tate
ca s6 fig pomenici. s'a purtat, cat a trait ;
Strain fiind, nu am rudg de nelegiuite fapte
nicI de ném nobil.niclprost: in viiéeg s'a pgzit.
tovargs la orl-ce trudg La momelile strgine
numaI socia rni-a fost inima'l nu s'a supus1 ;
ea a suferit necazurI, secretti n'a inutL1 in sine,
,ea la bole rn'a cgtat indatg orl-ce mi,t spus 1
Ca semnil de nestrtimutata. iubire i ca ul-
lima sacrificia, Catinca II promisese, pOte chiaril
II jurase, c5. se va cAlugheri, indata ce arü re-
rnané veduvä. De aceia, spre a fi tot-dé-una
impreuna i dupa mOrte, Antonii Pann il alege
spre imorm'entare ua chinoviA de maid, mona-
stirea Viforeta :
§i Catinc% a mea socig, Tipografia, cu tOte,
-cu care am cgsnicit, s'o vOndg iér rOnduiescti
s6'ngrijéscg, precum scie i. eu banil ce'l va scóte,
precum i-amA rOnduit. sOeeI mele poruncescU
La Viforeta WngrOpe la mormOnt ea së'ml rgdice
trupul meti,cand voi muri, un stilp ca un monument
ca së m aibg aprOpe de marmurg, s6 nu'l strice
,cand se va cg1ugh6ri ; tgria veunü elementa ;
uncle, din starea'ml sgracg, carele lucrat së fig
neavOnd alt de cat egret, cvadrat i lucrat frumos
lasti danig s6 se facg si pe dOnsul së se scrig
ug parte din patru Orel. aceste versurI din jos 2,
Vomtl vedé cä aceste disposiVunl afl fostil
modificate mal tar4iti, printeunil alba testamentii
in prosä.
1. Operele h4 Antonis Pann, paginile 79-81.
2. Ibidem, paginile 84-85.

www.dacoromanica.ro
CA TE000RESCU G. DEM.

Anil 1849 si 1850 furd ceT maT fertill, cad,

de si tiphri numaT sese brosurT, intr'ensil scrise
numerOsele i importantelel lucrärl apdrute in-
tre 1851 si 1854. De la 1840 pene la finele
vietil, in intervala de 14 anT, din condeiula si
din tescurile tipografieT lul n'ag eitü mal pu-
tinil de 61 volume sea brosurT in prima edi-
tiune, 17 intr'a doua sell a treia, a-fard de cele
doue diate i esceptandu-se calendarele de
parete: in totalü 80 de bucdti, unele destula
de voluminelse, ceia-ce revine la cafe 6 tipa--
rirl pe anu, pe langa ocupatiunilel de psaltit,,
de profesoril, de tipografa 1.
Cine-a prod usti mal multü, in acea epoca de
regenerare? Cine produce, nu clic') mal multe,
der cel0 putind totti atdtea, ast4 candu miq-
leIcele de instruire, de producere intelectuala si
de respandire a ideielor suntii cu neasemenare
mal numerelse si mai putinti costãtOre? Si se
se noteze cd, in acea periOdd, fu singurula au-
torti de opere musicale (fid sacre, lid profane),
inventatorula tuturor melodielor ce se antail,
unicula represintanta alit producerilor lirice, sa-
tirice si populare.
Acea inteliginta fertila n'ara fi clisparult finch
din acela corpti vigurosti, déca urt bead nerni-
lelsa, n'aril fi venita se'lü isbescd. TotusI, ca pre-
vedere, in qiva de 20 Augusta 1854 Antonil
Pann II tipari ultima (diatd, avendit la in-

