CONSOLIDAREA BISERICII EVANGHELICE DIN PIATA HUET, SIBIU

D. Marcu1, O. Marchelov1, A. Nicolescu1, M. Coman1 si M. Crisan2

ABSTRACT
Biserica Evanghelica din Piata Huet, Sibiu este unul dintre cele mai frumoase edificii gotice din Romania si este inscrisa in lista monumentelor istorice cu indicativul SB-II-m-A-12078-LMI-2004. Articolul analizeaza posibilitatile de imbunatatire a comportarii structurii la actiuni seismice in contextul realizarii reparatiilor de intretinere periodica a acesteia si a refacerii locale a reazemelor nasterilor boltilor. Sunt analizate de asemenea valorile gradului de asigurare la actiuni seismice obtinut prin evaluarea calitativa dupa normativul P100-3/2006 si prin evaluarea cantitativa conform P100/92.

1. SCURT ISTORIC Biserica este amplasata in Piata Huet, in orasul vechi al Sibiului/Hermannstadt. Prima mentiune documentara a asezarii dateaza din 20 decembrie 1191. Biserica este unul dintre cele mai frumoase edificii gotice din Romania. Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnulete pe colturi, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte. Biserica Evanghelica C.A. din Piaa Huet a fost inceputa in jumatatea a doua a secolului XIV, pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul XII. Intr-o prima etapa au fost ridicate corul, nava centrala, cele doua nave laterale impreun cu transeptul situat intre cor si nava centrala, de asemenea etajele inferioare ale turnului. Intr-o a doua etapa, dup 1424, in zona vestica a turnului a fost atasata asa numita ,,ferula - adica hala, probabil pentru stabilizarea turnului. In final, deasupra navei laterale sudice a fost ridicata Galeria, au fost finalizate cele dou sacristii, iar transeptul a fost extins cu o ramur nordic. In aceasta perioada ulterioara turnul a capatat forma sa finala. In anul 1471- anul poate fi observat fiind inscriptionat de dou ori pe pilastrul central al sacristiei constructia bisericii a fost in linii mari terminata. Celelalte poriuni - turnuletul cu scara spirala de pe fatada sudica, boltile galeriei .a. - au fost adaugate in prima jumatate a secolului XVI. Transeptul ulterior a capatat o galerie, care insa a fost demolata cu ocazia operatiilor de refacere intre anii 1553 si 1555.

Foto1. Fatada sud.

Foto 2. Portic intrare fatada nord.

La exteriorul peretilor, conform stilului architectonic al vremii, au fost amplasati contraforti masivi. Initial, ,,ferula a fost deschisa spre biserica. Abia cu ocazia operatiilor de refacere intre anii 1853 si 1855 ea a fost separata printr-un zid de care este fixata placa memoriala in cinstea celor cazuti in primul razboi mondial. Cu ocazia acestei operatii de refacere a fost inlaturat si amvonul de pe cel de al doilea pilastru din
SC Popp&Asociatii SRL, Bucuresti, dragos.marcu@popp-si-asociatii.ro, olimpia@popp-si-asociatii.ro, adrian.nicolescu@popp-siasociatii.ro , mcoman@popp-si-asociatii.ro 2 Universitatea de Arhitectura si Urbanism ,,Ion Mincu Bucuresti, mcdesign_cons@yahoo.com
1

