Sunteți pe pagina 1din 24

1

De ce o numim Renastere? Acesta este, in cele din urma, un nume francez pentru o
miscare italiana, care a inceput sa fie folosita in mod regulat doar de la jumatatea secolului al
XIX-lea, desi istoricul de arta italian Giorgio Vasari folosise si el un echialent italian,
!Rinascita in "##$% &uantul Renastere inseamna, desigur, !renastere si com'ina tendinta
de a prii in urma, spre modelele antice, cu sensul de noutate pe care nasterea il reprezinta%
Renasterea reprezinta ,,un salt urias si un progres major in gandirea umana ()aco'
*urc+hardt,, ea marcheaza inceputul unei noi ere ,prin trecerea de la gotic la epoca moderna
%
Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schim'arilor culturale ce
au aut loc in secolele al XV - lea si al XVI - lea in Italia si care au influentat, in final, cea
mai mare parte a .uropei% Renasterea a dus la o schim'are a alorilor umane - un aand de
energie si de incredere in potentialul uman - care a aut numeroase consecinte% /rintre cele
mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua iziune asupra rolului
artelor si a artistilor in iata societatii%
Renasterea a inceput in Italia% &auzele care au adus la aparitia acestui curent sunt
multiple% Italia era, la acea data, cea mai 'ogata tara din .uropa si era posesoarea unei
indelungate traditii artistice% Aea multe orase independente, infloritoare economic, populate
cu comercianti si 'ancheri nera'datori sa-si ada numele imortalizat in diferite portrete
comandate, in palate noi care se construiau sau in capele somptuase ale familiilor% 0oata
aceasta 'ogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare aloare dar a oferit
artistilor suficiente oportunitati pentru a-si im'unatatii stilul si pentru a-si etala talentele%
Astazi, Reanasterea inseamna, printre altele, o perioada istorica, dar dez'aterile cu
priire la datele specifice, care ii pot fi atri'uite continua% In istoria artei, deceniul anilor "12$,
cand pictorul 3assaccio, sculptorul Donatello si arhitectul *runelleschi lucrau cu totii la
4lorenta, este deseori descris ca perioada de !inceputa Renasterii% Dar majoritatea istoricilor
de arta il considera pe Giotto ("255-"667, pictor renascentist timpuriu, iar cercetatorii lumii
saante renascentiste ii includ pe poetul /etrrarca ("6$1-"671, si pe prozatorul *occaccio
("6"6-"67#, printe eruditii Renasterii timpurii% Anii "18$ sunt de o'icei considerati anii de
inceput ai Renasterii medii, martora nu numai a creatiei lui Rafael, 9eonardo sau
3ichelangelo, aflati in plina forta creatoare ci si a traumei create create de inazia franceza a
Italiei in "181%
&ultura Renasterii, reflectand conceptiile generale ale clasei 'urgheze in ascensiune,
isi datoreaza stralucirea faptului ca are drept temelie ideologica principiul li'erei dezoltari a
personalitatii omenesti, eli'erata de rigorile docmelor, prejudecatilor si superstitiilor
2
religioase: incrderea nelimitata in forta omului si posi'ilitatile sale morale,imtelectuale,
creatoare in orice domeniu:capacitatea sa de a actiona si a modifica lumea si iata:refuzul
ascetismului si aprecierea e;clusia a ietii materiale si a alorilor pur umane:in fine-
promoarea spiritului critic com'ati si esentialmente laic:admirand !paganismul antic%
!Aceasta a fost cea mai mare evolutie progresista din cate traise omenirea pana
atunci-scrie .ngels in introducerea a !Dialectica <aturii-o epoca ce aea neoie de titani
care a creat titani, titani ca gandire, pasiune si caracter, ca multilateritate si eruditie%%%
Idealurile progresiste ale oamenilor Renasterii nu se puteau realiza in conditiile ietii
'urgheze, dominate de relatiile capitaliste% Astfel, idealul omului multilateral-!l`uomo
universale-nu este realiza'il intr-o societate 'azata pe legea concurentei si a specializarii
e;cesie care masinizeaza omul, dezumanizandu-l%De asemenea, idealul li'erei dezoltari a
intregii fiinte-fizice, intelectuale, si morale-a omului nu era si nu este posi'ila in conditiile
relatiilor capitaliste care incep sa se consolideze in epoca Renasterii%
Idealul uman al Renasterii se refera la afirmarea plenara a personalitatii omenesti,
dezoltarea armonioasa intemeiata pe un aport intre microcosm si macrocrosm, im'inarea
dntre iata actia si cea contemplatia%=mul tre'uie sa acumuleze insusiri morale, sa
do'andeasca insusiri fizica si intelectuale 0oate acestea urmarind indeplinirea formulei !>unt
om si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi socotesc strain, afirmatie care apartine
scriitorului latin 0erentiu%
9iteratura, studiul lim'ilor straine si al celor clasice, filosofice, arta (muzica, pictura,
dansul,, sporturilor timpului, arta conersatiei, spiritul ludic, interesul pentru descoperirile
stiintifice, reprezinta preocuparile omului renascentist, omul uniersal caruia nu-i lipseste nici
dimensiunea religioasa% 3arsilio 4icino or'este despre doua suflete? unul senziti, si altul
intelecti, insuflat de Dumnezeu%
In perioada Renasterii, au luat o amploare deose'ita, artele plastice si arhitectura, care
par sa concentreze tot ce inseamna umanism% De e;emplu, in arhitectura se trece de la
erticalitatea stilului gotic, dominant in .ul 3ediu la constructia pe orizontala% De e;emplu,
&atedrala >f%/etru din Roma%
0ot su' influienta modelelor antice, sculptura depaseste functia decorati sim'olica din
perioada gotica, apropiindu-se de natura si cautand sa e;prime indiidualitatea fiintei umane
si mai ales interioritatea ei% 3aterialele preferate ale sculptorilor sunt marmura si 'ronzul%
Reprezentarile pastreaza modelul antichitatii, imaginile zeilor, inspirand ro'ustete, la care se
adauga insa e;primarea unor stari interioare%
/ictura Renasterii inseamna depasirea acelor preocupari priind numai reprezentarea
statica a lucrurilor sfinte (influienta 'izantina, si descopera perspectiismul, spatiul
geometrizat, efectul de adancime prin jocul de lumini si um're, prin e;presiitatea portretului,
prin apropierea de secol, de natura, chiar si atunci cand este or'a de su'iecte religiose%
3
Italia era o tara cu multe orase frumoase, fiecare dintre ele aand o anumita traditie
artistica% <u e;ista, insa nici o indoiala ca 4lorenta a fost pe primul loc, in secolul al XV-lea, in
care a aparut curentul artistic numit Renastere.