1. A se veclé partea II, Operele lui Antomi Pann.

www.dacoromanica.ro
 vd.TA sr ACTIVITATEA LII! ANTONII PANN. 65

ceputil 24 versurl, er restulti in prosa 1, din

care untt esemplaril ilil arna la in-de-mana.
Dupa ce prima jumétate a lunii Septembre
o petrecuse in judetula Valcea, cu ocasiunea
tergului de la Riureni fia spre a gasi noul
subiecte, fia spre a indupleca pe vre ling cu-
viosti egumentt sel inlesnesca tiparirea scrieri-
lor ce mai pregatise la intOrcere, din causa
recelii contractate pe drumil, unit tifus violinte
Ha culca la patti pentru ultima Ora. Si ast-felti,
dupa ua scurta zacere, muri in qiva de 2 No-
embre 1854 2.
De si la 1849 isi esprimase dorinta d'a fi
imormentatit la mOnastirea Viforeta, de si prin
ultima'l diata desemna tow ua chinovia de
maid, RosiOra, unde iubital socia ilii asicurase
ca. «este hotarita se se duca la calugheria», cu
tt5te acestea rernasitelel mortale fur& ingropate
la biserica Lucaci din Bucuresci, pentru trei
puternice motive : anthill, Hindu ca. transporta-
rea unul mortti de langOre péné la unil schitti
de munte erea periculOsa salubritatii publice,
de Ore-ce lipsiatt mitpOcele pecuniare si medi-
cale pentru imbalsamarea cadavrului; Di doui-
lea, fiindtt ca drumurile ereatt cu totulti ne-
practicabile pe lapovitele de la 'nceputulti tOmnel,

1. A se vedé cap. VII de maI sus, acliata din 1849.

2. D-111 Oprea Dumitrescu indica'. cu precisiune cliva de 2
Noembre 1859. Reposatule Teodord Sfetescu, in esernplarulti
sdiate1, tiperite, eel incredintase Antond Pann, a insemnatO
data de 4 Noembre nu pentru tliva mortiT, ci a imormentOril.
Se se rectifice der acesta la finele pitirtil 11, Operele MI Antonii
Pawn, pagina 127.
5

www.dacoromanica.ro
66 TEODORESCU G. DE61.

in fine pentru c5, iubita i credincicisaI socia

nu pre erea grabit5. se verse lacrémi amare ei
se apuce calea siMstriel, fiindti, cum alta-datä
cantase repotatultI,
Veduvit5, grasI :
tèn6r6., frum6s6
de Mrbatu r6rnasä.
Ceremonia funebra, in qiva de 4 Noembre
1854, fu de uä nedescrisä duiosift; cad la capa
lIü plangeail Zamfira i Catinca, cele doue fe-
mel legitime, la piciOre Anica i flica-sa Tinca,
impreunä cu bãiatu'l d'ântditi, preotula Lazaril;
cad läcremaii c1erici, dintaretit si elevit pe carel
invetase arta cant:aril; cad asistail miiele de
Omenl, care'i admiraser5. talentula i invetaserä
a citi numat prin i pentru atrageterele't scriert.
In acea nenumerata multime se gäsi unil in-
Ulna, inginerula Foncescu, care, coprinsil de
durere, abia putu rosti ua alocutiune. Ensust
archiereula Calista, cunoscutil de tott ca ornulil
cela mat tare si neirnpresionabila, fu inecata
de lacrthnt i impedicatii de a'st continua ofi-
ciarea.
Acum, dupà ce i-ama cunoscuta fasele vietil,
se ne oprirn asupra ditor-va cestiuni, pe care
le suscita eadiataD in versurt de la 1849 si
«diata in pros& de la 1854. Pe cea d'itntaiti
o incepe
Prunea amil fostn, mO vëdui june,
mat pe rn i caruntU,
acum v6rsta mea se pune
la cinci-cleci vi trei ani punetli.

www.dacoromanica.ro
 VIETA I ACTIVITATEA LIIf ANTONC PANN. 67

In a doua se esprime iérast :

