ARTA SPECIFICĂ EPOCII LUI ȘTEFAN CEL MARE

Introducere
În secolele XV- XVI, Țările Române se aflau la confluența unor civilizații foarte diferite.
Au primit astfel, din punct de vedere arhitectural, pictural și sculptural, pecetea unor regiuni
îndepărtate și au îmbinat în construcțiile lăcașurilor de cult elemente foarte diferite dar care,
împreună cu stilul arhitectural autohton, au dat naștere unui stil nou, deosebit, pe care azi îl numim
stilul moldovenesc. Elementele străine împrumutate sunt, în primul rând,de natură bizantină și
gotică.

Influența bizantină se observă în mod special în planul bisericilor : separațiile clasice în

altar ( cu anexele: proscomidia și diaconicul), naos, pronaos. De asemenea, tot din arta bizantină s-
au preluat boltirile în calote, arcurile în centru. Caracteristic arhitecturii moldovenești sunt arcurile
piezișe suprapuse celor patru arcuri ale naosului. Absidele laterale ale naosului împreună cu absida
altarului formează așa numitul plan triconic sau trilobat. Este planul specific zonei Muntelui Athos,
Meteora și în Serbia, dar se regăsește apoi în tot răsăritul creștin. Călugării sârbi au adus în
Moldova, pe vremea lui Petru Mușat, cultura lor bisericească.

Pe de altă parte, relațiile continue ale Moldovei cu Polonia și Transilvania au adus meșteri
iscusiți din aceste țări vecine, care au venit cu elemente de stil gotic- acea înălțare a clădirii bisericii
( în opoziție cu orientarea concentrată pe orizontală ca la cea bizantină). Stilul gotic este prezent în
Moldova prin apariția contraforților exteriori, modul în care este tratat tot ce înseamnă piatră
cioplită, profilele soclurilor și nu în ultimul rând, chenarele ușilor și ferestrelor.

Astfel, ca o generalizare a stilului arhitectural și sculptural al bisericilor moldovenești în

general, putem spune că acesta este ,,un plan bizantin executat de mâini gotice și după principii în
parte gotice”1.

În timpul domniilor lui Petru Mușat și al lui Alexandru cel Bun s-au ridicat multe lăcașuri
de cult, însă cele mai multe erau construite din lemn și prea puține cu zid. Din cauza războaielor

1
Balș, G., ,, Bisericile lu Ștefan cel Mare”, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia și Paraschiva- Victoria Batariuc, Ed. a2-a,
rev., Editura KARL A. ROMSTORFER, Suceava, 2012, p.14
1
dese, a vremurilor tulburi și nesigure, cele mai multe biserici ce se construiau erau de dimensiuni
mici și modeste ca pictură, însă cu forme armonioase și bine echilibrate.

În vremea lui Ștefan cel Mare, unora din ele li se adaugă elemente de natură secundară.
Unele amănunte decorative în pictură și în invelitorile acoperișurilor au fost introduse în Moldova,
pe vremea lui Ștefan cel Mare, de unii meșteri italieni care erau în trecere pe la noi, în drum spre
Rusia. Aceștia au fost opriți de domnitor pentru a-și aduce aportul la înfrumusețarea lăcașurilor de
cult. De asemenea, Ștefan cel Mare a cerut meșteri și zugravi din Veneția, însă la niciunul din
lăcașurile rămase nu se mai păstrează urmele meșteșugului lor artistic.

Luând în considerare clima regiunii Moldovei, meșterii autohtoni și-au pus amprenta asupra
construcției acoperișurilor bisericilor și mănăstirilor. Astfel, pentru a putea îndepărta repede zăpada
pe pe acoperiș și pentru a evita adunarea apei, aceștia au construit acoperișurile înalte, cu pante
mari și streșini proeminente.

Dacă în ceea ce privește construcția și sculpturile în piatră ale bisericilor din vremea lui
Ștefan cel Mare, influențele sunt atât de natură bizantină , cât și gotică, când vine vorba de fresce,
acestea sunt în principal bizantine. Din cauza climei cu geruri aspre iarna și călduri excesive vara,
zugravii au evitat pictarea pe exterior a unor biserici, sau a părților mai expuse.