&onstruirea catedralei orasului i-a oferit lui 9orenzo Ghi'erti ("67@-
"1##,, primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra
talentul% In anul "1$2 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna
atelierul care aea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile de 'ronz ale
'aptisterului catedralei% .le tre'uiau construite dintr-o serie de placi,
formand un relief% (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal,
de o'icei din acelasi material,ca de e;emplu moneda metalica,% &oncursul a fost castigat de
Ghi'erti cu lucrarea >acrificiul lui Isaac% Isaac era reprezentat gol, aand un corp atletic,
clasic-o maniera foarte diferita fata de echiul stil, ascetic, 'isericos al artei epocii medieale%
&apodo'era lui Ghi'erti o reprezinta cele doua seturi de porti ale
'aptisterului din 4lorenta% An numar mare de artisti renumiti au inatat
arta sculpturii in atelierul artistului, printre care si Donatello ("6@5-
"155, care si-a intrecut maestrul% =pera lui, plina de iata, cu multe
trasaturi clasice, include si cele'ra sculptura din 'ronz, Daid% .a a
fost creata in anul "16$ si a constituit inceputul unei noi perioade a
Renasterii% Daid apare ca un raz'oinic gol, cu un picior pe capul lui
Goliat% >tatuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari, reprezentand
un nud, in picioare, in arta europeana de dupa antichitate%
Apartinand aceleiasi generatii, 4ilippo *runelleschi
("677-"115, a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai
Renasterii timpurii% =riginar din 4lorenta, el a studiat
monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti si
oameni de stiinta% 0eoria antica romana si operele
reprezentatie au deenit cunoscute pe scara larga si multe
din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente
triunghiulare,arcade rotunde si domuri, au inceput sa fie
utilizate% Aceste influente s-au facut simtite in arhitectura
multor cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre% &ea mai renumita lucrare a lui
*runelleschi este cupola 'isericii Santa Maria dei Fiore, proiectata in anul "12$,o mare
4
realizare inginereasca, datorata in mare masura tehnicilor romane pe care artistul le-a
studiat% 0ot el a fast cel care a enuntat,pentru prima data, legile perspectiei -desenarea unei
scene pe a suprafat, plana, astfel incat desenul sa para a aea adancime, prin indepartarea
graduala de prim-plan% /rincipiul enuntat a fost de o mare aloare pentru sculptura (de
e;emplu la crearea reliefurilor, dar mai ales pentru pictura% /ictorii nu aeau modele antice
pe care sa le poata imita,nee;istand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie
cunoscuta% .i au inceput sa creeze in spiritul antichitatii, spirit pe care ei si-l imaginau a fi cel
mai potriit% 3assacio ("1$"-"12@, a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in
spirit naturalist%
&ea mai mare parte a secolului, 4lorenta a fost condusa de familia de 3edici, o familie
de 'ancheri si de negustori care traiau intr-un stil regal% .i au cheltuit aeri pentru a-si
glorifica orasul si numele familiei% Alaturi de altii, ei au
comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decoratie, in culori stralucitoare% &el
mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost >andro *otticelli ("11#-"#"$,,ale carui
contururi ferme, culori intr-o paleta foarte 'ogata si personaje distincte, au conferit picturilor
sale o nota deose'ita%
Adoratia 3agilor, capodopera a pictorului *otticelli, este un e;emplu de scena
religioasa, in care este prezent si patronul artistului, un 3edici mandru, preocupat de propria-
i persoana, in contrast eident cu 3adona si /runcul% &ele mai cunoscute lucrari ale lui
*otticelli, /rimaera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentatie pentru un alt ideal al
Renasterii -pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice%
/rintre pictorii cei mai cunoscuti ai Renasterii timpurii si care nu erau florentini, se pot
aminti Andrea 3antegna ("16"-"#$5, si /iero della 4rancesca ("1"#-"182,% /iero utiliza cu
foarte multa precizie arta perspectiei,ca de e;emplu in lucrarea Biciuirea%
/erspectia,alaturi de personajele ale ce emana mult calm, fac ca operele lui /iero sa ai'e
un aer distinct, de etemitate%
/erioada cuprinsa intre anii "#$$ si "#6$ este cunoscuta in istoria artelor ca
Renasterea tarzie% Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea lor artistica, si-au perfectionat
arta utilizarii perspectiei, BchiaroscuroB (um'rirea, si chiar alte tehnici cu scopul de a-si
coninge spectatorii asupra realismului personajelor si scenelor% In perioada Renasterii tarzii,
Roma a ocupat locul 4lorentei, ca centru al artei italiene, cu toate ca toti marii artisti care
lucrau in oras erau eniti din alte parti%
5
Roma le-a oferit sprijin artistilor- /apa 9eon al X-lea si )ulius al II-lea au aut preocupari
artistice pentru a reda capitalei echea ei maretie dar si dorinta de a fi imortalizati% /rin
angajarea celor mai renumiti artisti contemporani, >fintii parinti au contri'uit la crearea unor
capodopere, cum ar fi &apela >i;tina si splendida 'iserica >fantul /etru, cea mai mare
'iserica din lumea crestina%

In perioada Renasterii tarzii, e;istau trei mari artisti, considerati a fi artisti de geniu%
&ontemporanilor, artisti ca 9eonardo da Vinci, 3ichelangelo sau Rafael, le pareau
BsuperartistiB% 0ot in aceasta perioada a aparut si coningerea ca artistul este o persoana
deose'ita,mai degra'a, decat un simplu meserias care-si indeplineste un contract% 9eonardo
da Vinci ("1#2-"#2$, era mai in arsta decat ceilalti doi% An indiid ciudat,multi-talentat, el a
lasat posteritatii doar catea picturi si a petrecut la Roma o perioada relati scurta de timp%
&u toate acestea, 3adona printre stanci si 3ona 9isa sunt reprezentari super'e ale idealului
clasic -asemanator cu iata, dar totusi misterios% &a si 9eonardo, 3ichelangelo *uonarotti
("17#-"#51, era florentin% .l era un sculptorsi pictor de geniu si a petrecut patru ani din iata
pictand taanul &apelei >i;tine, o capodopera reprezentand scene 'i'lice, incepand cu
&reatia%
Capela Sixtina
Aceasta lucrare monumentala este unica in istoria artei%
3ichelangelo a proiectat si a e;ecutat singur capodopera,
aproape fara nici un ajutor, in doar patru ani% /e cupola centrala
a taanului sunt e;ecutate noua picturi de dimensiuni mari care
redau poestea &reatiei, /acatul lui Adam si /otopul% Intre itralii,
spatiile sunt acoperite cu reprezentarile a "2 profeti si si'ile
preestind enirea lui &hristos% 3ai sunt cam 2$$ de personaje
de dimensiuni mari, pictate intr-un stil iguros si ale caror posturi
sunt uneori neo'isnuite%
Rafael ("1@6-"#2$, a fost cel mal pur dintre clasici, creand adearate capodopere ale
serenitatii si armoniei chiar si atunci cand reprezenta actiuni pline de igoare% /icturile sale
care o ilustreaza pe 3adona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia
unui nou stil in picturn, stil care a durat secole intregi% /rintre cele mai remarca'ile lucrari ale
sale se numara frescele pictate pentru >tanza,apartamentele /apei de la Vatican%
6
/rintre acestea cea mai cele'ra este fresca >coala ateniana care reprezinta
incununarea clasicismului din perioada Renasterii tirzii% &el mai cunoscut arhitect al acelei
perioade este Donato *raffiante ("111-"#"1,% .l este cel care a dat o noua dimensiune,
clasica, cladirilor simetrice, ca in cazul cladirii 0empietto din Roffia% *raffiante este cel care a
proiectat 'iserica >f%/etru care urma sa ai'e capelele dispuse radial si un acoperis 'oltit% In
istoria lunga si complicata a acestei 'iserici a fost implicat si 3ichelangelo, alaturi de multi
altii%
Venetia, inconjurata aproape in intregime de mare, a fost izolata de restul Italiei si
impactul Renasterii s-a produs relati tarziu% Incepand insa cu sfarsitul secolului al XV-lea, in
Venetia au inceput sa apara mai multi pictori renumiti printre care Gioanni *ellini ("16$-
"#"5,,Giorgione ("175-"#"$, si 0izian ("1@7-"#75,%>pre deose'ire de ceilalti pictori italieni,