Pruned amd fostd, m6 vëqui june,
mai pe urml §i cgruntti,
§'acum vOrsta mea se pune
l'ani cinci-çIec i fepte punctu.
De si una e din 21 Februaria, alta din 20 Au-
gusta, cu diferinta de 6 lunI, totusl pentru Antonti
Pann amendoue datele eread puncti qiva ani-
-versara a nasceril lul. Justificarea nu este di-
ficila : poetulti tinea se alba uä rimã pentru
vorba «caruntal,, si nu gasia altä espresiune
mat nernerita de cat(' «puntt'D sea «punclii*.
Der alt-undeva este nepotrivirea. Déca in ade-
welt implinise 53 de ant la 21 Februariti 1849,
apol dupa 5 ant si 6 lunt (pene la 20 Augusta.
1854) resultati 58 de ant si jurnetate, ér nu
57 punctii. Dupa chronologia ultimel «diate,
amii deduce ca se nascuse la 1797, ér nu la
1794; ca numal la etatea de 15 ant sosise in
Bucurescl spre a canta ca devteriti ; Ca numai
in versta de 24 ant «luase condeiula talma-
cirit cantarilor bisericesa scrierit i prescrieriT
«lectielor, predarea i intrebuintarea lor in bi-
«sericite de prin politil i kinoviI1».
Et bine, este cu neputinta de admisa ca. la
24 ant se fi «rornanitti si lucratil pe note car-
«tile cele mat trebuinciOse, care suntil Anasta-
4simatarulii serdarulut Dionisie Fotino, Do-
4xastarulii d'impreuna cu Triodulü i Pen-
Aticostarulii, Heruvico-kinonikaruM, Cata-
1. A se vedé paginile 27 si 28 de mal sus.

www.dacoromanica.ro
68 TEODORESCII G. DEM.

cvasierulic si altele multe 1», precum ensust

declara. Adevëru10 este ca, de pe la 1840 in-
cOce, cam incepuse a's1 reduce anit, ca toi cet-ce
se insOra de cate trel orl séa alega fete asa
de tinere, comparativa cu densiT, in cata lumea
crede ca «dumnia-et 9 este fiica, ér nu socia
dumnia-lut». Ast-fera i Antona Pann: spre a
nu i-se tota obiecta ea la 46 ant fusese pre
trecuta pentru ua te'nera de 18; spre a nu da
nici Catinchit ocasiunea de a se crede neno-
rocita sea sël jica. «mosule» in loca de «nei-
cutule», nu esitase a'st atribui 53 ant la 1849
si numat 57 la 1854. In realitate erea ceva
mat coptisora : de peste 55 ant la 1849, de
peste 60 de ant la mOrte 2 Numat acesta cal-
cula concorda cu imprejurarile prin care i-s'a
preamblata esistenta, cu lucrarile ce-a efectuata,
ba chiar cu proprielel marturisirt desinteresate,
adica anteriOre insuratorit d'a treia, anula
1840.

Ne mai rknane sé vedema cum i-s'aa Im-

plinitü ultimele dorinte.
Atata prin «adiata» din 1849, cata si la finele
diatet' din 1854, ruga «pe social Ecaterina
« ca, de va bine-voi, pentru dragostea hat, sal
« ardice la mormenta una monumenta de mar-
« mora, dila de mica, si sè sape pe densula
versurile urmatOre :
1. Cf. finele capitululuT VI de maI sus i Operele lu Antonii
Pann, pagina 28.
2. UniT din bdtrêniT care rad cunoscutd II dad chiar 64-65 anT.

www.dacoromanica.ro
 vziTt qr ACTIYITATEA LUI ANTONE PANN. 69

« Aid s'a mutata cu jale,

«in celu mai din urma anU,
celti-ce in callile sale
« se subt-scrie Antonic Pann,.
Acum m ana't incetéza,
ce la scristi mereii §edea :
nopV intregi nu mat lucréza
la lumina cartl s6 dea.
Implinind4 datoria
(§i talantuld n e'ngropandu,
§i-a facutu calkoria,
«damdu altor in lume rbrida Y) 1.

Aceste dorinte nu s'ail realisata.