sirul nordic i depozitat in ,,ferula. Amvonul nou, bogat cizelat in lemn si-a capatat locul in coltul dintre cor si transeptul nordic. In aceasta perioada au fost terminate altarul si strana. De asemenea, in cele doua sacristii au fost amenajate ferestre de loja spre cor si transept. Lumina naturala patrunde in interior printr-o serie de ferestre mari in ogiva: patru dintre acestea mai mari si mai frumoase sunt amplasate in cor, iar alte doua pe cele doua laturi opuse ale transeptului. 2. INCADRAREA CONSTRUCTIEI DUPA NORMELE DE CALCUL Conform normativului de protectie antiseismica P100-2006 cladirea bisericii se incadreaza in clasa de importanta si expunere II, deoarece se incadreaza in categoria monumentelor (SB-II-m-A-12078-LMI-2004). Avand o structura pe zidarie portanta constructia se incadreaza in grupa de constructii cu pereti structurali din zidarie de piatra si caramida, conform normativului P100-2006. Biserica este situata in zona seismica de calcul D cu perioada de colt Tc=0.7s si caracterizata de o acceleratie maxima a terenului ag=0.16g, ceea ce corespunde unei zone de intensitate seismica VII, conform scarii de intensitate MSK. Stratificaia terenului conform investigatiilor este urmatoarea: umpluturi de o grosime de 1.0m-1.5m; sol aluvial, nisipos si argilos pana la tare argilos cu grosime de 1-3.6m; nisip cu o compactitate medie pana la mare cu o capacitate portanta buna. Aceasta afirmatie asupra terenului fiind foarte importanta dupa cum este precizat in capitolul 3, paragraful 8, aliniatul 3. Din punct de vedere al solicitarilor din vant, amplasamentul corespunde unei presiuni de referin a vantului de 0.5 KN/m, mediata pe 10 min la 10 m cu interval mediu de recurenta de 50 ani (2% probabilitate anuala de depasire). Din punct de vedere al incarcarilor din zapada amplasamentul corespunde unei valori caracteristice a incarcarii din zapada pe sol s0,k=1.5 kN/m2 avand un interval mediu de recurenta de 50 ani. 3. DESCRIEREA STRUCTURII EXISTENTE Biserica este un amplu edificiu in stil gotic, cu planul bazilical format dintr-un cor poligonal cu trei travei, urmand spre vest transeptul, apoi nava centrala impreuna cu cele doua nave laterale, turnul masiv, inglobat in cele din urma intr-un nartex (ferula) format la randul lui din trei nave. Pe latura nordica corul este flancat de o sacristie, prezentand tot spre nord o extindere i un turn dreptunghiular, scund, cu scara spre etajul sacristiei. Pe latura sudica, corespunzator corului se afla o capel accesibila din exterior si corespunzator turnului se afla turnuletul cu scara spiralata accesand podul bisericii si turnul. Biserica are regim de inaltime parter + etaj retras+ pod, iar turnul are 6 niveluri. Inaltimea la cornisa podului bisericii este de 23.23 m, iar inaltimea maxima a turnului este 73.34 m. Biserica are o lungime de 72 m si o latime de 22 m.

Fig.1- Plan parter Elementele portante verticale ale bisericii, pereii si stalpii, sunt realizati din zidrie de piatra si caramida si sunt dispusi atat dupa cele doua directii principale, cat si oblic: cazul contrafortilor din toate

colturile structurii. Peretii au grosimi de 90-100cm, cu exceptia peretilor turnului care au grosimi de cca.2.00 m. Dimensiunile sectiunii stalpilor sunt de cca.90-100 cm pe ambele directii. Planseele sunt de tip bolti din zidarie si din lemn. Astfel, deasupra navei centrale, corului, transeptului, a zonei centrale din ferula, a capelei, a navei laterale nordice si a parterului navei laterale sudice sunt realizate bolti in cruce nervurate din caramida, in stil gotic tarziu (foto 3). Deasupra etajului intermediar a navei laterale sudice si deasupra porticelor sunt realizate bolti stelate-pleostite din caramida cu nervuri de piatra (foto 4). Peste planseele boltite din etajul intermediar sunt realizate plansee din lemn.