Cât privește sculptura în piatră în cadrul arhitecturii bisericilor, aceasta este relativ puțin
folosită la bisericile moldovenești din timpul lui Ștefan cel Mare. Ea se reduce în mod special la
împodobirea chenarelor de uși și ferestre În ceea ce privește forma pe care ele o îmbracă, ea este
împrumutată din Transilvania sau din Polonia.

Sculptura în piatră însă ia forme deosebite și are o varietate de elemente, fiind exclusiv
decorativă, la lespezile funerare. Întâietate o au, din punct de vedere cronologic, lespezile funerare
decorative cu o cruce simplă, în relief, înfiptă într-un semicerc. Ele sunt cioplite în calcar, gresie,
marmură sau granit și au aproape întotdeauna forme trapezoidale sau dreptunghiulare. Sunt
decorate în relief cu motive geometrice și simbolice.

În vremea domniei lui Ștefan cel Mare arta pietrelor funerare ( fig. 1) atinge o înflorire
fără precedent, mai ales în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Acum se constituie o adevărată
școală autohtonă, cu trăsături specifice care alcătuiesc un repertoriu exclusiv din stilizări vegetale și
geometrice. Elementul cel mai des întâlnit este vrejul meandrat cu palmete și semipalmete ( motive
vechi de largă circulație în antichitatea egipteană și greacă, în Orientul creștin și în toată lumea

2
bizantină). Palmeta și semipalmeta ( frunza de palmier sau de acant) stilizată se regăsesc în
Moldova în secolele XV-XVI și în cadrul frescelor, broderiilor, chiar și manuscrisurilor miniate.

Cele mai multe din aceste lespezi erau încastrate în paviment și doar foarte rar vorbim de
morminte adaptate sub chivot sau arcosoliu. În cadrul sculpturii în piatră, în Moldova secolului al
XV-lea, se regăsesc îmbinate elemente decorative autohtone și occidentale.

https://www.istorie-pe-scurt.ro/cine-a-fost-mama-lui-stefan-cel-mare/lespedea-de-marmura-de-pe-mormantul-lui-stefan-cel-mare-
si-sfant1/

Fig. 1 -Lespedea funerară a lui Ștefan cel Mare ( Putna)

Cea mai originală creație a geniului local din Moldova vremii lui Ștefan cel Mare este, însă,
broderia liturgică ( fig. 2, 3, 4). Broderiile existente în a doua jumătate a secolului al XV-lea
preced, de fapt, ansamblurile de pictură murală. Prima broderie - un Epitrahil- datează din 1467. În
aceeași categorie se înscriu piese majore, precum: celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de
Mangop ( 1477), Epitrahilul cu portretele lui Ștefan cel Mare și al lui Alexandru ( 1480), Dvera
Înălțării ( 1484) și cea a Adormirii ( 1485), Aerul din1484 și chiar Epitaful ( 1490). Ceea se se
consideră a fi latura originală a broderiei din epoca lui Ștefan cel Mare ,,este atât viziunea picturală
a pieselor înrudită cu cea a artei monumentelor contemporane, cât și calitățile stilistice și
desăvârșirea realizării tehnice”.2

Încă din primele decenii ale sec. al XV-lea, activitatea în atelierele moldovenești era din ce
în ce mai bogată, fiind susținută de marele domnitor. Brodeurii moldoveni ies din tiparul și de sub
stilul bizantin, încercând să-și impună propriile idei. Pentru a satisface comenzile numeroase al
domnitorului, a luat astfel ființă primul atelier la Mănăstirea Putna, în 1481. Conducătorul
atelierului, din dorința dea împrospăta schemele iconografice și de a le îmbogăți, se ia la întrecere

2
Theodorescu Răzvan, Solcanu Ion, Sinigalia Tereza - ,, Artă și civilizație în timpul lui Ștefan cel Mare”, Editura
Ministerul Culturii, 2004, ISBN 973-570-271-1, pag. 54
3
cu operele de pictură. De aici, stilul său de broderie se inspiră din pcitura murală, personajele
brodate devin foarte zvelte, iar veșmintele se pliază într-un mod mult mai elegant. temele sunt
diverse, iar numărul personajelor crește. Caracteristică este armonia culorilor: de exemplu, culoarea
verde simbolizează nădejdea în dobândirea fericirii veșnice.