De si lasase altora rOndulti de a lucra cpua
fsi nciptea, spre a da cartj la lumina, a trebuitti
se tréca mal multe decenie, pentru ca pe ici-
colea se apara Cate ua brosura despre litera-
tura populara ; er catti despre psaltichia se pOte
(lice ca Antona Pann i-a cantata canteculti le-
bedei, ca a imormentat-o cu densulti.
Miculü rnonumentti de marmura iérasl nu
i-s'a radicata la rnormenta, cad tabilal socia nu
bine-voi se se mai gandesca la densulti.
Dupa ceremonia funebra, se impaOra cartile
si darurile specificate in «diata* ; se detera
preotului Lazarti tipografia si manuscrisele re-
mase netiparite, er veduva Catinca nu intarclia
d'a fi consolata. Unti fostti elevt alti reposa-
tula d. Oprea Dumitrescu, care anca de la 1848
figurase intre baieliI chorului de la biserica Cre-
tulescu, la 1853 fusese chiamatil de Antonti
Pann ca sé cante in strana stanga a bisericil
1. Operete luZ Ai:tonic Pain. pag. 85 i 126.

www.dacoromanica.ro
70 TEODORESCII Or DEM.

Lucacl. Cu ocasiunea imormentarii, fiindü ne-

cesara pentru indeplinirea formalitalilor cerute
de esecutarea «diateD, faä cu amenintarea
preotulul Lazaril Ca va intenta actiune pentru
case, elevulii cantaretil i tipograffi observa ca
veduva, and, t6néra si far' de copil, departe d'a
se mat gandi la calugherire in schiturile Rosicira
séu Viforêta, se caia de insocirea c'una baranir
ca r6posatula i ca i-arii fi placutil unit tênëril
de veo 20 ani ca Oprea Dumitrescu, caruia.
asemenea II da inima brand sé 'st rnostenésca
dascalulti, celti putina in unele, déca nu in tOtel.
Ast-fela fosta Ecaterina Antonil Pann deveni,
la 1856, ca socia legiuita, Ecaterina Oprea Du-
mitrescu. Cu acesla alü douilea barbatil, ac-
tualü maiestru de musica eclesiastica la semi-
narulti ROmniculri-Valcel, dobandi indata uä fatap
trai anca 25 de anl (dupa. cel 14 petrecuti cu,
antaiulti) i muri, in elate de 57 anl, in prima-
vera anulul 18782. Casele din strada Taurului
le darui bisericiI Lucacl, a carei curatela, toc-
maI acum 3-4 anI, a infipit in zidulil este-
riorti din stanga altarului, langa locula uncle
zacil Osele de la 1854, ua mica pétra in care
se vklii sapate versurile auto-epitafice din «diata»..

Figura lul Antona Pann, Ochesa i espresivai.

cu sprancene arcate, cu mustatA tunse i ine-
1. A circulat0 i rumdrea cä dre-care relaOunI esistaserl Intre
den0 chiard de mai nainte, pe cândC Antoml Pann se aft. peste
Olto. la Tismana §i la tirgula Riureni, In Septembre 1854.
2. De la ROmniculti-ValceI fu adusA In Bucurescl i imormen
tatl, in Sdmbata Pascilor 1878, la cimitiruhl erban-Vod'a (Belu).

www.dacoromanica.ro
 Nrifrt,A §I ACTIVITATEA LUf ANTONC1 PANN. 71

grite de tabacti, cu buze grOse, cu favorite si

barbia r'esfranta, purtandil islicti i anterirt in
tinerete, mal tarcjiti gheroca fungi clisd lather,
pe capti o jurnëtate de cilindru, ér in casa Ii-
chiä de plisa négra 1, acésta figura a disparutti
de multa din memoria generatiuniI nOstre. Abia
arnintesca b6traniT, unil ca psaltfl i ca-
lendarista ; altil ca tipografti, dascal(t de mu-
sikia si versificatora neobositil : multi ca sati-
rica i fo1k1orist inimitahilü. Generatiunea de
acp, care nu'l mal citesce operele cad nu le
are la'n-de-mana nuld considera ca poetti
inspirattl, ci ca mestesugara de versuri i im-
provisatoril de melodif, asa cum le permiteatl
gustulti, viéa, starea limbif si a culturii din
prima jumetate a seculului. Nu ens6 prin ful-
gerile imaginatiung se recomanda Antonal Pann
si nimenl nu i-a revendicata ua absoluta ori-
ginalitate, ceia-ce eü unulti amtt spus'o de acum
15 aril:
Millie din luergrile lui suntg traduceri, imitgrI
seg reproducerl testuale dup alçi scriitort, in parte
romarii, der maT alesg straint, Erotocritii nu e de cgtii
ug tglmgcire din grecesce, dupg Dionisaki Fotino,
precum spune ensu0 in prefacd1 cgtre eititor12:
«Ast& poesiI, in limba grecesca.
s'afla 'mprästiatii. 'n téra românésca,