Foto 3- Bolti in cruce nervurate

Foto 4- Bolti stelate

Sarpanta bisericii este din lemn, iar sarpanta turnului, de asemenea a fost realizata din lemn, dar ulterior a suferit operatii de consolidare prin dublarea ei cu o structura metalica, ancorata intr-un sistem de centuri din beton armat la partea superioara a peretilor turnului. Pentru sustinerea clopotelor si accesului la acestea exista o structura metalica independenta ce dubleaza la interior turnul de piatra. Invelitoarea este din tigla emailata colorat. Sistemul de fundare este reprezentat de o supralargire a bazei peretilor sub forma unor talpi continue din zidarie de piatra cu putin mai late decat peretii bisericii. Adancimea de fundare este cuprinsa ntre 1.70m si 2.50m. Conceperea iniial a elementelor structurale la limita de rezisten, fr coeficieni de siguran (dup cum a fost realizat i Biserica Evanghelic din Piaa Huet n conformitate cu nivelul de cunoatere de la perioada conceperii ei), face ca n urma unor reduceri chiar modeste ale capacitii portante, s se produc avarii uneori grave, pn la colapsul elementului structural; un caz foarte frecvent este cel al structurilor n arc sau boltite, care n lipsa unor elemente destinate mpingerilor, dei iniial erau capabile s suporte ncrcri verticale i mpingeri orizontale, pot iei din lucru, dac ncrcrile cresc sau se reduc. n cazul structurii bisericii evanghelice s-a constatat ca o parte din boli s-au desprins de pereii portani i/sau au fisurat, nervurile din piatr ale arcelor de sub boli au ieit n mare parte din lucru: sunt deplanate, unele nu mai realizeaz contact intim cu bolile, altele au czut pur i simplu. Nervurile nu fac parte din sistemul boltilor, ele sugereaz doar o bolt gotic, i iniial erau autoportante. Dac iniial prin efectul de arc acestea se puteau susine singure, n prezent au doar rol ornamental fiind agate de bolt n mod natural remanent sau prin agrafe metalice de suspendare sau sprijinite cu eafodaj din lemn(cazul bolilor din cadrul navei centrale). Cauza principal a cedrii bolilor o reprezint cedarea reazemelor, respectiv deplanarea pereilor/pilatrilor pe care descarc. Deplanarea pereilor a fost evideniat i de o msurtoarea nclinometric, efectuat n decembrie 2008 in care au rezultat urmatoarele: inclinari spre exterior a portiunii superioare al peretelui nordic (cca. 24 cm pe intreaga inaltime) si a portiunii superioare al peretelui sudic in zona corului (26 si 28 cm); inclinari evidente spre interior a portiunii superioare a peretelui sudic (ntre 6 si 15cm pe zona ferulei si navei laterale sudice, 7cm in zona transeptului) si inclinari/voalari cu diferite orientari la frontonul vestic. S-au constatat de asemenea degradari cauzate de: utilizarea improprie a constructiei care a alterat schema statica a constructiei: pe langa functiunile liturgice, unele spatii ale bisericii sunt utilizate in alte scopuri, cum ar fi etajul

sacristiei care este utilizat ca si sala de repetitii si a fost necesar introducerea unor sisteme de ventilatie si incalzire, suplimentate si cu straturi de termoizolatie pentru reducerea pierderilor de caldura. La parterul bisericii in zona ferulei s-a introdus un grup sanitar. Ridicarea partiala a unor incaperi la nivelul exigentelor actuale prezinta cauze de degradare: asezarea mai multor straturi de termoizolatii direct pe pardoseala impiedica aerisirea structurii de lemn, dar inclusiv favorizeaza aparitia condensului pe lemn provocand deteriorare biologica; instalatiile de apa si canalizare introduse nu au canivouri in care pot fi verificate si intretinute, umectand local terenul de fundare. degradarea materialelor datorate unor procese de natura fizica, chimica sau biologica. Fenomenelor naturale de degradare (imbatranire) li se asociaza fenomene de degradare patologica generate de factori de mediu diversi, cu actiune permanenta, periodica sau accidental, frecvent concomitenta, cum ar fi: umiditatea, agentii agresivi din atmosfera poluata, variatiile de temperatura, incompatibilitatile dintre materialele originale si cele introduse la interventiile ulterioare, actiuni dinamice din vibratia clopotelor, etc. interactiunea cu terenul: modificarile terenului din vecinatatea constructiei prin sapaturi aferente cimitirului(mormintele uneori au baza sub cota fundatiilor) sau demolarea altor constructii au avut ca efect surpari cu cedari locale si/sau ridicari locale in zona apropiata sapaturii. De asemenea ,,modernizarile din ultimile decenii prin introducerea de umpluturi de balast, piatra, placi de beton asfalt, etc., au avut ca efect cedari ale zonelor apropiate umpluturii. Din dezvelirile realizate de catre arheologi la fundatiile bisericii s-a constatat ca acestea au adancimi diferite in strate cu capacitate portante diferite, sunt din zidarie din materiale diferite, iar unele fundatii sunt nelegate, ceea ce au condus la cedari neuniforme ale fundatiilor, suplimentate de incarcarile neuniforme pe acestea datorita neregularitatii structurii.