Originalitatea broderiilor moldovenești din această perioadă își are izvorul în repertoriul
bogat de motive ornamentale din arta populară, dar mai ales din broderiile religioase.

Executarea broderiilor se realiza în trei etape:

- marcarea contururilor cu fir de mătase colorată;

- acoperirea din margine în margine cu fir de bumbac, cânepă, in sau borangic;

- broderia propriu-zisă.

Broderiile executate în vremea lui Ștefan cel Mare se grupează în piese de stil bizantin ( cu
inscripții liturgice grecești, cu materiale de o calitate superioară ca mătăsuri somptuoase). Ca
exemple enumerăm ,, Împărtășirea Apostolilor”, ,, ,, Spălarea picioarelor”, ,, Buna Vestire”, ,,
Răstignirea Domnului”. A doua categorie de broderii conține inscripții liturgice în limba slavă
vorbită la curte și cu un aer de ,, familie”. Mai jos sunt câteva din broderiile vremii:

https://www.academia.edu/44227131/_Un_epitrahil_cu_portretul_lui_Stefan_cel_Mare_regasit_
%C3%AEn_colectiile_Muzeului_Bizantin_si_Crestin_din_Atena_Analele_Putnei_XV_1_2019_p_135_148

Fig. 2 - Epitrahilul de la Dobrovăț Fig. 3 - Portretul lui Ștefan cel Mare și al

doamnei Maria din Epitrahilul de la Dobrovăț

4
https://www.academia.edu/44227131/_Un_epitrahil_cu_portretul_lui_Stefan_cel_Mare_regasit_
%C3%AEn_colectiile_Muzeului_Bizantin_si_Crestin_din_Atena_Analele_Putnei_XV_1_2019_p_135_148

Fig. 4 - Portretul lui Ștefan cel Mare din dvera Răstignirii

( Putna, 1500)

Pentru a ne edifica asupra specificului bisericilor și mănăstirilor ctitorite de Ștefan cel

Mare, cel mai indicat este să analizăm câteva din cele mai reprezentative pentru epoca sa. Fiind
numeroase, mă voi limita la analiza detaliată a doar câtorva, urmând a le enumera și pe celelalte, cu
particularitățile ce le deosebesc.

PĂTRĂUȚI

Biserica Pătrăuți este zidită în 1487 și poartă hramul Sfintei Cruci.

http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
Fig. 5- Biserica Pătrăuți Fig. 6- Planul vertical al bisericii

5
 http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
Fig. 7 - Planul orizontal al bisericii

Arhitectura aparține stilului moldovenesc, cu împletire armonioasă de elemente

bizantine cu latine și gotice:

- elemente bizantine: compartimentarea bisericii în trei camere ( naos, pronaos și altar);

- elementul roman: planul bisericii construită în formă de cruce cu brațe inegale;

- elemente gotice: piatra sculptată ce creează portalul ușilor, ferestrelor și acoperișul bisericii;

- elemente moldovenești: arhitectura turlei de deasupra naosului bisericii și trecerea de la zidurile

bisericii la tamburii turlei printr-un complex arhitectonic format din două sisteme de patru arce
suprapuse și intercalate de un tambur de turlă inferior.