1. Unit tipu care'T semëna fOrte a fostil rëposatuld serdard

Velarit. PortrctulU lul Antond Pann, lucratti in uleid, a fost da-
road pinacotecel din Bucurescl de atre d-11 Oprea Dumitrescu.
2. Cercetari asupra proverbelor románe (Bucurescl. 1811)
pagina ii i Operele mi Antong, Palm ,BucurescI. 1891), pa-
ginele 18-29.

www.dacoromanica.ro
72 TEGDOHESCU G. DEM.

ca ceia-ce este 'n Bucurescl lucratá,

trasä din (ua) alta i adaogata
de Dionisaki Fotmo s6rdaru1d,
cum si la lumina data cu tiparuld.
c In c6rticica Ceintaritor tie ste trecii mat mult1 din psal-
mit versificaV de mitropolituld Dosoteiu, puindul pe
musica ce i-se Oruse mai potrivita 1 Familiard cu
limba turcóscI, luà Gluntele luF Nasr-Eddin Hogea §i
le publici in versuri, sub titluld de .ATAsdreireiniele la
Nastratin, Hogea. Cunoscênda limba srb i bulgarg,
cum §i Cantecele poporare ale acestor na-ciuni vecine,
eld se sciu folosi de d'ensele in poesiele séle, care s'ad
antatd atata timpti i se mat Cana §i asta.cli 2 Prin
urmare totti ce a e§itd din péna lt Antond Pann
nu se datoresce nuniat i numai propriei side imagi-
nari. Dér, in ace1a0 timpti, trebuie sO recunóscemti
ea, mai pre sus de tote, fu inzestratd c'und puternicti
§i. deosebitd talentd de a se inspira din geniuld po-
porulul, cu care tritise i pe care'ld studiase en atata
iubire. Pretutind ml, in scrierile lut, cliiard §i in cele
de la a1iI copiate, a sciutd antroduc5, frumuseVle
unet proprit creatiunl, §'aceld focd, §'acele glume, pe
care ea tea lunga-ne amortire de sub Fanarioti-
1. Cercettirl asupra proverbelor romane, pag. 12, si Operele
ha Antonil Pawl, paginele 18-24. Ast-teld suntd canturile care
incepti cu urmatOrele versurl:
Limbile së salte AuditI acestea tOte,
cu cantarl inalte, némurI, norOde i glOte,
s6 strige'n taxa ca e lurnea 'ncelatOre
glasd de bucuria. si f6rte amagitOre.
2. CercetarY asupra proverbelor romtlne, pagina 13. Ast-felu
renurnituld cantecd:
Lelita, lelita. de ce nu rèspunql,
lelita Saftita, ca e raultd d'a-séra
Augil, neiculita! de candil stad p'afara.
DOr, déca au41, StresiOra'm1 pica etc.
pare inspiratd de canteculd populard sérbd, intitulatd Willa
binefacétdre din colectiunea lief Wuk Stefanovicl. Cf. traducerea
facuta de Elise Voiart (Paris 183,i) torn. I. partea I, pagina 127.

www.dacoromanica.ro
 VIEVA t ACTIVITATEA. L1J ANTO.Ne PAWN. 73

le intalnia vii-nevgtemate la teranuld romand, sub

coliba din Basarabia ca i pe vetrele din Ilfovq, in
muntii Olteniel ca si'n Ora Ardelului. D'aceia cgrtile
lul produserg, ng adanc g. miscare in spirite ; d'aceia
publiculd le cumpgra pe intrecute §i. le citi cu atata
nesatit, cerendu-le mered ca ug-cliniórg Romanil co-
inediele lui Plautd. Cu ast-feld de inclingri §i sub in-
fluinta acestor simtiminte, culese proverbele din Po-
vestea-vorbei,
de prin lume adunate
tfi iérig la lume date.