artistii enetieni erau mai degra'a, BfiziciB decat BintelectualiB% &el mai cunoscut dintre ei,
0izian, era un maestru inegala'il in simtul culorilor si te;tura% .l a creat numeroase portrete
impresionante% In arhitectura, enetianul Andrea /alladio ("#$@-"#@$, a adoptat modelele
romane pentru a crea un stil nou de palate si a influentat multi arhitecti reme de mai multe
secole% &am din anul "#6$ clasicismul renascentist a fost inlocuit cu un curent mai
e;traagant, numit manierism% >faritul Renasterii este deseori considerat a fi aut loc in
acelasi timp cu B>acco di RomaB (pradarea orasului Roma de catre trupele conduse de &arol
Cuintul,, care a dus la schim'ari dramatice in Italia% 0otodata el reflecta si faptul ca
Renasterea tarzie ajunsese intr-un punct mort? perfectiunea fusese atinsa si tre'uiau
e;plorate noi directii in arta%
>&=A9A A0.<IA<A este cea mai frumoasa fresca pictata de Rafael, in >tanza de la
>ignatura,apartamentele priate ale /apei de la Vatican% 4oarte prolific, Rafael a inceput sa
creeze cand aea doar douazeci si cinci de ani% .l a inclus in operele sale scene ce
ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea si arta%
>&=A9A A0.<IA<A eoca marii ganditori ai Greciei Antice, enerata atat de artistii
medieali cat si de cei renascentisti%4ilosofii /laton si Aristotel sunt plasati in centrul imaginii,
la capatul treptelor, inconjurati de ganditori si oameni de stiin"a% /rintre ei se afla si
matematicianul .uclid si astronomul /tolemeu% /laton, cu 'ar'a si par carunt, se spune ca ar
7
semana cu 9eonardo da Vinci: filosoful din prim-plan, sprijinindu-se intr-o mana, este
pro'a'il portretullui 3ichelangelo% >u'iectul frescei, simetria si atmosfera calma,no'iliara
fac din aceasta opera un rezumat al intregului clasicism renascentist%
&el mai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Bramante ("111 - "#"1,% .l
este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice, ca in cazul cladirii
0empietto din Roma% *ramante este cel care a proiectat 'iserica >fantul /etru, care urma sa
ai'e capelele dispuse radial si un acoperis 'oltit% In istoria lunga si complicata a acestei
'iserici a fost implicat si 3ichelangelo, alaturi de multi altii%
Tempietto, opera a arhitectului italian *ramante inchinata martiriului >fantului /etru%
Donato *ramante a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii tarzii, construind in
stilul simetriri clasice%
(sec. XV XVII)
Renasterea este epoca guernata de o atitudine critica fata de institutiile si mentalitatile
medieale, pe fondul unui flu; de idei reformatoare si umaniste, ce lupta pentru afirmarea
literaturii nationale si pentru com'aterea uzului e;cesi de teme religioase% 0ot ce apare pe
8
plan cultural constituie un mijloc de contracarare a actiunilor clerului sau de politizare a ietii
sociale, ghidata de autoritatile statale%
An important rol, atat in plan politic, cat si cultural, il are 'urghezia, care, in tarile unde
nu este foarte numeroasa, precum >loacia si &ehia, este inlocuita de orasenime% In
>loacia, spre e;emplu, orasenimea era mult ajutata de 3onarhie, intrucat aceasta aea
neoie de un aliat puternic impotria micii no'ilimi% .ste motiul pentru care orasenimii i se
acorda numeroase priilegii, astfel incat unele dintre ele au deenit asa-zise Dorase-li'ere,
aand puterea necesara de a se administra independent, dar, in acelasi timp, fiind supuse
puterii monarhice% <o'ilimea, pentru a face fata actiunilor ostile ale celor doi aliati, isi cauta
sprijin in randul clerului% Renasterea este epoca renumita pentru conflictul la niel social intre
orasenimeE3onarhie si no'ilimeEcler%
Aceasta perioada este numita si .poca Amanismului, datorita incercarilor din acest
timp de a integra in societate persoane cu idei deschise culturalizarii maselor% *iserica,
refractara fata de arta si cultura antica, este mult criticata de umanisti, care acordau o mare
aloare intocmai culturii antice% In Italia, Dleaganul latinitatii, se produce o schim'are
uluitoare? lim'a latina este inlocuita cu lim'a italiana% Amanismul italian pu'lica aproape
toate scrierile poetilor antici%
>e afirma prin Dante Alighieri (DDiina comedie,, /etrarca (D>crieri,,Gioani *occacio
(DDecameronul,% In 4ranta, se remarca Ra'elais, in >pania, &erantes, iar in Anglia,
literatura umanista este larg acaparata de opera lui >ha+espeare%
9upta pentru eli'erarea spiritului uman se manifesta in majoritatea tarilor europene su'
forma de erezie, iar cei care sustineau aceasta actiitate de a se impotrii speculatiilor
scolastice ale filosofiei remii erau numiti eretici% &lerul, se uneste in tri'unale pentru a
condamna reprezentatiile paturilor intelectuale, care nu erau de acor cu asa-zisele dogme
religioase% In &ehia si >loacia, ereticii erau predicatori populari% In secolul al "1-lea, au
actiat la /raga foarte multi inatati, proeniti din mediul uniersitar% 0oti acestia se 'azau pe
principiile preluate din alte tari europene, principii care aeau in adere insanatosirea morala
a societatii% Dintre acestia, de seama este Fonrad Galthauser, care a propoaduit aceste
principii in randul etniei germane% 3iscarile lor au premers o miscare de tip national, cu
ecouri in intrega .uropa, su' conducerea lui )Hn Ius, miscare ce poarta numele de husitism%
)Hn Ius ("67", proenea dintr-un mediu instarit, fapt ce i-a dat
posi'ilitatea sa studieze si sa cunoasca marile alori ale omenirii%
Deine rector al Aniersitatii /ragheze si, in cele din urma, se
implica in diferite miscari prin care incearca sa com'ata dogmele
clerului si sa renasca natiunea sloaca% /redicile sale au la 'aza
ideea unui cler corupt% .le sunt cunoscute, in literatura de
specialitate, su' numele de postile% Intr-o astfel de postila, in "1"6, Ius face cunoscuta in
9
randul societatii actiunea de Dsimonie a clerului, prin care mem'rii acestuia se foloseau de
credinciosii naii pentru a inde cartile si o'iectele sfinte pe sume fa'uloase% /e langa cler, el
acuza si alte persoane de rand de a nu respecta canoanele 'isericesti% 3iscarea lui Ius
atrage o serie de dusmani, hotarati sa com'ata politica acestuia, ceea ce-l determina pe Ius
sa elimine un numar mare de persoane din randul Aniersitatii si sa se retraga in &ehia,
pentru a-si continua scrierile%
In anul "1"1, )Hn Ius este adus in fata 3arelui &onciliu *isericesc din &onstanca
(.letia, pentru a da seama actiunilor sale% Desi i se asigurase protectia imparatului german
>igismund, Ius este condmnat de 3arele &onciliu la detentie si, ulterior, la moarte pe rug (5
iulie "1"#,% In timpul petrecut in inchisoare, predicatorul husist a redactat o serie de scrisori,
su' numele D9istJ, in care, pe langa a-si sustine neinoatia, continua sa-si predicile ideile
legate de influenta clerului asupra societatii% /e langa aceste scrisori, el este si autorul unei
gramatici cehe DDe ortographia 'oemica,
In "1"#, miscarea husita se transforma intr-una reolutionara, organizata pe 'aze
militare, ce isi aea centrul la /raga, in localitatea 0H'or% Adeptii acestei miscari sunt numiti
ta'oriti% Actinea ia aspectul unei fortarete su' influenta lui )Hn Ius care a adoptat pentru
aceasta miscare un statut cunoscut su' numele de D&ele 1 articole pragheze, care
sustineau?
"% li'ertatea de predica
2% inzestrarea clerului si a laicilor cu aceste drepturi si o'ligatii
6% desfiintarea pedepsei 'isericesti
1% desfiintarea aerilor 'isericesti
3iscarea husita are ecouri in toate tarile europene, cat si in 0ara Romaneasca, ducand
la renasterea natiunii prin inlaturarea lim'ii latine, care este folosita numai in diplomatie si
administratie, si do'andirea unei lim'i proprii % .coul cel mai important al miscarii husite se
manifesta in >loacia prin considerarea lim'ii cehe drept lim'a literara a sloacilor% /entru
cultura sloaca, lim'a ceha are un rol important, intrucat este folosita drept mijloc de
intelegere intre indiizi, dar si ca mijloc artistic, prin care s-au editat multe lucrari de ordin
stiintific% Autorii unor opere literare sunt reendicati atat de cultura ceha, cat si de cea
sloaca%
3otie de insusire a lim'ii cehe?
