Sunteți pe pagina 1din 6

Stilul romanic in arhitectura catedralelor din orasele medievale din Transilvania

In Romania, cel mai valoros monument de arta medievala romanica este Catedrala de la Alba-Iulia. Prin intermediul colonistilor sasi si al ordinelor calugaresti, sosite din apusul Europei, stilul romanic s-a extins si in restul Transilvaniei. Astfel ca intre 1350 si sfarsitul secolului al XVlea, toate orasele importante ale Transilvaniei: Brasov, Cluj, Sibiu, Sebes si-au ridicat cu mari sacrificii impunatoare biserici de piatra. Datorita unei asimilari intarziate in Transilvania, stilul romanic se imbina deseori cu goticul timpuriu, cum de altfel s-a intamplat si in alte zone din centrul si estul Europei. Constructiile in stil romanic impresioneaza prin aspectul masiv dat de structura de rezistenta si de materialele de constructie folosite. Cel mai des utilizat material era piatra (mai putin caramida si lemnul), zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura, ca in bazilical sau bizantinul timpuriu), iar zidurile fiind masive (groase si puternice), sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare, de sprijin, in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare). Acoperirea este realizata in sarpanta cu schelet de lemn sub care se gaseste o blotire semicirculara utilizata pentru a sprijini acoperisul dar si pentru a sustine cei doi pereti laterali ai navei centrale. Sarpanta are o inaltime mai joasa pe navele laterale. Pe fatade ferestrele sunt la inceput putine si mici, apoi mai multe si mai mari, terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor, tri-for etc.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec- XII). O alta caracteristica a stilului romanic sunt portalurile de arce in plincintru in retrageri succesive. Majoritatea bisericilor construite in acest stil au pe fatada de vest un turn sau doua ce sunt folosite uneori ca si clopotnita. Tipul spatial al bisericilor construite in stilul romanic este tipul bazilical. Adica o nava centrala si doua nave laterale mai mici. O caracteristica comuna tuturor bisericilor apusene de orice stil este corul, adica o travee deosebita a interiorului, sub forma de nava transversala, intre absida altarului si transept. In general el este mai inalt fata de restul bisericii, pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni. Careul aflat la intersectia navei transversale cu nava centrala reprezinta modulul de baza al contructiei1. Sculptura este utilizata pentru decorarea fatadelor si portalurilor dar si a cadrelor de usi si a ferestrelor. Arcul rotund este utilizat atat ca element arhitectonic de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior cat si ca element decorativ mai ales la fatade, in galerii de arcade. Sculptura in relief are inspiratie religioasa. Dupa cum am mai spus stilul romanic se imbina cu goticul timpuriu rezultand monumente de arhitectura: Catedrala din Alba Iulia, Biserica Neagra din Brasov, Biserica Sf. Mihail din Cluj, Catedrala Evanghelica din Sibiu, Biserica Evanghelica din Sebes. Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia ne infatiseaza tipul structural caracteristic arhitecturii religioase romanice din Europa centrala: o bazilica cu trei nave si transept, incheiata spre rasarit cu un cor proeminent cu absida, iar spre apus doua turnuri.2 (Fig 1.) La exterior observam un volum destul de masiv specific stilului romanic tarziu inceputului de gotic. La inceputul constructie au fost doua turnuri pe fatada de vest ce ar fi incadrat intrarea formand un fel de atrium, oferind in acelasi timp un echilibru fatadei. In urma unei explozii turnul din nord-vest si-a pierdut partea superioara si nu a mai fost niciodata refacut astfel fatada vestica
1 Tipul cel mai vechi si cel mai simplu in acelasi timp pare sa fie acela care ne infatiseaza o cladire compusa dintr-o incapere centrala, o nava dreptunghiulara, precedata pe fatada dinspre apus de un turn sub care se gaseste intrarea, si incheiata spre rasarit cu o absida ingusta, semicirculara sau patrata. Adesea absida- si in acest caz ea este intotdeauna semicirculara- se leaga de nava prin intermediul unui cor. Nava centrala era acoperita cu sarpanta si tavan de lemn; absida si corul erau boltite. - Grigore Ionescu Istoria Arhitecturii in Romania(1963) pag 75 2 Grigore Ionescu Istoria Arhitecturii in Romania(1963) pag 84