4DéC' a pust i aci ceva dinteald sëd, aceld ceva n'a

lostd, de bun g. serng, de catu priceperea d'a le aF,4eqa
ast-feld, in catd unuld sg decurgg dintr'altuld séd sO
se intemeieze pe ate ug istoriórg, ce mai tot-dé-una
le insotesce. Meritu mare pentru und cantgretd de
strung, intr'ug epocg candd gloria lui Milton §i dul-
ceta lirnbii lui Dante turburad somnuld reposatulut
Iónd Eliade, dér candd nimeni nu se lgsa ademeni
de viersuld farmecgtord aid musei poporare. Meritd
mare pentru und bietd a dascgld de musikig.D care,
*lad de apriguld despotismd sub care se nascuse,
incerca se vkléscg merituld teranului §i ale lul mo-
steniri frunilise ; aci pen' atunci nimeni, absolutd
nimeni nu se gandise cg Romanulrt are ug poesig §i
ug prosg, nescrise, dér bine pgstrate intr'a lui me-
moria ; nimeni nu se desfetase de rgpitOrele'l basme
si de sglobiele'i ghicitorl, spuse in d§eptorile de la
Orgy), unde caieruld de lang pgrea cg se tnrce sin-
gurti, unde betranii tineail sc011 de bune invetäturi
i povestiad faptele trecutului, traditiunile némului.
Antond Pann fu celd d'antain care ne dete ug co-
lectiune de proverbe, carti de ininuri religióse, basme
povesti versificate, ghicitori 1, poesii poporare §i.
descrieri de moravuri. Ug muncg atatd de frumósg.
si de neobositg meritg din parte-ne totd respectuld
1. In 176 fecletdre la fer6, partea I.

www.dacoromanica.ro
'74 TEODORESCU G. DEM.

§i tóta lauda; cad pêii i acele N'esdrávanii ale lui;

Nastratin Hogea, impreung cu Alesandria, cu .Arghirti
eráioruli i cu cartile bisericesci nu pe putinI ati
pusti pe lucru ca sè invete carte, numai din dorinta
d'a sci sè le citésca. i d'aceia amti disd i aka data
ca, cu multd inainte de cel carora li-se atribuie des-
voltarea citirii in popord, respandirea gustulul poe-
sieT s'atator cunoscinte folosithre, Antond Pann sciu
së se identifice cu caracteruld nationald §i s6 fat&
pentru instructiune maT multd, póte, de catd ad fa-
cutd, in deciml de anT, sute de scóle dupa dênsuld 1.
CAW deske interesuld ce-ad inspiratd tot-dé-una pa-
calefile hogeT, acestd mucalitil contimpurand ald luT
Tamer lan sett Timur-lenk, void adauga ca, dupa -anti
anti de la publicarea lor in romanesce de Antonti,
Pann, Nasif- Mallouf da ull editiune francesa la Smir-
na, in alaturare cu testuld turcescti, si c tocmat
peste patru anT, la 1857, aparea in Bremen si u.
traducere germana sub titluld de ,Meister Nasr-Eddin's
Schwanke und itaubtr und Richter!), c'ul prefata de
Camerloher i Prelogs2.

Dupà esemplula autorilor clasici, Antona

Pann, la capetula vicV1 si ct epilogt alti acti-
vitatil lul musico-literare, glee in «diat5.*:
Acest stOrv, adica trupul, Cr sufletu'int se va cere
haina suiletulul med, nemurirea a's1 vedea
ii va da lutuluT lutuld, i, Pa doua inviiere,
cum i-a ursit dumnedeu; faptelor sCma s6 dea!
Acéstä nemurire, acCstã «vecinich pomenire».
a bisericii, e (lath luf Antonii Pann nu prin