K apropierea geografica
K necesitatea unei lim'i comune in relatiile economice (mica 'urghezie a aut o
contri'utie deose'ita in raspandirea lim'ii ca mijloc de comunicare,
K latina deenise greu de folosit%
In plan economic, era o lim'a lipsita de particularitati practice si apartinea mai mult
arfurilor sociale cosmopolite, mai putin randurilor sociale%
10
K din punct de edere lingistic, sloaca nu aea o structura usor de asimilat de
catre cei tineri, in special%
K lim'a ceha era mult mai raspandita, din punct de edere teritorial, decat
sloaca%
In secolele "1-"#, deine lim'a tipariturilor% D/ostilele lui Ius au e;istat in lim'a ceha%
Doar cercurile academice restranse predicau in lim'a latina%
K foarte multi studenti sloaci studiau la Aniersitatea /ragheza ("61@,
K separati, din punct de edere administraati, sloacii si cehii folosesc ca mijloc
de comunicare lim'a ceha%
>tudentii sloaci si maghiari ai Aniersitatii din /raga, dupa moartea lui Ius, adopta
principiile husite% Aceasta intelectualitate instruita la /raga duce la raspandirea lim'ii cehe ca
lim'a literara in intreaga >loacia% 9im'a ceha deenea a treia lim'a literara la sloaci, dupa
slaa eche si lim'a latina% Ideologia husita se e;tinde pana in Angaria, astfel incat se
interzice inderea o'iectelor sfinte la nielul populatiei% De asemenea, se pun 'azele unui
conflict impotria protestantilor, care doreau mentinerea lim'ii latine si refuzau adoptarea
unei lim'i nationale%
>u' domnia lui 3atei &orin ("1#@-"18$,, Angaria a cunoscut o perioada de inflorire
pe plan economic si cultural% In traditia populara sloaca, maghiara si roman, el a ramas
cunoscut ca un distins protector al artelor Amanismului si Renasterii% .poca de inflorire a
Amanismului in >loacia este indisolu'il legata de numele lui% >i-a pus amprenta in
arhitectura oraselor, a infiintat numeroase scoli, cat si prima uniersitate, la *ratislaa,
Aniersitatea Istropolitana ("157-"18",%
Reforma lui 3artin 9uther reclama folosirea lim'ii nationale pentru necesitati de cult%
.ra o lupta a protestantilor impotria catolicilor, ce are urmari nefaste atat pe plan economic,
cat si stiintific% Impotria ideologiei catolice, protestantii au dat nastere unui nou curent
filosofic, Rationalismul% In scurt timp, lucrurile se inerseaza prin aparitia unui contracurent
lansat de catolici, &ontrareforma, ce izeaza atacul catolicilor asupra protestantilor
In >loacia, actiunea capata caracter tragic, intrucat Inchizitia distruge cartile protestantilor,
'a chiar ii aresteaza si ii condamna la moarte, pornind astfel un raz'oi religios%
An alt impuls umanist ine din Angaria, prin meritul lui <icolae =lahu ("186 - "#5@,%
Amanist de origine romana, in "#1", deine cancelar imperial pentru teritoriile li'ere ale
Angariei, deci, in primul rand, pentru >loacia si 0ransilania% In "##6, este numit
arhiepiscop de >trigoniu% /e teritoriul >loaciei, <icolae =lahu a interzis, in calitate de sef al
*isericii &atolice, casatoria in randul preotilor catolici din su'ordinea lui% 9a 0rnaa, pune
'azele unei actiitati uniersitare si culturale% =rasul a deeni astfel un centru de formare a
culturii nationale sloace% Infiinteaza un colegiu de profil umanist, unde sunt solicitati sa
predea profesori ce actiau in cadrul unor uniersitati europene% &ursurile se desfasurau in
11
lim'a latina, iar ca o'iecte principale erau? Gramatica 9atina, /oetica, &atehismul, /rozodia,
>tilistica% Alte materii sugerate de catre profesori erau? Retorica, Dialectica, 3atematia,
Istoria Religiilor, 3uzica% &olegiul pare sa dea rezultate, insa interesul scade in timp, datorita
neajunsurilor financiare% In "#57, acesta cade prada unui deastator incendiu, urmat de
epidemie de ciuma%
In "5"#, 'azele colegiului sunt reconsolidate de un continuator al initiatiei lul <icolae
=lahu, si anume /eter /azmanL, care si-a facut studiile la &luj% In scurt timp, el reuseste sa
adune peste @$$ de cursanti si transforma colegiul in Aniersitatea de la 0rnaa, e;istenta si
astazi%
3iscarea husita are ecouri si pe teritoriul 0arilor Romanesti% >tudentii care studiasera la
/raga si participasera la predicile lui Ius, in special ardeleni, se intorc pe meleaguri
romanesti, unde propoaduiesc ideile husiste% /e langa acesti sudenti, miscarea husita se
face cunoscuta si prin intermediul ostasilor lui 3atei &orin% >unt cercetati cei care nu conin
pe deplin ca talcul eangheliilor s-ar atri'ui influentelor husitismului% /rimele te;te religioase,
aparute in secolele "#-"5, sunt puternic determinate de miscarea progresiste a lui Ius%
12
&a si in arta si in literatura , renasterea in muzica reprezinta o reiniere a echilor alori
% <u numai ca se straduie sa ofere placere, dar de asemenea sa miste ascultatorul atat
moral cat si spiritual%
3area trezire a artei si a inataturii inceputa in secolul al XIV-lea a tinut pana in secolul
al XVI-lea % A fost o perioada importanta , perioada in care arta , stiinta si arhitectura au
trecut prin schim'ari dramatice % Atunci a aut loc o renastere care a initiat schim'area de la
o lume medieala la una moderna
3uzica si compozitia au prins o noua italitate incantatoare % &onform umanistilor
( saanti renascentisti care studiaza culturile echi ale Greciei si Romei , compozitia muzicii
a fost un lucru 'un iar a fi capa'il sa canti 'ine ocal si la un instrument era un lucru esential
daca doreai sa fii considerat un &opil al Renasterii % <o'ilii angajau muzicieni ca sa-si inete
copiii sa cante si sa intretina ecinii de rang %
>ecolul al XVI-lea a cunoscut in mod particular dezoltarea multor instrumente noi si
cele mai populare au fost acelea care au putut fi folosite de muzicienii amatori fara o mare
indemanare% Instrumentele cu corzi au fost preferate , in special cele din familia iolei% Viola a
fost premergatoarea iorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor ( dungi de lemn care
traersau suportul iorii , care ajutau indrumarea degetelor in gasirea notelor %
&and canta, iola producea un ton incet si rezonant, satisfacator pentru adunarile
familiale %
9auta, un alt instrument faorit, aea de asemenea ornamente si era populara pentru
acompaniamentul de oci - in aceeasi masura in care o face chitara astazi%
Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul si cornul% In acest timp harpsicordul,
claecinul si orga au aparut deasemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau
partituri muzicale ela'orate special pentru aceste instrumente% Dar muzicienii compuneau si
un gen nou si simplu de muzica pe care muzicienii amatori il puteau e;ecuta fara a aea