ramane cu un singur turn.(Fig 2.) Volumul masiv este sustinut de niste contraforti puternici dispusi

perimetral. Masivitatea este data si de materialul folosit in constructie(piatra). Tot la exterior pe fatada din sud de poate observa un portal romanic. Ambrazura portalului din Alba Iulia e articulata prin doua perechi de colonete alternate cu pilastrii, articularea fiind subliniata printr-o treptare energica, si in aceeasi treptare se repeta in dispozitia arhivoltelor care incoroneaza frontonul semicrcular3(Fig 3.) Ferestrele sunt inca mici oferind interiorului putina lumina. Ancadramentele lor sunt deopotriva romanice( ferestre in arc in plincintru) cat si gotice( ferestre ogivale). Pe fatada vestica se poate observa chiar si o fereastra bifora. La interior din plan se poate observa ca nava centrala este alcatuita dintr-o succesiune de patru travee. Ultima dintre aceste se largeste si formeaza transeptul ce are pe fiecare brat orientate catre rasarit o absidiola semicirculara. Tot din plan se poate observa intentia arhitectului de a face o bazilica cu cinci nave(intersectia transeptului cu navele laterale. Fiecarei travei din nava centrala ii corespund doua travei mai mici in navele laterale. Aici putem vedea ca intreg planul este modulat dupa careu. Intreg spatiul este boltit( sistemul legat de bolti). Toate boltile sunt construite pe arce de ogiva, nervurile acestora cat si arcele dublouri transversale care separa intre ele traveele sprijininduse pe colonete angajate respectiv in stalpii care despart navele si in peretii marginasi ai navelor laterale . Formele structurale si decorative ale interioruluisunt caracteristice romanicului.4 . Drept
3 Grigore Ionescu Istoria Arhitecturii in Romania(1963) pag 47 4 Virgil Vatasianu- Istoria artei feudale in tarile romane- Vol I 1959 pag 84

dovada stau o parte din capitelurile cu figuri si vrejuri ce pastreaza tipul arhaic.Stalpii stau pe suporturi cu baze ionice prevazute cu ghiare romanice in colturi. Datorita acestor caracteristici catedrala este cel mai mare exemplu de arhitectura romanica cu influente gotice. Biserica Neagra din Brasov este construita in jurul anului 1380. Chiar daca este o biserica apartinand goticului timpuriu ca stil arhitectural are influente ce apartin romanicului. Primul lucru ce ne face sa ramarcam acest lucru este volumetria ce pare inca greoaie. Silueta bisericii nu este lansata ca la majoritatea catedralelor gotice. Pe fatada vestica se poate vedea un turn in care se gaseste clopotnita (in proiect a fost prevazuta cu doua turnuri dintre care doar unul a fost realizat avand o inaltime de 65 de m). Perimetral volumului se pot observa contraforti ce au nise in care sunt puse statui. Biserica este contruita in principiu din gresie astfel ca a necesitat refaceri de-a lungul timpului.

Luminarea este gradata datorita dimensiunii crescande a ferestrelor. Pe fatada vestica se pot observa ferestre mici ce odata cu inaintarea in spatiu se transforma in mari ferestre gotice. (Fig 5.) Inconjurand biserica pe fatada nordica observam un portal de factura romanica cu arce in plincintru in retrageri succesive. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime. Nava centrala este mai mare si este impartita in 5 travei. Fiecarei travei din nava centrala ii corespunde cate un modul din navele laterale. Si aici se observa prezenta corului. Spatiul interior este boltit si acoperit cu o sarpanta de lemn. Biserica Neagra se apropie mai mult de stilul gotic insa dupa cum am observat mai sus are parti ce amintesc de stilul romanic tarziu. O alta biserica construita in perioada medievala ce are caractaristici ce apartin stilului romanic este Biserica Sf. Mihail din Cluj.