Aceste fenomene au produs att fisuri in elementele de zidarie, cat si aparitia igrasiei si distrugerea unor elemente de sarpanta prin putrezire. Evaluarea seismica calitativa conform P100-3/2006(Metodologia de tip 1): R1 = 0.5 (cf. anexa D - normativ P100-3/2006) - gradul de ndeplinire a condiiilor de alctuire seismic(gradul de ndeplinire a condiiilor de conformare structurale, de alctuire a elementelor structurale i a regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul aciunii seismice) clasa II de risc seismic R2 = 0.52(cf. anexa D - normativ P100-3/2006) - gradul de afectare structural, care exprim proporia degradrilor structurale produse de aciunea seismic i alte cauze clasa II de risc seismic 4. EVALUAREA PRIN CALCUL A GRADULUI DE ASIGURARE SEISMICA Determinarea fortei seismice de proiectare Forta seismica de proiectare la baza structurii Fb, conform normativului P100-1-2006, pentru fiecare directie orizontala principala considerata in calculul structurii, se determina simplificat cu relaia:

Fb = I S d (T1 ) m = 77 672.7 kN

(1)

Gradul de asigurare la actiuni seismice R s-a determinat in doua moduri si anume: a) in functie de solicitarea medie de forfecare din pereti:

R=

S cap S necesar

Rf med

conform P100 92; (2)

Rf = fvk rezistenta la forfecare a zidariei s-a considerat egala cu rezistenta caracteristica la forfecare a zidariei n rost orizontal; fvk0 = 0,2 N/mm2 mortar asimilat marcii M4;
Rx = f vk med,x = 0,342 0,528 = 0,65

fb=7,5 N/mm2 elemente de zidarie marca C75;

Ry = f vk med, y = 0,342 0,409 = 0,84

b)

in functie de deplasarea punctelor caracteristice pentru zona sensibila a bisericii:

d r,adm d r,ef conform P100 92

R punct =

(3)

Rpunct gradul de asigurare seismica in punctul respectiv; dr,ef deplasarea laterala a punctului respectiv rezultata din calcul; dr,adm deplasarea laterala admisibila a punctului respectiv asimilata cu 5 din inalimea peretelui; dr,adm= 0,005 x h = 0,005x16m = 8 cm. (4)

Fig. 2 - Pozitia punctelor utilizate la determinarea gradului de asigurare seismica a elementelor individuale ale bisericii A stabili gradul de asigurare seismica al bisericii in ansamblu este greu de realizat in conditiile aproximarilor facute, aproximari care au fost necesare in special datorita tipului de structura analizat. Trebuie mentionat in acest sens ca toate calculele efectuate au un caracter sintetic. S-a realizat un calcul al gradului de asigurare seismica pe elemente individuale i in funcie de deplasari. Acest calcul a fost adoptat avand in vedere faptul ca valorile obtinute din programul de calcul au fost validate de masuratorile efectuate in situ. Unele bolti au deplsari de cca. 8cm fata de reazem. In schita de mai sus sunt figurate punctele avute in vedere in cadrul acestui calcul, puncte semnificative pentru comportarea peretelui caruia au fost atribuite. Varianta I elementele structurale verticale de rezistenta la forte laterale au fost modelate ca elemente de tip consola; Varianta II elementele structurale verticale de rezistenta la forte laterale au fost legate la partea superioara de o saiba rigida. Pentru studiul zonei sensibile a bisericii s-au avut in vedere punctele 1,2,7,4,5 i 13.