prea multa iscusinta%
0ehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o intorsatura ascendenta% *utucii de
lemn incomozi care au fost utilizati pentru imprimarea muzicii au fost inlocuiti cu un tip de
metal mo'il inentat de =ttaio /erucci, un tipograf italian% <oua metoda de imprimare a dus
13
la o crestere in pu'licarea muzicii, facand muzica mult mai accesi'ila pu'licului in general si
implicit la o crestere a audientei%
Instrumente noi, im'unatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la muzica
au contri'uit la dezoltarea unui alt gen de muzica, numita muzica de camera% &um insusi
numele sugereaza ,muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui
auditoriu mic% 3uzica era prezentata de catia muzicieni cu tonalitati deose'ite ale ocii, arta
cantatului ocal incepand sa ia amploare fata de cea a cantatului la instrument% De
asemenea inatatorii umanisti credeau ca cel mai 'un mod de a misca auditoriul era sa puna
laolalta arta muzicii si poeziei% Astfel s-au dezoltat doua noi genuri muzicale care
satisfaceau aceasta cerinta? sansoneta frantuzeasca si madrigalul italian% >ansoneta si
madrigalul% &antecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe oci iar ersurile ariau
de la poestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale ietii la tara%
&ompozitorii de cantece incercau sa ilustreze atmosfera de poezie cu o muzica
corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia melodica a ocalistului% Asa s-a
nascut madrigalul, scris pentru patru sau cinci oci aand o structura poetica li'era%
>pre sfarsitul secolului al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa
de acea intensitate ceruta de echii greci si romani de la oamenii de arta - si au incercat
reinierea echii game muzicale grecesti % >chim'arile contrastante , iolente ale starii si
emotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete% Aceasta a dus la oM
zugraire prin cuinteN in care imaginile erau inlocuite cu forme muzicale% De e;emplu,
ascensiunea ( inaltarea gamei , indica un munte , in timp ce co'orarea ( caderea gamei ,
indica o ale% /uteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile 'ine definite% 0ristetea era
e;primata printr-o muzica lenta, iar lipsa armoniei ( discordanta si iritanta pentru ureche ,
indica durerea% *ucuria putea fi e;primata de o muzica rapida in acelasi timp armonioasa si
placuta la ureche%
3uzica ce pana atunci tindea spre o unitate a fost inlocuita de o diersitate de
contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente % 3uzicii i-au fost date profunzime si
personalitate%
14
>pectacolul a fost una din cele mai importante caracteristici ale Renasterii% =amenii
acelor zile sar'atoreau orice , de la zilele sfintilor pana la enirea erii% 0rasuri decorate trase
de cai purtau cantaretii si actorii care jucau drame , spuneau 'alade si cantau madrigaluri
comple;e% 0eatrul era de o'icei un spectacol special jucat cu acompaniament pompos si
e;ceptionale inentii scenice cum ar fi masina de facut ceata%
Dar cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost compusa pentru 'iserica%
&orurile erau mici in comparatie cu standardele actuale - apro;imati 2$-6$ de persoane %
Vocile crescendo erau introduse de instrumente cum e cornul si trom'onul iar in zilele
speciale de sar'atoare cum ar fi &raciunul , cantaretii erau adusi din zonele inconjuratoare%
Doar 'iserica romana considera ca muzica tre'uie sa fie simpla si usor de inteles ,
faorizand muzica religioasa a lui /alestrina , cu te;t scurt , inteligi'il% 0otusi , mai tarziu,
insasi /alestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante ale M noii muzici N si
prefera sa scrie lungi si 'ogate partituri care redau calitatile cornului %
&antecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe oci iar ersurile ariau de la
poestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale ietii la tara% &ompozitorii de
cantece Incercau sa ilustreze atmosfera poeziei cu o muzica corespunzatoare pastrand cat
se poate de simpla linia melodica a ocalistului% Asa s-a nascut madrigalul, scris pentru patru
sau cinci oci aand o structura poetica li'era%
>pre sfasitul secolul%ui al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa
de acea intensitate ceruta de echii greci si romani de la oamenii de arta -si au incercat
relnierea echii game muzicale grecesti% >chim'arile contrastante,iolente ale starii si
emotiei au fost ilustrate prin altemarea melodiilor repezi si incete%
Aceasta a dus la o Bzugraire prin cuinteB -in care imaginile erau inlocuite cu forme
muzicale% De e;emplu, ascensiunea (inaltarea gamei, indica un munte, in timp ce co'orarea
(caderea gamei, indica o ale% /uteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile 'ine
definite%
0ristetea era e;primata pnntr-o muzica lenta, iar lipsa armoniei (discordanta si iritanta
pentru ureche, indica durerea% *ucuria putea fi e;primata de o muzica rapida si in acelasi
timp armonioasa si placuta la ureche% 3uzica ce pana atunci tindea spre o unitate Oa fost
inlocuita de o diersitate de contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente% 3uzicii i-au
fost date profunzime si personalitate%
15
9a inceputul secolului al XVI-lea, cei mai importanti compozitori erau cei din nordul
.uropei, dar la sfarsitul secolului compozitorii italieni au preluat conducerea% 3uzicieni din
intreaga .uropa mergeau in Italia pentru a studia %
/entru compozitorii englezi accesul in Italia era dificil, in schim' ei au studiat si imitat
madrigalul italian% &ompozitori ca 0allis si DoPland au scris lucrari religioase comple;e dar si
simple cantece solo% 3uzica a incetat sa fie o stiinta sau o parte a sericiului religios - ea era
emotionanta , e;presia , particulara % 3uzica M or'ea N oamenilor si oamenii intelegeau %
Arta renascentista este o forma de comunicare si difuzare aconceptiilor e;istente in
societate % Renasterea italiana a stimulat creatiitatea si diersificarea formelor de e;presie
artistica , eidentiind geniul indiidual al creatorului % <u intamplator acum a aparut coceptul
de artist %
Vietile arhitectilor ,pictorilor si sculptorilor au fost studiate de Giorgio Vasari , el insusi
arhitect si pictor % Desi proeneau din toate mediile sociale , artistii au fost uniti de omului
uniersal spre care au nazuit % *remante , Rafael, 9eonardo da Vinci , 3ichelangelo
ilustreaza acest ideal % In calitate de artisti creatori ii intalnim su' anumite ipostaze ? pictori ,
sculptori , poeti , arhitecti , ingineri ,inentatori 3ulte din operelor artistilor au fost create la