1. Incerclirl critice asupra unor credinte, datine i nto-

ravurt ale poporulut roindart (Bucuresd. 1875) pag. 88; Cer-
cettiri asupra proverbelor romdne, paginele 10-15.
2. Cf. Cerceteirl asupra proverbelor romdne, pag. 11 16.

www.dacoromanica.ro
 v111TA Fit ACTIVITATEA LITT ANTONt PAWN. 75

slabele nOstre cuvinte, ci '0-a asicurat-o ensusi.

printettä activitate semi-secular6., in felurite di-
rectiunI i genurI literare, in pros5. 0 in ver-
surl; 's1-a asicurat-o prin acele peste 100 bro-
surI, calendare si volume, personala mie cu-
noscute, dintre care vr'o 25 numaI de music&
0 de serviciu religiosu, er unele netiphrite 'Ana,
ca istoria laS Mikaiu-vitézula in versurI1,
partea III din Ua" secjaóre la Wel 2, Ala doi-
lea paraclis 3, etc.; '0-a asicurat-o prin cara-
cterulti eminamente nationala, nepretentiosti
insinuatorti alü scrierilor WI, care in curendit
volt incepe a fi cautate ca raritgl, pene ce
trebuinta d'a ne studia trecutultit va impune
retiparirea celor maI pretiOse dintr'ensele ; '0-a
asecurat-o printr'u5. modestia esemplarä, cad
densulit, Beranger alü epocel, autorulti-editora
aift atiltor cartl, compositoruhl melodielor sacre
si arielor pe care se cantatit versurile tuturor
poetilor contimpuranI 4, ne-ambitionanda rang"

1. Manuscrisuld Istoriei 1u IlIthaiii-Vitezulic a fostd luatd

si perdutd de ffluld setl, preoluld Lazdrd.
2. D. Oprea Dumitrescu posede in manuscrisd Pescarulii ft
pesakorulti, ua satira. In contra calughdrilor de la monastirea
Cernica. Asemenea s'a disd cà d-séle i-a re'masu in mannscristi
partea III din rd, fed6t6re la tdret. (Cf. partea II, Operele lu
.Antonii Pann, pagina 101) ceia-ce d-sea néga.
l. Acésta opera, scrisa de mana lul Antond Pann, se aflit la
d. Oprea Dumitrescu, care, dintre lucrarile inedite ale poetultd,
a tiphitu Paraclisulii comunti.
4. Precum au fostd ale cluceruluT Alecu racarescu (inserate
la 1831 In tom. I, din Poesil deosebite sea cdntece de lume),
apol ale luT C. Carageali. Gr. Alesandrescu, G. CreOnu, N. Lu-
pescu, Cesar Boleac, D. l3olintinénu, Al. Siblénu, lOnd Catina,
George Sion, T. Georgescu, etc , In Spitaluld amorulni, (cf.
Operele 11(1 Antonli Pann, pag. 96).

www.dacoromanica.ro
'7 6 TEODORESCU G. DEM.

séa boieria, n'a fosta nici chiartipitarti, ceia-ce,

in limbagiulil nostru, insemnéza a nu figura
pe nic unti coIi alü registrelor de decoratiura,
de «bene-merenth>, de ultima clas5. a «servi-
ciulul credinciostu> ; 's1-a asecurat-o, in fine,prin
meritulil d'a se ti ganditti numal la psallichil,
la ghicitorT, la proverbe, la fabule i la cele-lalte
(nimicurI» prepse ale prOsteI limbi romft-
nesc5, prin meritula d'a Li scrisil in stilultt vi-
gurosil alg poporuluI, ér nu in modil impestri-
atit inteua Iirnbä paserésca.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATERIELOR

Pag.
Precuvêntarea 4r 7 t
I. AmintirT istorice: Ecatrna If RusteT. Resbelulti ruso-
austro-turcü (1787-1790). NIcolaff Mayrogheni. Pacea din
la.1 (1791). Rësboiulti dintre 180-6=1811. Tractatulit din
Bucurescl i rdpirea Basarabiel
II. Nascerea i copildria lul Antonil Pann (1194-1806).
Emigrarea'r in flasarabia (1806-181V. Fuga'T in Munte-
nia (1812). Cunoscintele'l poliglotice. Dionisie Fotino . . . 8
III. IstoriculO rnusiceT orientate. Cornpositorl in Romiinia:
Mich. Moldovénulti, Dimitrie Cantemirti, Agapie Paliermuld,
Petru Efesiulti, Vasilache Cantdre(ulti, lanuarie Protosin-
ghelulti, Matache Cantdretulti, Macarie Ieromonachulti, Dio-
nisie Fotino, Sinesie Iviritulti, Nectarie Ierodiaconuld, Cite-
sarle Máxinénulti. Cdnthrell: erbanti i ConstantinO, Pant
MoraitulO, Antonti Pann (1813-1819) 11
IV. Primele stua si lucrdrI ale luT Antong Pann (1816
1818). anttirl liturgice (181V). Colithorarea'T tipograficit
(1820). Traducerea cdmtdrilor grece in romilnesce (1820) . . 26
V. Primal casatorid (182.0-1826. Desprtlenid si vOdu-
via. (1827). Copilu'l Laetrti preotulit (1827-1854 . Rtipirea
sorel Ana 0 fuga la BrasovO (1828). Traiula cu a doua
femeid (1828-16:37). Nlórlea unuT haiatg naturabi ;;i an-
scerea unel fete. Cantäri i tipitrirT (1828-1837). Despdr-
tenia de a doua femeid 98
VI. A doua vOduvitt (1838 - 18:39). Cdsnicia din orase si
vié(a de la terd. Wrtea mumei séle (1838). Petrecerl si
improvisdrI. Laudele vinulul. Uraula de singurOtate. A
treia cdstitorid (1840 1854). Antond Pann ca autoril g)
autodidactil 46
VII. Activitatea lul Antonti Pann ca profesord de musicd
(1842) 0 ca tipografil (1847-1854). Primul testamentO
(1849). TiprtririleI dintre 1849-1854. MOrtea i imormén-
tarea luT (1854). AdevOrata'l elate. Dorintele i figura Jul
Antond Pann. Meritele luT ca scriitoril "i7

www.dacoromanica.ro
"TIPOGRAFIA GUTENBERG"

JOSEPH GöBL
23, Strada Ddmnel, 25
BTJCURESCI

www.dacoromanica.ro
 _ ifrid
' Po
.
.

t. .
i Vo;

,1 .?,
".'1,.
cmAll,t
licalicg,,'1.1;
. ;;;,... .4
.1 .1,0 ', ,: 1
i)',Nlife,.41.14 l'',°.w1t,7V., r; irt ..°:'
W.,1,1,Ilti '
IR 63'4,0'1 1
%

Y13! XV
IN, (1111 011;t1 v g
oi,or
g ,'L'r '
0
SI11-,'111..b1 gPIOCI,tt,t(1.10.10.ti
1114,0,11illi
'.., if;,?...
,;
1&10' I 1..7P, P tI'S"'iS lc ).'.
c' t '' .,I'lcIl'A3°://,.
1 , ,,,.)
1
t
, t,
,f,,,,,,,,
11'
L.4
1

,' Il
'fti:',;,"7.
lo'Lfil i,
;Ln4 . 4,
"?'51;1 .. '1 '1 1 AV,IV,J 46'.? " ,j1.
r' ,
-'111 IL',' : ' Al.,^: :. Le. ,°,,

F1

LYM V
lij 1). 1.4,, :, ... ,.,..1,:):

1 In c ott,
NI.Sli yiuti
keg ir 0
itli?)41) i r.rt,, , ,lf .,1,`
1A'All i ,f.I.,,,1 41, , I,, P;,,L.

isigA.
14;111hc.;!-1'0

:,
...1(gi

tt)
,A,;'..i'd

1" f.

11.) 4v,i
rie qr41 ' '
, d I

411i

'
Ifit,4n1;11:?).
N .
fir.) Ali "

tlIl
..1q,"1.; ;" ,

r;j" " I 1

www.dacoromanica.ro