Volumul este si aici destul de masiv insa forma fiind mai alungita biserica pare mai inaltata.

Fig 7. Plan

Fig 8. Perspectiva

Si aici perimetral se pot observa contrafortii de sustinere ce atesta ca stilul gotic nu este definitivat ca arhitectura. Acestia erau necesari, biserica fiind construita dintr-un material ce da masivitate mai precis din piatra. La inceput au fost proiectate doua turnuri pentru fatada principala, dar nu a fost ridicat decat cel din nord vest. Acum acesta nu mai exista fiind inlocuit cu un turn cu ceas construit in stil neogotic.(Fig 8.) Chiar daca planul este specific stilului gotic (hala),ferestrele sunt ogivale, biserica inca nu se incadreaza in stilul gotic pur avand prin masivitatea inca vizibila caracteristici romanice. Biserica evanghelica din Sebes a carei constructie a fost inceputa inainte de 1241 a fost terminata in 1382 si reprezinta un interesant amestec al stilului romanic si cel gotic. Partea veche, in stil romanic, a acestei biserici este o basilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult inaltata si boltita in timpul lucrarilor din sec XII, iar navele laterale au fost largite in sec XIV.

Acum toate se afla sub aceeasi sarpanta.

Din cele doua turnuri doar unul a fost executat. Pozitia lui fiind centrala. O alta caracteristica a stilului romanic sunt ferestrele bifore de pe turn si Profilarea ceva mai ampla a portalului (trei perechi de colonete angajate) indica o faza tarzie a stilului romanic, faptul ca fiecare capitel din ambrazura e tratat inca individual constituie un arhaism5 Vechiul cor romanic a fost inlocuit cu unul gotic de tip hala, acoperit cu bolti care se sprijina pe arce de ogiva. Exteriorul acestei portiuni este decorat cu statui de piatra, baldachine si fiale. In urma lucrarilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat in pardoseala corul vechii biserici romanice. Ultima catedrala dintr-un oras medieval analizata este Catedrala Evanghelica din Sibiu.

Fig 11. Plan si fatada vestica Aceasta a fost ridicata pe un vechi plan de bazilica romanica astfel este alcatuita din trei nave . Pe fatade de vest se vede un turn masiv inglobat in cele din urma intr-un pronaos format la randul sau din trei nave. Un alt element ce aminteste de stilul romanic sunt contrafortii pozitionati pe fatada nordica. Biserica evanghelica din Sibiu, una dintre cele mai monumentale lacasuri de cult gotice din Romania, prezinta o importanta deosebita deoarece, asa cum arata Virgil Vatasianu, realizeaza pentru intaia oara imbinarea bazilicii arhaice cu o elevatie gotica matura.

5 Grigore Ionescu Istoria Arhitecturii in Romania(1963) pag 40

Bibliografie prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu, Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Virgil Vatasianu, Istoria artei feudale in tarile romane- Vol I 1959 Grigore Ionescu, Istoria Arhitecturii in Romania(1963) George Oprescu, Bisericile cetati ale sasilor din Ardeal 1957 Gheorge Curinschi Vorona, Istoria arhitecturii in Romania 1981

Imagini Fig 1. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 2. Virgil Vatasianu- Istoria artei feudale in tarile romane- Vol I 1959 pag 60 Fig 3. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 4. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 5. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 6. fotografie proprie Fig 7. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 8. fotografie internet Fig 9. fotografie internet Fig 10. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001 Fig 11. prof. dr. Anca Bratuleanu, prof. dr. Nicolae Lascu- Istoria arhitecturii in Romania Crestomatie 2001