comanda unor institutii sau persoane influente care le ofereau protectie (/apa ,regi , familii
no'iliare ,%
Dezoltarea artei Qn RenaRterea italianS are loc la Qnceputul secolului al XV-lea
Qn 4lorenTa% 4ilippo *runelleschi ("677-"115,, cel mai Qnsemnat constructor al RenaRterii,
descoperS perspectia liniarS - caracteristicS artei din aceastS perioadS - Ri realizeazS
cupola Domului din 4lorenTa ("165,%
Arta renascentista este o forma de comunicare si difuzare a conceptiilor e;istente in
societate% Renasterea italiana a stimulat creatiitatea si diersificarea formelor de e;presie
artistica, eidentiind geniul indiidual al creatorului% <u intamplator, acum a aparut coceptul
de artist %
Vietile arhitectilor ,pictorilor si sculptorilor au fost studiate de Giorgio Vasari , el insusi
arhitect si pictor % Desi proeneau din toate mediile sociale , artistii au fost uniti de omului
uniersal spre care au nazuit % *remante , Rafael , 9eonardo da Vinci , 3ichelangelo
16
ilustreaza acest ideal % In calitate de artisti creatori ii intalnim su' anumite ipostaze ? pictori ,
sculptori , poeti , arhitecti , ingineri ,inentatori %
Artistii renascentisti sunt preocupati de modelele antice pagane % .i incearca sa
dezolte stilurile in care au fost create operele antice redescoperite acum%
/ictura a a'ordat o mare arietate de su'iecte ? scene mitologice (<asterea Venerei de
*otticelli , Amorul sacru si amorul profan de 0iziano Vecellio, , scene 'i'lice (frescele &apelei
>i;tine din Vatican de 3ichelangelo ,, alegorii (>coala din Atena , de Rafael, , imagini de
'atalii (*atalia de la >an Romano, de /aulo Acello , si aspecte de iata cotidiana (Dans
taranesc de /ieter *ruegel , %
Arta renascentista rupe cu traditia medieala manifestand predilectie pentru realizarea
de nuduri (Venus adormita, de Giorgione, Adam si .a de Al'rech Durer, si madone
(3adona >i;tina , de Rafael ,% /ortretele masculine cele mai cunoscute sunt =mul cu tichie
al'astra, de )an an .Jc+ si 4rancisc I, de )ean &louet% Artistii Renasterii au lasat si
autoportrete (Da Vinci, 0iziano, Durer,%
0ehnicile de reprezentare au fost dierse? fresca, ta'loul, schita si desenul% Reasterea
a impus definiti in pictura perspectia geometrica si 'ioculara, iluzia proiectiei, actiunea
continuata in afara cadrului, coloritul indraznet, gradarea nuantata a intensitatii luminii%
Varietatea formelor sculpturale a crescut semnificati , statuile simple si ecestre fiind lucrate
in marmura sau 'ronz% /rimii mari sculptori ai Renaserii au fost Donatello si Andrea
Verrochio, autorii a doua statui care il reprezentau pe Daid %
&el mai mare reprezentati sculptor Renascentist a fost 3ichelangelo% 9ucrarile sale
cele mai importante sunt ? Daid si 3oise, alegoriile Uiua, <oaptea, Aurora, >claul si
&repusculul, grupurile de /ieta (4ecioara 3aria cu Iristos rastignit , si reliefurile in marmura
(4ecioara cu pruncul, 9upta centaurilor,% Graura in lemn si arama a fost una din artele in
care a e;celat Durer? &aalerii apocalipsei, 3elanconia% .a a reprezentat singura modalitate
de realizare a ilustratiei de carte tiparita %
Leonardo da Vinci
9eonardo da Vinci (n%"# aprilie "1#2, Anchiano E Vinci,Italia- d% 2 mai "#"8, &lou; E
Am'oise, 4ranTa, a fost un pictor, sculptor, arhitect Ri om deRtiinTS italian%
=m de spirit uniersal, Qn acelaRi timp artist, om de RtiinTS, inentator Ri filozof,
9eonardo QncarneazS spiritul uniersalist al RenaRterii Ri rSmVne unul dintre oamenii cei mai
importanTi din acea epoca% Aportul sSu deschizStor de drumuri Qn artele plastice Ri forTa lui de
anticipare, neegalatS reodatS Qn Qntreaga desfSRurare istoricS a RtiinTei, sunt caracteristice
17
uriaRei sale personalitSTi, de care a fost permanent conRtient% 9eonardo a scris Qn QnsemnSrile
sale, cu un an Qnaintea morTii, cuintele cu i'raTie de 'ronz? BIo continuerWB (BVoi dSinuiB,%
Aflate Qn cea mai mare parte Qn 3usXe du 9oure(/aris,, RoJal 9i'rarJ (Gindsor
&astle,, *ritish 3useum (9ondra,, Galleria <azionale (Roma,, 3useo <azionale (0orino,,
Ga'inetto dei Disegni e >tampe Affizi (4lorenTa,
Picturi
Buna Vestire ("176-"17#,, alleria degli !ffi"i, 4lorenTa,
Madonna Benois ("17@,, 3uzeul .rmitage, >t% /eters'urg,
Adora#ia magilor ("1@"-"1@2,, alleria degli !ffi"i, 4lorenTa,
Madona din grota cu st$nci (%a Vergine delle rocce, ("1@6,, Mus&e du %ouvre, /aris,
'ina cea de Tain( ("18#-"187,, Santa Maria delle ra"ie,
ioconda sau Mona %isa ("#$6-"#$7,, Mus&e du %ouvre, /aris,
B(t(lia de la Ang)iari ("#$6-"#$#,, doar copii realizate de Ru'ens Ri de un anonim
(ultima se gSseRte Qntr-o colecTie particularS, 3Ynchen,,
Sf$ntul *oan Bote"(torul ("#"6-"#"5,, Mus&e du %ouvre, /aris%
Tiziano Vecellio
0iziano Vecellio- Qn romVnS Tiian- (ZQntre"1@@ Ri "18$, /iee di &adoreE3unTii
DolomiTi- [ 27 august "#75, VeneTia, a fost un estit pictor italian din secolul al XVI-lea,
aparTinVnd Rcolii eneTiene%
0iziano dezoltS un stil personal al culorilor, care eneau aplicate Qn mod rapid,
cVteodatS imprecis, fSrS desene pregStitoare? rezultatul este o e;presiitate directS, figurile
sunt mai ii Ri reale%
.ste unul din cei mai prestigioRi portretiRti Ri cu siguranTS cel mai influent% Adesea
introduce accesorii, un cVine sau un instrument muzical, iar atitudinea personajelor sale este
foarte naturalS% 4emeile reprezentate sunt frumoase Ri senzuale, cu pSr lung care cade pe
spinarea nudS, Qntr-un cadru sim'olic sau alegoric%
/ictura +Venus la oglind(+ demonstreazS ce efect coloristic reuReRte 0iziano sS o'TinS
folosind o paletS de culori redusS% &u acest ta'lou, 0iziano participS la o dez'atere pe tema
artei? muzica ar tre'ui sS fie de acelaRi rang Ri de aceiaRi importanTS pentru om ca
frumuseTea izualS, reprezentatS de artele frumoase%
Anul dintre primii care Ri-a definitiat ucenicia Qn atelierul lui 0iziano a fost /aris
*ordone, care QnsS QRi amintea cu regret? +acestui om nu,i pl(cea s(,-i transmit( cuno-tin#ele
altora. nici atunci c$nd cenicii /l rugau /n genunc)i...+%
18
>ingurul mare pictor care a reuRit sS profite de pe urma timpului petrecut Qn atelierul
sSu a fost .l Greco% &reaTia lui 0iziano a e;ercitat touRi o influenTS e;traordinarS asupra
Qntregii picturi europene% /entru pictorii secolului al XVII-
lea,Velaz\uez, Ru'ens, &araaggio, an DJc+ Ri Rem'randt, 0iziano a deeni un adeSrat
mit% 3aniera lui de folosire a culorilor influenTeazS artiRti de facturS diferitS, precum /oussin,
Gatteau Ri GoJa% ]n secolul al XIX-lea, printre admiratorii lui 0iziano se numSrS 3anet,
Delacroi; Ri &Xzanne%
Paolo Veronese
/aolo Veronese (n% "#2@, Verona - d% "8 aprilie "#@@, >an Angelo, a fost
