EDIFICII AFLATE ÎN STARE DE DEGRADARE

BISERICA RUINĂ DIN CHIAJNA- GIULEȘTI

DATE GENERALE

Biserica Chiajna este un monument istoric

poziționat în apropierea Bucureștiului la marginea
cartierului Giulești.

Construcția a fost începută în anul 1774 și

terminată abia în 1790.

Stilul bisericii este neoclasic, conform sursei site-

ului crestinortodox.ro, și arată mai degrabă ca o cetate
decât ca o biserică obișnuită. Are ziduri înalte și groase.
Pentru vremea în care a fost ridicată, măsurătorile sale
erau impresionante. Are 43 m lungime, 17 m înălțime și
1 și 2 m grosime.
 ISTORICUL

Chiar înainte de sfințire, biserica a fost bombardată de turci

și distrusă parțial crezând ei inițial că este o cetate. Preoții nu
au slujit niciodată în ea.
După atacul turcilor biserica a rezistat și a rămas în
picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a degradat mai grav și
turla s-a prăbușit
Așadar, starea de ruină s-a datorat în primul rând atacului
turcilor, devenind în timp foarte fragilă, mai apoi la cutremurul
din 1977 i-a căzut cupola iar în prezent suferă enorm din cauza
avioanelor care trec în acea zona la joasă altitudine foarte
aproape de biserică.
 DEGRADĂRI ANTROPICE

1. trepidaţii datorate traficului CFR;

2. trepidaţii datorate excavaţiilor ilegale care se fac
pe o rază de cca 200–500 m de jur-împrejur;
3. ascensiuni ilegale pe zidurile exterioare şi
interioare ale bisericii;
4. incendierea pereţilor interiori de către diferite
persoane – în trecutul recent chiar de către satanişti
5. păşunatului ilegal în afara şi în interiorul bisericii
6. săpături pentru reţelele subterane ale CFR, de-a
lungul laturii nordice a bisericii.
 DEGRADĂRI NATURALE

7. degradări datorate condiţiilor climatice (ciclul

îngheţ-dezgheţ, vânt, prceipitaţii);
8. degradări datorate mişcărilor seismice;
9. schimbarea nivelului apelor freatice;
10. alte degradări.

Cea mai periclitată este latura nordică, respectiv

segmentul vestic, care tinde să se macine din masa
zidăriei. Această latură este cea mai expusă trepidaţiilor
datorate traficului CFR, deoarece liniile de cale ferată au
fost amenajate în debleu faţă de platoul pe care se află
mănăstirea. Diferenţa de cotă dintre platou şi calea ferată
este de cca. 2 metri.
 Biserica chiajna este o ruină expusă la
intemperii lucru care o face efemeră,
fragilă în timp

Ierburile și-au făcut și ele

loc pe această ruină, astfel,
în loc de acoperiș, vom
observa o pătură groasă de
verdeață.
 MĂNĂSTIREA ASTĂZI

După aproape 250 de ani de când a fost construită, Mănăstirea

Chiajna, un monument istoric de altfel ce face parte din situl
istoric Mănăstirea Chiajna-Giulești cu codul B-I-m-A-17884.01,
cât și cu codul B-II-m-A-19650, se află într-o stare de degradare
avansată. Vremea nemiloasă, nepăsarea autorităților dar și faptul
că aproape de aceasta se află calea ferată București–Craiova, au
început să distrugă mănăstirea ușor dar sigur.
Concluzie:
BISERICA
SFANTUL VASILE
DIN
STRAMBA-VULCAN
 Biserica, ce poartă hramul Sfântul Vasile, aflată în satul Strâmba-
Vulcan, se află în Lista monumentelor Istorice din Gorj.
https://www.verticalonline.ro/biserica-stramba-vulcan-pe-moarte
Acest lăcaș suferă în prezent deoarece nu sunt fonduri suficiente
pentru a începe demersul unor restaurări. Atât interiorul cât și
exteriorul se află în stare avansată de degradare.
Pictura este plină de voaluri albe
provenite de la eflorescențe saline.
La o primă vedere de ansamblu a imaginii se poate observa cu ușurință faptul
că pictura are un grad avansat de degradare, stratul de culoare este strapat pe
alocuri, este plină de zgârieturi și lacune.
 Exteriorul bisericii se prezintă în mare parte fără tencuială fapt ce
lasă la vedere structura de cărămidă din care a fost construită. Acest
lucru înseamnă că biserica nu este bine izolată, fapt ce conduce la
infiltratrea apei cu ușurință. Dacă apa pătrunde în zidărie se dinstruge
concomitent atât partea exterioară cât și partea interioară. Nu va mai
trece mult timp pâna va cădea și restul de tencuială rămasă și va fi
prea târziu pentru orice intervenție.
ÎNAINTE
ACUM
Concluzie: daca biserica nu va fi restaurată urgent,
aceasta este sortită ruinării. Structura de cărămidă
este expusă intemperiilor se va măcina în scurt timp
neavând nici o tencuială de protecție. Pictura poate
deveni foarte fragilă în urma variațiilor bruște de
temperatură și umiditate nemaiputând fi salvată.
RUINELE BISERICII "SF. IOAN, NICOLAE ŞI GHEORGHE"
- MAGHERU (CUNOSCUTĂ ŞI CU NUMELE DE BISERICA
MĂCEASCA)
http://lacasedecult.cimec.ro/ro/documente/asp/detaliu.asp?k=17049-1