R Punctul Varianta II Varianta I R directia X R directia Y R directia X R directia Y 1 0.77 0.67 0.89 0.70 2 1.32 0.30 1.55 0.76 7 0.78 0.67 0.90 0.71 4 12.70 0.38 3.02 0.69 5 11.27 0.40 3.46 0.79 13 13.10 0.42 3.35 0.84

Rmed 6.66 0.47 2.20 0.75

Tabelul 1- Gradul de asigurare seismica al peretilor navei bisericii Analizele efectuate au relevant faptul ca gradul de asigurare la actiuni seismice prezint valori sub valorile minime indicate de normative, insa acest fenomen este unul izolat. Din analizele efectuate a rezultat ca la nivel global structura bisericii are un grad de asigurare seismica satisfacator. Punctual ins sunt elemente care prezinta un grad de asigurare nesatisfacator (abatere 78% fata de R admisibil). In aceasta situatie se incadreaza peretii nordic i sudic ai navei bisericii. Dupa cum se observa din tabelul sintetizator de mai sus, gradul de asigurare mediu al acestor perei in varianta I (pereti console) este R=0,47 cladirea se incadreaza punctual in clasa II de risc seismic. In cazul variantei II (cu saiba la partea superioara a peretilor) se obine un grad de asigurare seismica ridicat al acestor perei de R=0,75. 5. DESCRIEREA MASURILOR DE CONSOLIDARE Consolidarea boltilor La bolti, masurile de consolidare au constat in introducerea unui sistem de tiranti si nervuri capabile sa descarce peretii de sarcina orizontala provenita din impingerea boltilor. Acest sistem consta din: - tiranti orizontali dispusi in dreptul nasterilor boltilor; - un ansamblu de nervuri amplasate la extradosul boltilor; - centuri i camasuieli din beton armat la partea superioara a peretilor legate intre ele de baterii de tiranti si legate de nervurile de la extradosul boltilor; - injectarea tuturor fisurilor cu mortar de var si umectarea generala a boltilor cu lapte de var; - introducerea de mortar de var in rosturile dintre bolti si pereti.

Nervuri amplasate la extradosul bolilor (deasupra arcelor i nervurilor bolilor)

Fig.3 - Schita amplasare nervuri la extradosul boltilor Pentru realizarea acestor nervuri s-au recomandat urmatoarele tipuri de rezolvari insotite de

exemplificari practice:
CONSOLIDAREA SISTEMELOR DE BOLTIRE

CONSOLIDAREA SISTEMELOR DE BOLTIRE SAN FRANCESCO - ASSISI

Tip 1 (grinzi din lemn stratificat incleiat imbracat in fibra de carbon) pus n oper la biserica San Francesco, Assisi-Italia

Tip 2 (profile metalice)

Tip 3 (fasii din fibre de carbon) Nervurile existente se fixeaza de bolti, sau de noile nervuri, prin conectori metalici concomitent cu refacerea mortarelor n rosturile dintre elementele nervurilor. Intradosul bolilor se igienizeaza si se tencuieste cu mortare pe baza de var si se refac lucrarile de zugraveli. Tipul 1 are urmatoarele avantaje: greutate redusa, posibilitatea mularii cat mai precise a fiecarei fasii din lemn dupa forma boltilor, reversibilitatea, siguranta, manevrabilitatea, rezistente mecanice bune, nu modifica arhitectura, iar ca dezavantaje majore ar fi: personalul specializat in astfel de lucrari este in numar redus si costul materialelor si manoperei este ridicat. Tipul 2 are urmatoarele avantaje: greutate redusa, reversibilitatea, montaj usor si rapid, siguranta, manevrabilitatea, spatii reduse pentru depozitare si manipulare, nu modifica arhitectura. Dezavantaje: coeficient de dilatare diferit de cel al zidariei, necesita refacerea protectiei anticoroziva periodica.

