Rotaru Natalia, gr 11 DI

Analiză comparativă: ,,David” - Donatello și David - Verrocchio

Tema biblică a victoriei lui David asupra lui Goliat a avut trei interpretări majore în sculptura florentină renascentistă: a
lui Donatello, a lui Verrocchio și a lui Michelangelo. Acest fapt a fost posibil pentru că, începând din Evul Mediu, David
devine un personaj familiar italienilor, imagistica acestuia având atât o conotație religioasă, cât și una laică. Religioasă,
pentru că David a început să fie considerat unul din strămoșii lui Isus Cristos. Lupta dintre David și Goliat este, de fapt,
un episod biblic descris de Vechiul Testament. După omorârea lui Goliat, David devine al doilea rege al evreilor și
întemeietorul unui dinastii regale. Ca simbol al curajului, fapta lui David căpătase astfel o semnificație politică
contemporană perioadei Renașterii.

Donato di Niccolò di Betto Bardi - primul și cel mai strălucit sculptor din pragul
renașterii, se bazează pe principiile antichității și se inspiră din istoria politică a
Florenței. „David” al lui Donatello reprezintă primul nud renascentist. Această
concepție revoluționează sculptura medievală de până atunci. Reapare nudul și
preocuparea pentru frumusețea corpului omenesc. Donatello a sculptat în 1412, în
marmură, un David, care a fost cumpărat în 1416 de Signorie și amplasat în Palazzo
Vecchio. David de marmură este cea mai veche comisie importantă cunoscută a lui
Donatello și este o lucrare strâns legată de tradiție. Deși poziționarea picioarelor
sugerează un contrapposto clasic , figura se află într-o influență gotică elegantă. Chipul
este curios în gol (tipic stilului gotic internațional), iar David pare aproape să nu știe de
capul dușmanului său învins care se odihnește între picioare. Efectul figurii este destul
de fad. Barba lui Goliat se învârte în jurul piciorului sandalat al lui David, de parcă
tânărul erou își trece degetele de la picioare prin părul oponentului său mort. Goliat
poartă o cască cu aripi. Piciorul drept al lui David stă ferm pe aripa dreaptă scurtă, în
timp ce aripa stângă, mult mai lungă, își desfășoară drumul până la piciorul drept.
Capodopera artistului este însă un David din bronz,
realizat între anii 1440-1443, care, în 1469, a fost
amplasat în curtea palatului Medici, cu ocazia căsătoriei
lui Lorenzo Magnificul cu Clarice Orsini. Când a fost
prima dată expusă, statuia, de peste un metru și jumătate înălțime, a provocat un imens
scandal. Mulți s-au simțit jigniți de îndrăzneala artistului de a prezenta un bărbat gol,
nuditatea fiind sublimată și prin faptul că eroul poartă doar ghete în picioare și o pălărie
fantezistă pe cap. David cu „poziția șoldie“, cum a mai fost numită statuia, apare aici ca un
tânăr molatic. Trupul zvelt, completat de o pălărie fantezistă, împodobită cu flori și cizmele
înalte până la genunchi, ilustrează preocuparea spre eleganță a florentinilor. Este un trup
frumos, idealizat, dar departe de conceptul grec de frumusețe, ilustrat de trupul matur al
sportivului. În mâna stângă, fixată în șold, ține praștia cu care l-a ucis pe Goliat. Mâna
dreaptă se sprijină pe sabie. Expresia îngândurată, este aproape feminină. David privește în
tăcere capul celui ucis ascuns sub scut. Rivalul ucis nu este un motiv de orgoliu al
victoriei, ci doar un spectacol de cugetare tristă asupra vieții.
Crearea operei este nedocumentată. Majoritatea cărturarilor presupun că statuia a fost
comandată de Cosimo de 'Medici , dar data creării sale este necunoscută și larg contestată.
Conform unei teorii, familia Medici a fost comandată în anii 1430 pentru a fi amplasată în
centrul curții vechiului Palat Medici. Alternativ, s-ar fi putut face pentru această poziție în
noul Palazzo Medici.
Iconografia lui David din bronz urmează cea a lui David din marmură : un tânăr erou stă cu sabia în mână, capul tăiat al
dușmanului său la picioare. Din punct de vedere vizual, însă, această statuie este uimitor de diferită. David este atât
delicat din punct de vedere fizic, cât și remarcabil de feminin. Se spune că capul a fost inspirat de sculpturile clasice ale
lui Antinous , un favorit al lui Hadrian renumit pentru frumusețea sa. Fizicul statuii, în contrast cu sabia mare din mână,
arată că David l-a biruit pe Goliat nu prin priceperea fizică, ci prin Dumnezeu . Goliciunea băiatului implică și mai mult
ideea prezenței lui Dumnezeu. David este prezentat necircumcis, lucru obișnuit pentru nudurile masculine din arta
Renașterii italiene.
Dar, la aproape 35 de ani după Donatello, un alt sculptor florentin oferă familiei Medici o nouă versiune a lui David.
Este Andrea del Verrocchio. Acest David reflectă însă o profundă schimbare de viziune. Accentul este pus acum pe
reprezentarea corpului în mișcare. Și detaliile anatomice erau mai bine subliniate, căci se pot distinge ușor venele și
tendoanele vizibile sub piele. Trupul lui David este energic, tânărul este elegant
îmbrăcat, iar atitudinea sa este mândră, reflectând voință și putere. Chipul este animat
de un surâs cinic în colțul buzelor.David ține agresiv în mână o sabie scurtă, gata să
atace. La picioarele lui se află capul lui Goliat. Acest David este omul de acțiune,
eroul ideal al noii societăți florentine. Este acțiunea dinamică, spiritul motrice, fapta,
spre deosebire de David-ul lui Donatello care părea, mai curând, un poet al dragostei
sau un filosof.
Statuia trebuia să fie un simbol al Florenței ca putere crescătoare. Statuia de bronz a
fost instalată pentru prima dată în 1476 în Palazzo Vecchio și apoi plasată în Muzeul
Național Bargello din Florența. În timp ce David al lui Donatello are un băiat
vulnerabil și nud, statuia lui Verrocchio este îmbrăcată și ține o sabie în mâna dreaptă,
reprezentând victoria sa asupra lui Goliat. Pentru figura statuii, artistul l-a folosit pe
tânărul Leonardo da Vinci. Reprezentările anterioare ale lui David reprezentau un
războinic puternic și puternic; cu toate acestea, abordarea lui Verrocchio era diferită. Îl
prezintă pe David ca pe un tânăr, ambițios și arogant, a cărui postură îi dezvăluie
trăsăturile de personalitate. Precizia cu care ține sabia în mâna dreaptă și așezarea
mâinii stângi pe șoldul drept arată atitudinea provocatoare a tânărului băiat.
Poziționarea capului uriașului în partea dreaptă a figurii dă un sentiment de fluiditate
și mișcare întregului ansamblu. Ornamentul de pe tunica din piele a lui David prezintă litere pseudo- arabe .
Comparîndu-l pe David cu statuia realizată de predecesorul său Donatello, se observă transformările suferite de
societatea și arta florentină. Este vorba despre o noua interpretare prin atitudinea pe care o sugerează eroul legendar. Ca și
la Donatello, Verrocchio relatează momentul final al acțiunii, învingerea uriașului. Dar, spre deosebire de adolescentul
David reprezentat de Donatello, acum este reprezentat un bărbat matur, elegant, energic și cinic. Prin atitudinea sa mîndră
se ilustrează ideea intelectualului care învinge nu prin forța brațelor, ci cu ajutorul minții.