http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
Fig. 8 - Portal de intrare-stil gotic Fig. 9- Fereastră în stil gotic Fig. 10- Arcadă gotică între pronaos și
naos

http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html

Fig. 11 - Acoperiș cu turlă în stil moldovenesc Fig. 12 - Vedere din naos ( turla)
6
- ușa de la intrare are un chenar format de mulure3 care se termină în arc frânt4 ( fig.8);
- ferestrele sunt mici și dreptunghiulare ( fig. 9);
- ușa naosului este dreptunghiulară ( fig. 10).
Pictura uimește prin scene de o deosebită frumusețe, cu teme unice și cu o culoare
predominantă de ocru auriu, ceea ce i-a conferit numele de ,, galbenul de Pătrăuți”. Stilul picturii
este impregnat de umanismul bizantin specific perioadei de după căderea Constantinopolului.
Panoul cu tabloul votiv este pe un al doilea strat de pictură ( fig. 13) reprezentându-l pe Ștefan cel
Mare oferind biserica lui Iisus Hristos, ajutat fiind de Sfântul Constantin cel Mare, alături de soția
sa ( Maria Voichița), de fiul său ( Bogdan al III-lea) și de domnițele Maria și Ana. Ipoteza este că ar
fi fost pictată de o echipă de greci.

http://biserica.patrauti.ro/biserica/pictura-interioara.html
Fig. 13 - Pictură din naos cu tabloul votiv ( stânga)

,, Cavalcada Sfintei Cruci”este o pictură ce reprezintă o armată de sfinți militari în Rai

( călare și înarmați) uciși în timpul persecuțiilor anticreștine, conduși de Arhanghelul Mihail și de
Împăratul Constantin ( fig. 14). Scena este unică în întreaga tradiție de artă bizantină, reprezentând
rugăciunea lui Ștefan cel Mare prin care invocă biruința Arhanghelului și a mucenicilor în folosul
armatelor pământești.

3
mulură = profil arhitectural în relief cu funcție ornamentală ( https://dexonline.ro/definitie/mulur%C4%83)

4
Balș, G., ,, Bisericile lu Ștefan cel Mare”, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia și Paraschiva- Victoria Batariuc, Ed. a2-a,
rev., Editura KARL A. ROMSTORFER, Suceava, 2012, p.21
7
 http://biserica.patrauti.ro/biserica/pictura-interioara.html
Fig. 14 - Scena ,, Cavalcada Sfintei Cruci ( pronaos)

MILIȘĂUȚI
Biserica Milișăuți a fost construită în același an cu Pătrăuți ( 1487) și poartă hramul
Sfântului Procopie.

https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/ Sursă: Balș, G. - Bisericile lu Ștefan cel Mare ( pag. 28)

Fig. 15- Biserica veche de la Milișăuți Fig. 16- Intrarea bisericii- Milișăuți

Biserica veche a fost distrusă de trupele austriece în 1916, în timpul primului război
mondial. În urma săpăturilor arheologice ( 1986-1987) au fost scoase la iveală mai multe obiecte
liturgice deosebite. Pisania cea veche a bisericii se află azi la Muzeul din Rădăuți, iar în cimitirul
satului Bădeuți, lângă ruinele vechii biserici, a fost ridicată o biserică de lemn.

8
 Sursă: Balș, G. - Bisericile lu Ștefan cel Mare ( pag.23)

Fig. 17- Planul vertical al bisericii Fig. 18- Secțiune longitudinală

Arhitectura

Biserica a fost zidită în formă de cruce, cu o lungime de 22,5 m și o lățime de 11,2 m ( în

dreptul naosului). Este zidită din piatră și cărămidă, cu o singură turlă centrală. Zidurile erau
sprijinite pe 6 contraforți din cărămidă (o particularitate unică, la celelalte biserici aceștia fiind
din piatră). Ușa de la intrare era așezată îm zidul sudic, cum este și la Mănăstirea Voroneț. În curtea
bisericii se afla o clopotniță de zid5 ( fig. 19). Ușa de la intrare avea mulure ogivale și un chenar
dreptunghiular ce le încadra.

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-135462.html
Fig. 19 - Ruinele clopotniței

5
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-135462.html
9
Pictura

Biserica a fost pictată atât la interior, cât și la exterior. Frescele din interior au fost curățate
în 1887. În pronaos domina martiriul Sfântului Procopie, iar în naos scena cu tabloul votiv în care
Sfântul Ștefan cel Mare apărea înfățișat însoțit de familia sa și asistat de Sf. Procopie. ,,Tencuiala
bisericii a avut urme de picturi, iar sub streașină și la turlă o decorație de plăci ornamentate cu
rozete și nasturi smălțuite”6.