un pictor italian din perioada tVrzie a RenaRterii, marcVnd trecerea spre 3anierism% &u
adeSratul lui nume, /aolo'aliari sau 'agliari, artistul a cSpStat cu timpul numele
de Veronese, dupS oraRul Qn care s-a nSscut% >ta'ilit de tVnSr la VeneTia, Veronese este -
alSturi de 0iTian Ri 0intoretto - unul din cei mai remarca'ili reprezentanTi ai Rcolii eneTiene de
picturS a secolului al XVI-lea%
]n aprilie "#76 Veronese terminS un ta'lou de mari dimensiuni intitulat 'ina cea de
Tain(, destinat mSnSstirii cSlugSrilor dominicani de pa lVngS 'azilicaSanti iovanni e 0aolo,
care sS ornamenteze refectorium-ul, Qn locul unei opere a lui 0iTian, distrusS Qn urma unui
incendiu% Atmosfera oarecum friolS a compoziTiei Qi reoltS pe inchizitorii B>fVntului 0ri'unalB,
care Qi reproReazS maestrului introducerea Qn ta'lou a B'ufonilor, 'eTiilor, piticilor Ri a altor
lucruri necuiincioaseB
=perele cu caracter laic au o tematicS proenitS fie din istoria anticS, fie din mitologie%
&ompoziTia Familia lui Darius /n fa#a lui Ale1andru este o doadS a maturitSTii artistice a lui
Veronese% 0a'loul este construit dupS tiparul oferit de tradiTia eneTianS +en frise+%
Artistul Qnscrie figurile Qntr-un spaTiu delimitat de o 'alustradS, care desparte decorul
arhitectural din fundal, ale cSrei arcuri Ri coloane sugereazS o am'ianTS teatralS, de primul-
plan Qn care se desfSRoarS BspectacolulB dramatic al acTiunii principale% 0a'loul Venus -i
Adonis ("#@$,, care se gSseRte Qn prezent la 3uzeul +0rado+ din 3adrid, reprezintS una
dintre cele mai reuRite Ri mai armonioase ersiuni ale acestui moti pictat de Veronese%
]n Marte -i Venus aem de-a face cu interpretarea originalS a unui alt moti alegoric,
frecent a'ordat de Veronese% Ueul rSz'oiului Ri zeiTa frumuseTii Ri iu'irii Qi seresc pictorului
la prezentarea unei lumi paRnice, Qn care iu'irea triumfS asupra agresiitSTii omeneRti%
0a'lourile lui Veronese emanS o frumuseTe irezisti'ilS Ri ne uimesc prin 'ogSTia lor,
adesea preaslSesc splendoarea B>erenissimei Repu'liciB, VeneTia, dar respirS totodatS o
atmosferS de impertur'a'ilS liniRte%
19
]n operele perioadei tVrzii de creaTie, paleta cromaticS a artistului capStS tonuri ma
Qntunecate, deenind uRor melancolicS, departe totuRi de dramatismul reprezentSrilor
lui 0intoretto%
Veronese nu este QnsS un pictor pur decorati% .l stSpVneRte la perfecTie tehnica
artisticS, iar simTul deose'it al luminii Ri culorii Qi a determina pe pictorii coloriRti, inclusi
pe impresioniRti, sS-Ri desSVrReascS tehnica studiind operele lui Veronese% ]n lim'ajul
artistic a intrat de altfel noTiunea de +verdele Veronese+, prin care se QnTelege culoarea
al'astru-erzuie, care apare adeseori Qn ta'lourile sale%
Rafael
Rafael >anzio cunoscut Ri ca Rafael sau Raffaello (Z 5 aprilie "1@6, Ar'ino - [ 5
aprilie "#2$, Roma,, pictor Ri arhitect de seamS al RenaRteriiitaliene, unul din cei mai mari
artiRti ai tuturor timpurilor, deRi moartea sa prematurS a pus capSt unei cariere e;cepTionale%
Artistul realizeazS multe portrete - cum este cel al lui Baldassare 'astiglione sau
al Donei Velata - picteazS o serie de Madone de un farmec fSrS egal% &Vnd
Qn "#"1 *ramante moare, noul papS, 9eon al X-lea, Qi QncredinTeazS lui Rafael conducerea
lucrSrilor de construcTie a *azilicii >fVntul /etru%
Roma, care a ajuns acum capitala RenaRterii italiene, este Qn acelaRi timp Ri oraRul
celor mai strSlucitoare monumente din Antichitate% /apa ar rea sS glorifice aceastS epocS Ri
Ql QnsSrcineazS pe Rafael sS e;ecute desene despre Roma anticS% AceastS ultimS lucrare nu
o mai poate duce la 'un sfVrRit%
9a 5 aprilie "#2$, Qn VrstS de numai 67 de ani, Rafael moare su'it% Giorgio Vasari,
'iograful artiRtilor RenaRterii italiene, el QnsuRi pictor, noteazS? B&Vnd a dispSrut acest artist
no'il, arta s-a oprit Qn loc ca Ri cum ar fi or'itB %
9a scurtS reme dupS sosirea sa la Roma, Rafael Qncepe lucrSrile de decorare a
camerelor din Vatican, cunoscute ulterior su' numele de %e Stan"e di Raffaello% Aici ia
naRtere una din cele mai importante creaTii ale sale, 2coala atenian(%
9a cererea personalS a papei, frescele din Stan"a della Segnatura a'ordeazS temele?
Adev(rul, Bun(tatea Ri Frumuse#ea% ]n scena QnfSTiRVnd /arnasul, Rafael identificS
Frumuse#ea cu muzica Ri poezia, Bun(tatea este e;primatS de irtuTile fundamentale, iar
Adev(rul, legat de noTiunea raTiunii, este reprezentat de grupul filozofilor din Atena anticS%
2coala din Aten este o alegorie a filozofiei% ]n centrul ta'loului apare /laton, TinVnd
Qntr-o mVnS dialogul B0imaiosB iar cu cealaltS mVnS arStVnd spre cer, lumea ideilor
desSVrRite, alSturi de el Aristotel Tine Qn mVna stVngS B.ticaB, iar cu dreapta aratS spre
pSmVnt% Aceste gesturi pot fi interpretate drept contrare? idealismul primului este opusul
doctrinei filozofice a naturii pe care o afirmS celSlalt% 0aanul cu casete al clSdirii aminteRte
de noua *asilicS >fVntul /etru pe care *ramante tocmai o construieRte%
20
Rafael a pictat numeroase compoziTii Qn care apare figura Fecioarei Maria Qn diferite
ipostaze% ]n "#$7, cVnd mai era QncS la 4lorenTa, picteazS Madona cu sticlete, restauratS mai
tVrziu de Rodolfo Ghirlandaio% ]n ta'loul Madonna dell3*mpannata, 4ecioara 3aria Ri /runcul
Iisus sunt QnconjuraTi de >fVnta .lisa'eta, >fVnta .caterina Ri >fVntul Ioan *otezStorul%GraTie
culorilor calde, opera respirS 'ucurie Ri calm, luminatS de zVm'etul senin al pruncului%
Madonna di Foligno ("#"$, Ri Madonna Si1tin( ("#"6, aratS 'ogSTia culorilor,
eleganTa figurilor Ri QndrSzneala Qn inenTia compoziTiei, caracteristicS perioadei romane a lui
Rafael%
Madonna della Sedia este una dintre cele mai renumite picturi ale lui Rafael%
4ormatul circular conferS ta'loului un aer deose'it de familiar, rotunjimea figurilor creeazS
senzaTia de legSnare%
4oarte omeneRti sunt gestul matern, plin de dragoste al 3ariei Ri miRcarea micului
Iisus, precum Ri Qm'rSTiRarea lor, care su'liniazS esenTa intimS a scenei% 9ucrarea este
Qm'ogSTitS de efecte cromatice din tonuri calde, ii, pline de luminS% Rafael pune culorile
aproape senzual, creVnd acea strSlucire care umple ta'loul de seninState liniRtitoare%
<u e;istS un pictor care s-ar putea Qntrece cu Rafael Qn surprinderea frumuseTii
umane, dar dacS l-am Qntre'a ce este, Qn fond, frumuseTea, ne-ar rSspunde cS nu Rtie, fiindcS
el o surprinde cu inima%
]ntr-adeSr, Rafael atinge culmile artei sale mai ales atunci cVnd a'ordeazS tematica
frumuseTii feminine% &Sci QndSrStul multor creaTii ale sale se aflS aenturile amoroase ale
pictorului% De mai multe ori a pictat-o pe iu'ita lui din Roma, numitS Fornarin (B*rutSriTaB,%