Tipul 3 are urmatoarele avantaje: interventie invizibila(deoarece se face in grosimea tencuielii), dispare riscul coroziunii, rezistente mecanice bune, nu modifica arhitectura. Dezavantaje: ireversibilitatea, durabilitatea neverificata practic in timp a materialului(datele determinate prin incercari de laborator nu sunt intotdeauna compatibile cu imbatranirea efectiva in situ), permeabilitate redusa la vapori blocheaza procesele de migrare a umiditatii catre fata exterioara a zidului, favorizeaza procesele de inghet-dezghet si conduc la exfolieri ce angreneaza si straturi din materialul suport, sunt incapabile sa urmareasca dilatarile si contractiile zidariei. Dezavantajul de permeabilitate redusa la vapori a fost ameliorat prin aplicarea de fasii de fibra de carbon si nu camasuirea completa a boltilor. Consolidarea peretilor Peretii au suferit in timp degradari multiple: cedari de reazem, deplasari din impingerea boltilor, deplasari din seism, degradari biologice. Masurile care s-au luat n cazul pereilor sunt masuri de ameliorare, imbunatatire a comportarii acestora la diversele solicitari la care sunt supusi, decizie dictata si de factorul economic. Aceste msuri constau n camasuirea partii superioare a peretilor catre interior cu beton armat si realizarea unui sistem de centuri de beton armat legat cu baterii de tiranti usor postensionati. In acelai timp, tencuiala va fi indepartata local, acolo unde este necesar si fisurile vor fi injectate cu mortar de var si cusute cu bare de otel introduse in rasini epoxidice, care are rol si de protectie anticoroziva . De asemenea rosturile care s-au format intre bolti i pereti se vor umple cu mortar de var. Se vor inlocui zonele deteriorate de zidarie. Pentru a imbunatati capacitatea peretilor la forta taietoare (lucru rezultat necesar din analiza preliminar a eforturilor din pereti) se vor executa foraje verticale in pereti prin care se vor introduce bare 30 postensionate. Postensionarea se va realiza dupa forarea pana sub cota fundatiei, introducerea barelor metalice si injectarea sub fundatii a unui beton expansiv, urmand ca dupa intarirea betonului barele sa fie tensionate. Barele metalice se ncarc cu sarcini mari la eventualele aciuni seismice si confera structurii o ductilitate superioara. De asemenea intersectiile de pereti se vor lega prin armarea lor cu bare de otel, diagonal forate in inaltimea peretilor si incrucisate. La partea superioara a peretilor se introduc tiranti metalici diagonali pentru a asigura un comportament monolitic, robust si o stare de tensiune interioar corespunzatoare, fara a modifica linia arhitectonica.

Fig.4 - Detaliu tip de realizare a camasuielii si a centurii la partea superioara a peretilor

Tirani amplasai n dreptul centurilor de beton armat

Fig. 5 - Schita amplasare tiranti in dreptul centurilor de la partea superioara a peretilor Consolidarea fundatiilor se va face cu grinzi tip Vierendell(se imbraca lateral fundatiile cu elemente tip grinda cu talpa inferioara largita) si cu grinzi tirant-transversal( se realizeaza largirea bazei fundatiei prin grinzi asezate partial sub ea si legate prin traverse de beton. 6. VALOAREA DE MONUMENT ISTORIC A STRUCTURII ORIGINALE ,,Prin lucrarile de consolidare trebuie sa se obtina stabilitate si rezistenta pentru elementele de constructii, evitandu-se inoirea lor(pe cat posibil), esentialul in operatiunea de consolidare ramanand pastrarea autenticitatii structurii. Gustavo Giovanoni In felul acesta este precizata idea rolului auxiliar pe care il are tehnica noua in restaurari, auxiliar la care se recurge tocmai pentru a se putea mentine structura constructiva originala, dar fara a necesita un efort material foarte ridicat si o durata lunga de timp. Cel mai sigur mod de a pastra identic structura este de a o demonta bucata cu bucata si a o reface cu aceleasi metode cu care a fost realizata initial. Totusi aceasta necesita resurse imense, nejustificate, in cea mai mare parte a cazurilor de restaurare a structurilor. Orientarile cele mai recente in domeniul restaurarii structurale definesc drept obiective esentiale pastrarea schemei statice de ansamblu si pe cat posibil a tehnicilor de tip traditional; atunci cand utilizarea de materiale noi este indispensabila, se recomanda reversibilitatea interventiei. Sistemul constructiv are valoare de monument istoric intocmai ca si aspectul plastic. innd cont de caracterul de monument istoric precum i de valoarea excepional a construciei soluiile de consolidare propuse se nscriu n practica curent de abordare pentru aceast categorie de construcii, putndu-se vorbi mai degrab de operaii de ameliorare a rezistenei i stabilitii structurale, dect de operaii propriu-zise de consolidare, operaiile propuse fiind n mare parte reversibile, lsnd loc unor eventuale intervenii n timp cu mijloace i tehnologii viitoare. 7. INCHEIERE Avand in vedere perioada in care a fost realizata biserica, durata mare de timp pe care s-a intins executia diferitelor lucrari, fie de extindere, fie de refacere sau consolidare, nu se poate stabili cu exactitate un material omogen si izotrop care sa stea la baza unui modelul de calcul. Cu atat mai mult caracteristicile aceluiasi tip de material difera de la o perioada la alta in functie de specificul epocii in care a fost edificat. Prin urmare un model de calcul a fost foarte greu de calibrat. Dupa cum este specificat si in normativul P100-3/2006, ,, la constructiile de acest tip, o evaluare prin