BISERICA,, SFÂNTUL ILIE” DE LA SUCEAVA

A fost construită în 1488, cu un plan arhitectural asemănător Voronețului și Pătrăuților,

diferite fiind contraforturile.

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-ilie-suceava-67982.html

Fig. 20 - Biserica Sf. Ilie ( Suceava)

Arhitectura

Naosul are boltiri moldovenești caracteristice. Are patru arcuri mari, două longitudinale
înguste și două transversale late. Pronaosul este pătrat, iar arcurile ce încadrează baza cupolei cad
pe niște console de piatră. Ușile din naos și pronaos sunt cu chenar dreptunghiular, iar cea de la
intrare are formă ogivală. Ferestrele sunt mici, cu chenar dreptunghiular.

În părțile superioare se află un rând de ocnițe mici cu arcuri, din cărămidă smălțuită ( fig.
20). Turla se află sprijinită pe trei baze ( una pătrată, una oblică și una stelată, cu vârfuri).
6
Balș, G., ,, Bisericile lu Ștefan cel Mare”, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia și Paraschiva- Victoria Batariuc, Ed. a2-a,
rev., Editura KARL A. ROMSTORFER, Suceava, 2012, p. 23
10
Pictura

A fost refăcută în sec. al XVII-lea, când a fost reparată întreaga biserică de Mitropolitul
Varlaam. Acesta i-a păstrat forma inițială. Ceea ce impresionează este tabloul votiv reprezentându-l
pe Ștefan cel Mare împreună cu familia sa ( imagine ce a fost parțial distrusă în timpul luptelor cu
polonii lui Ian Sobiesky) ( fig. 21).

În interior, sub stratul actual de picturi se regăsește o tencuială ce imită cărămizi aparente.
Acoperișul altarului și al turlei este roșu, pe când cel al zidurilor laterale este cenușiu-albastru. Baza
superioară a turlei este albă, iar al bazei inferioare, este galben.

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-ilie-suceava-67982.html
Fig. 21 - Tabloul votiv ( Sf. Ilie- Suceava)

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-ilie-suceava-67982.html
Fig. 22 - Pictură murală din interiorul pronaosului de pe zidul nordic
După unele intervenții de spălare și restaurare a culorii, s-a ajuns la concluzia că pictura se
înscrie în școala moldovenească, făcând legătura între două mari epoci ale picturii medievale
moldovenești: epoca lui Ștefan cel Mare și cea a lui Petru Rareș.

11
 Sculptura

În ceea ce privesc ornamentațiile, acestea sunt cu motive vegetale de stil oriental și romanic,
cu largi frunze îndoite ( ce se regăsesc și pe mormintele de la Pătrăuți, sau la majoritatea ocnițelor).
Pisania de deasupra ușii de intrare este scrisă în slavonă și are o ramă frumoasă sculptată în piatră
( fig. 23).

https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2011/03/biserica-sfantul-ilie-din-sfantu-ilie.html

Fig. 23- Pisania ( Sf. Ilie- Suceava)

VORONEȚ
A fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, având hramul Sfântului Gheorghe. Ea s-a păstrat
mai bine în interior. Actuala pictură exterioară recunoscută în lume, a fost executaă abia în 1534-
1535, în timpul lui Petru Rareș. În 1547 mitropolitul Grigorie Roșca i-a adăugat exonartexul ( un
pridvor închis, care a fost pictat la exterior de meșterul Marcu, iar pronaosul pictat în 1550).

https://www.vatra-dornei.info/obiective-turistice/manastirea-voronet.html
Fig. 24- Voroneț

Arhitectura

12
 Este reprezentativă pentri stilul moldovenesc, fiind o sinteză specifică și originală a unor
elemente bizantine ( forma treflată sau triconică a absidelor naosului, împărțirea în altar, naos și
pronaos, sistemul de boltire) cu elemente ce aparți goticului târziu ( înălțimea bisericii,
contraforturile exterioare, chenarele ușilor și ferestrelor în arc frânt, modul de tratare al pietrei
cioplite). Aceste elemente de origine bizantină și gotică se îmbină armonios cu elemente de o
frumusețe rară, autohtonă ( acoperișul țuguiat din șindrilă, simplitatea construcției).