ÎNAINTE
ÎN PREZENT
Biserica "Sf. Ioan, Nicolae şi Gheorghe" -
Magheru a fost ridicată între anii 1824-1825.
Ctitoria lui Nicolae Magheru din Cojani-Târgu
Cărbuneşti este opera unor meşteri vâlceni în Gorj,
ceea ce nu este de neînţeles având în vedere
originea vâlceană a Magherilor. Biserica are
faţadele pictate în întregime cu diverse scene şi
personaje.

http://
lacasedecult.cimec.ro/ro/documente/asp/detaliu
.asp?k=17049-1
 Din 1824 și până în prezent se remarcă evoluția
degradării bisericii, se vede cum a fost abandonată.
Aceasta a fost neglijată un timp foarte îndelungat,
pe acoperiș au crescut ierburi care și-au întins
rădăcinile în lemnul de construcție făcând acoperișul
și mai fragil fapt care a dus la prăbușirea acestuia.

Biserica era așadar pe cale de dispariție, însă, de

curând a fost remarcată și luată în serios iar acum se
fac demersuri pentru salvarea ei. Restaurarea
urgentă a ei este acum o necesitate.
 Deteriorarea bisericii poate fi din cauza
acoperișului din lemn care nu a reușit să asigure
o dăinuire cât mai lungă în timp. Găurile
formate în acoperiș au favorizat pătrunderea
apei în interiorul Bisericii făcând degradarea
rapidă într-un timp foarte scurt.
 (http://wikimapia.org/21973442/ro/Ruinele-
bisericii-Sf-Ioan-Nicolae-%C5%9Fi-Gheorghe-
Magheru-cunoscut%C4%83-%C5%9Fi-cu-
numele-de-Biserica-M%C4%83ceasca)

Pictura este realizată după 1825 de echipa

zugravului Manole - Dinu (Constantin)
zugrav, Dumitru şi Dumitraşcu - calfe.
Elementele ornamentale, cum ar fi motivul
frunzei de stejar şi reprezentarea
personajelor respectă linia tradiţiei echipei
lui Manole. În Gorj, reprezentarea unor
ctitori pe faţadele lăcaşului de cult
constituie o formulă iconografică
specifică. Procedeul cunoaşte o relativ
largă răspândire, după 1820 el depăşind
graniţele unui fenomen strict local.
Biserica se află în stare avansată de
degradare, fiind deja părăsită.
Pisania încă se păstrează în întregime și este scrisă în Chirilică
După furtuna puternică a căzut și acoperișul făcut să fie
provizoriu până la strângerea fondurilor necesare
restaurării.
 Încheiem această scurtă prezentare, cu un citat
din studiul lui Andrei Paleolog, dedicat picturii
religioase exterioare: “Prin originalitatea
rezolvărilor plastice, prin calitatea execuţiei,
pictura murală a plaiurilor muntene e marea
artă a secolului al XVIII-lea şi a primei
jumătăţi a celui de al XIX-lea, care asigură
perpetuarea unei structuri mentale şi vizuale
demult împământenite, ancorate însă în noi
realităţi”