instrumente de investigare de nivel superior nu este posibila, nici recomandabila. Aceste cladiri prezinta de multe ori vicii esentiale de conformare si alcatuire evidente si o rezistenta la forte laterale insuficienta, ceea ce le fac extrem de sensibile la actiunea cutremurelor. Pentru aceste cladiri instrumentele de calcul evoluate nu se pot aplica pentru ca structura nu se poate modela cu suficienta fidelitate, iar efortul de calcul nu se justifica pentru ca rezultatul este cat se poate de previzibil. Pentru a surmonta aceasta problema s-au realizat mai multe modele de calcul pentru a calibra rezultatele obtinute cu masuratorile efectuate in situ. Chiar si asa, gradul de incertitudine este ridicat, rezultatele obtinute fiind tratate cu retinere. Prin urmare solutiile propuse de ameliorare a comportarii structurii bisericii, la actiuni seismice, sunt fundamentate in mare parte pe experienta acumulata in timp si gandire inginereasca. In ceea ce priveste metodele de calcul pentru cladiri existente din zidarie consideram ca este un domeniu neexploatat suficient nestabilindu-se metodologii complexe de calcul automat, in special pentru sistemele structurale analizate in prezent in articol. Necunoscuta principala o reprezinta valoarea ductilitatii de ansamblu, demonstrata in timp in situ, ca fiind suficient de mare si care a satisfacut comportarea structurilor vechi la actiuni seismice. Pentru stabilirea capacitatii de ductilitate nu s-a descoperit inca o metoda de evaluare care sa poata fi instrumentata. Necunoasterea acestei valori a avut ca efect aproximarea fortei seismice. Totusi, modelele de calcul se constituie in instrumente importante, confirmand macar in parte analiza calitativa si mai ales furnizand informatii despre modul de comportare la actiuni seismice viitoare. Chiar in cazul de fata consideram ca s-a obtinut o corelare acceptabila ntre analiza calitativa si cea cantitativa, acest lucru permitand expertilor sa ia decizii mai obiective in ceea ce priveste solutiile de interventie. Masurile adoptate sunt reversibile , iar interventiile sunt minim invazive. BIBLIOGRAFIE
Agent, R. (1997/1998), Expertizarea si punerea in siguranta a cladirilor existente afectate de cutremure, Editura Fast Print, p34-50, 128-161 Cismigiu, A.(2002), Monografie, CDCAS, p.247-263 Crisan, M.(2003) Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Editura Universitara ,,Ion Mincu, Bucuresti, p.80-102 Minialov, H, Nistor, C., Teodoru, M., Troia, L., (1991), Consolidarea si intretinerea constructiilor, Editura Tehnica Bucuresti, p.204210 Niculita, M, Groll, L. (2007), Consolidarea cladirilor de patrimoniu, Editura Societatii Academice ,,Mateiu-Teiu Botez, p.40-42, 92-97, 106-108