Construcția impune prin grație, simplitate, farmec, verticalitate, proporții armonioase, dar
mai ales prin trecerea de la forma dreptunghiulară a clădirii la absidele laterale și la absida mare,
toate de formă semicirculară.

Pictura
Pictura interioară, realizată în 1496, este inspirată din modele vechi ale iconografiei
bizantine și impresionează prin claritatea și rigoarea desfășurării iconografice, prin gama cromatică,
dar și prin expresivitatea deloc convențională a personajelor 7. Pictura din naos este cea mai veche.
Altă pictură sub cea actuală, din interiorul bisericii, nu există. Ea se deosebește prin diferite detalii
și prin calitatea ei, mai ales a celei din pronaos.

https://www.vatra-dornei.info/obiective-turistice/manastirea-voronet.html
Fig. 25 - Pictură interioară Voroneț (naos)
Tabloul votiv ce se află între naos pe peretele dinspre pronaos îl reprezintă pe Ștefan cel
Mare dus de Sf. Gheorghe spre Hristos stând pe un tron ( fig. 26).

7
Voroneț, Monahia Gabriela Platon, Mănăstirea Voroneț, Editura Thausib, 2007
13
 https://radiorenasterea.ro/manastirea-voronet-patrimoniu-cultural-national-si-european/
Fig. 26- Perete votiv ( Voroneț)

Sfântul Nicolae ( Dorohoi)

- zidită în 1495
- naos cu altar semicircular cu anexe: proscomia și diaconicul
- naosul boltit, iar pronaosul cu o calotă sferică
- arcurile transversale sunt mai late decât cele longitudinale
- doi contraforți proptesc arcul transversal de lângă altar
- fațada ( una din celel mai tipice ale vremii) este de piatră brută
- deasupra soclului sunt 3 rânduri de cărămidă smălțuită în galben, verde închis și albastru închis
- ușa de la intrare în arc frânt ( ogivală)
- în partea de sus, 2 rânduri de ocnițe
- particularitate: ocnițele nu sunt așezate în axa firidelor, ci axa lor corespunde cu pilaștrii dintre
firide
- sub streașină- 3 rânduri de discuri restaurate, având reprezentări ca : un leu, un patruped înaripat
cu cap uman, încoronat, un cap de zimbru cu cun personaj, o sirenă cu coroană pe cap și cu două
cozi de pește pe care le ține în mâini

14
 https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-dorohoi-142241.html

Fig. 27 - Biserica Sf. Nicolae ( Dorohoi)

Sursă: Balș, G. - Bisericile lu Ștefan cel Mare ( pag. 38)

Fig. 28 - Secțiune longitudinală ( Df. Ilie- Dorohoi)

POPĂUȚI
- zidită în 1496, cu hramul Sf. Nicolae;
- același tip de construcție ca și Sf. Nicolae din Dorohoi ( compartimentată în naos, pronaos și
altar);
- deasupra ușilor este câte o ocniță;
- nervuri gotice împodobesc bolta pronaosului;
- contraforții sunt din piatră;
- turla bisericii are formă poligonală pe exterior și cilindrică la interior;
- pictura exterioară s-a păstrat parțial;
- în naos: scene dedicate patronului bisericii ( Sf. Nicolae) și Sinoadele Ecumenice;
- pereții naosului sunt pictați cu scene din Ciclul Patimilor;

15
- singurele picturi originale păstrate sunt capetele lui Iisus și al îngerului, din altar.

https://popauti.mmb.ro/istoria-manastirii-popauti

Fig. 29 - Popăuți Fig. 30 - Discurile cu reprezentări

PUTNA
- zidită după cucerirea Cetății Chilia ( 1465), având hramul ,, Adormirea Maicii Domnului)
- Casa Domnească s-a construit în 1473
- zidurile de apărare cu turnurile aferente și Turnul Tezaurului ( 1481)- singurul rămas din vremea
lui Ștefan din construcțiile mănăstirii Putna ( fig.32 )

https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-putna-67958.html Sursă: Balș, G. - Bisericile lu Ștefan cel Mare ( pag. 156)

16
 Fig. 31 - Mănăstirea Putna Fig. 32 - Turnul Tezaurului (secțiune transversală)

Arhitectura

- edificiul inițial, cel construit de Ștefan cel Mare, avea un pridvor îngust, cu o ușă încadrată de un
cadru gotic;
- plan simplu, de tip bazilical;
- naosul e larg
- contraforții din piatră cioplită și cărămidă aparentă, smălțuită uneori cu galben și verde
- discuri de smalț cu stema țării, cu zmei încununați, cu ostași ( la întâlnirea arcelor, la linia de sub
acoperiș, pe turnul unic)
- turnul clopotniță împodobit cu aceleași discuri colorate în galben, brun, albastru, verde;
Pictura
- chipuri de sfinți zugrăviți în culori întunecate ( albastru și vânăt)

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna#/media/Fi%C8%99ier:Putna_-_pictura_-_turla.JPG
Fig. 33 - Pictura murală a turlei ( Putna) Fig. 34- Detaliu pictură interioară ( Putna)

ALTE CTITORII ALE LUI ȘTEFAN CEL MARE:

- Biserica ,, Sf. Gheorghe” (Hârlău) - 1492
- Biserica ,,Sf. Nicolae Domnesc” din Iași- 1492
- Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Tazlău) - 1497
- Biserica „Sf. Nicolae ”- Chilia ( 1482)
- Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” ( Vaslui ) - 1490
- Biserica episcopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” ( Huși) - 1495
- Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” ( Războieni) - 1496
17
- Biserica ,, Borzești”- 1493
- Turnul clopotniță cu paraclisul Sf. Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistrița - 1498
- Turnul clopotniță al bisericii Sf. Ioan ( Piatra Neamț) - 1499
- Biserica ,, Înălțarea Sfintei Cruci” - Mănăstirea Dobrovăț ( 1503-1504)
- Biserica ,, Sfânta Parascheva” ( Râmnicu Sărat)

BIBLIOGRAFIE:
1. Balș, G., Bisericile lu Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia și Paraschiva- Victoria
Batariuc, Ed. a2-a, rev., Editura KARL A. ROMSTORFER, Suceava, 2012
2. Barnea I., Arta creștină în România, vol.1, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, București, 1979
3. Eșanu A., Eșanu V., Mănăstirea Voroneț - Istorie, cultură și spiritualitate, Editura Pontos,
Chișinău, 2010
4. Gheorghiu M., Mănăstiri și biserici din Bucovina, București, Editura NOI Media Print, 2005
ISBN: 973-7959-20-5 , pag. 11-12
5.Moisescu C., Arhitectura românească veche, vol 1, Editura Meridiane, București, 2001, ISBN
973-33-0440-9
6. Purice Stela, Influențe occidentale în sculptura în piatră din Moldova în a doua jumătate a
secolului al XV-lea, Institutul de Istorie, Stat și Drept, Chișinău, 2011
7. Theodorescu R., Solcanu I., Sinigalia T. , Ată și civilizație în timpul lui Ștefan cel Mare, Editura
Ministerul Culturii, 2004,ISBN 973-570-271-1
*** http://biserica.patrauti.ro/biserica/arhitectura.html
***https://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2011/03/biserica-sfantul-ilie-din-sfantu-
ilie.html
***https://popauti.mmb.ro/istoria-manastirii-popauti
***https://radiorenasterea.ro/manastirea-voronet-patrimoniu-cultural-national-si-european/
***https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna#/media/Fi
%C8%99ier:Putna_-_pictura_-_turla.JPG
***https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-ilie-suceava-67982.html
***https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-
135462.html
***https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-putna-67958.html
***https://www.vatra-dornei.info/obiective-turistice/manastirea-voronet.html
18
19