Anii susTin chiar cS Rafael ar fi murit Qn 'raTele ei%
4iind Qn sluj'a Vaticanului, dar primind Ri comenzi particulare, Rafael - Qn afara
nenumSratelor Madone - a pictat numeroase compoziTii pe teme religioase, rSspunzVnd
cerinTelor epocii sale% 0ehnica folositS a fost fie uleiul pe lemn, fie fresca%
/rima picturS a lui Rafael purtVnd semnStura artistului este %ogodna Fecioarei
Maria (Alei pe lemn, "#$1,, comandatS de familia Al'izzini pentru 'isericaSan Francesco di
'itt4 din &astello, realizatS su' puternica influenTS a lui /erugino% Rafael zugrSeRte aceastS
scenS cu multS minuTiozitate din punctul de edere al cromaticii Ri al punerii Qn spaTiu, figurile
sunt QnsS prea rigide, ceea ce afecteazS QncSrcStura misterioasS a compoziTiei%
]n anul urmStor, "#$#, picteazS cele douS ta'louri Sf$ntul Mi)ail -i satana Ri Sf$ntul
)eorg)e -i 5alaurul, cu o tematicS asemSnStoare, dar deose'ite Qn ceea ce prieRte
realizarea artisticS, arStVnd cVt de mult a eoluat Rafael Qntr-un scurt rSstimp% ]n timp ce Qn
primul ta'lou se constatS mai puTinS eleganTS Ri ioiciune, Qn al doilea Rafael a Rtiut sS
QnfSTiReze strSlucit dinamismul luptei, cSreia Qi contrapune 'lVndeTea peisajului care Qnchide
fundalul QndepSrtat%
21
9ucrarea 0unerea /n morm$nt a fost comandatS lui Rafael de Atalanta *aglione, Qn
amintirea fiului sSu care Ri-a pierdut iaTa intr-o luptS la /erugia% DupS mai multe peregrinSri,
pictura este Qn prezent e;pusS Qn alleria Borg)ese din Roma% &ompoziTia este remarca'ilS,
amintind sculpturile cu tema 0iet4 ale lui 3ichelangelo%
]n "#"1, Rafael picteazS compoziTia intitulatS Sf$nta 'ecilia, la cererea .lenei Duglioli
dallO=lio pentru 'iserica San iovanni in Monte din *ologna% DatoritS realizSrii necanonice a
sfinTilor Ri a Qngerilor, pictura nu poate fi consideratS ca o compoziTie sacrS% ]n plus, o noutate
surprinzStoare o constituie Bnatura moartSB, alcStuitS de instrumentele muzicale, ce Qnchide
partea inferioarS a ta'loului%
/ictVnd Sf$nta 6caterina, Rafael renunTS la zugrSirea atri'utelor ce QnsoTesc
persoana sfintei, liniile uRor cur'ate sunt caracteristice atVt corpului, cVt Ri cutelor
eRmVntului sSu% 4igura sfintei, cufundatS Qn e;taz, se desprinde clar din peisajul scSldat Qn
lumina caldS a soarelui, Qn timp ce Qn miRcarea ei se descoperS o anume senzualitate%
0a'loul intitulat Apoteo"a sau Sc)im5area la fa#( a fost comandat de cardinalul Giulio
de 3edici Qn "#"7, pentru catedrala din <ar'onne% 0a'loul a fost readus la Vatican Qn "@"# Ri
a tre'uit sS sufere douS restaurSri% /ictura eocS concomitent douS scene 'i'lice? Qn partea
de sus se ede schim'area la faTS a lui Iisus pe muntele Ta5or Qn prezenTa apostolilor
copleRiTi de cele Szute, jos se QntVmplS o minune, un copil posedat de diaol se indecS%
Atmosfera spaimei ce dominS partea de jos a compoziTiei contrasteazS cu aspectul pSrTii
superioare, acolo unde strSluceRte lumina ce radiazS din trupul lui Iisus%
Din tinereTe, Rafael a crescut Qn 'ogata atmosferS a culturii umaniste a RenaRterii% A
slujit aceastS culturS Ri s-a slujit de ea, pentru ca, Qn final, sS deinS unul dintre cei mai iluRtri
reprezentanTi ai ei%
Rafael a lSsat Qn urma sa o operS impresionantS% ]ncS Qn timpul ieTii a fost considerat
unul din cei mai mari artiRti ai epocii% DeRi a aut o iaTS scurtS, a crescut numeroRi discipoli,
printre care talentatul Gioanni da Adine%
3ulte generaTii de tineri pictori QnaTS din desenele sale ce se gSsesc Qn numeroase
muzee ale lumii% Ingres i-a purtat toatS iaTa o nemSrginitS admiraTie Ri a copiat cele mai
'une opere ale sale% &hiar Ri Delacroi;, care era mai interesat de efectele cromatice decVt
de fineTea desenului, se inspirS Qn ta'loul sSu *"gonirea lui 7eliodor nemijlocit din fescele lui
Rafael dinVatican%
Sandro Botticelli
>andro *otticelli - de fapt lessandro di !ariano "ilipepi (n% " martie "11#, 4lorenTa -
d% "7 mai "#"$, 4lorenTa, a fost un pictor italian, unul din cei mai mari reprezentanTi
ai RenaRterii italiene%
4rumuseTea Ri graTia figurilor create de el, precizia liniilor Ri redarea miRcSrii fac din
lucrSrile sale o operS ce sim'olizeazS pictura epocii% &aracteristic artei lui *otticelli este Ri
22
faptul cS figurile pictate de el prezintS profunde sentimente umane% /ersonajele sale cu
chipuri uRor melancolice au, Qn general, o e;presie isStoare, *otticelli ne apare ca un
cercetStor atent al sufletului omenesc% =perele sale, inspirate de teoriile neoplatonice ale
lui 3arsilio 4icino, animator al BAcademiei 4lorentineB, atestS sensi'ilitatea deose'itS Ri
'ogata iaTS lSuntricS a artistului%
=perS de tinereTe a lui *otticelli, Madona cu pruncul -i doi /ngeri poartS semnele
influenTei multor maeRtri, de la 4ilippo 9ippi, la Verrocchio Ri Antonio /ollaiuolo, marcheazS
QnsS multe elemente noi Qn pictura religioasS% /ortretul 3ariei Ri al pruncului Iisus, de atVtea
ori repetat de dierRi pictori, QRi pierde Qn opera lui *otticelli seriozitatea solemnS, cVRtigVnd
sinceritate Ri realism%
*otticelli a pictat cinci ta'louri Qn care prezintS Adora#ia Magilor, cel mai cunoscut se
aflS la Galeria Affizi din 4lorenTa% /ictorul Qi reprezintS pe toTi mem'rii familiei 3edici, precum
Ri alte cVtea personalitSTi importante% Astfel, persoana a doua din stVnga, cu pSlSrie roRie,
este filosoful umanist /ico della 3irandola, ultimul di dreapta, Qn mantie portocalie, este
QnsuRi *otticelli (mSreRte imaginea^,%
Asemenea tuturor marilor maeRtri ai RenaRterii italiene, Ri *otticelli a prelucrat
tema Bunei Vestiri% &omparat QnsS cu alte ta'louri, de e;emplu al lui 4ra Angelico, dispare
atmosfera idilicS Ri acceptarea cu smerenie a oinTei Domnului Ri reflectS o tensiune aparte
ce ilustreazS QncSrcStura emoTionalS a scenei transmiterii mesajului diin prin intermediul
Arhanghelului Garil%
3esajul dramatic al ta'loului 0unerea /n morm$nt oglindeRte ascetismul Ri rigoarea
moralS predicate de >aonarola%
&ompoziTia 0rim(vara este o operS finS Ri comple;S, care radiazS frumuseTe Ri o
graTie aparte% 4igura centralS este Venus Qn jurul cSreia se grupeazS celelale
personaje? 0rim(varaQmprSRtiind flori, lVngS ea Flora Ri Zefirul, la stVnga cele Trei ra#ii Ri
zeul Mercur cu caduceul, deasupra lor &upidon% /riitorul are impresia cS spaTiul pictural
este o scenS de teatru, foarte la modS Qn epoca RenaRterii%
0a'loul Na-terea lui Venus, una din cele mai renumite picturi din istoria artelor, a fost
realizat la comanda lui 9orenzo Ri Gioanni di /ierfrancesco de 3edici, pentru ila lor
din 'astello% ]n aceastS capodoperS, *otticelli acordS multS atenTie zugrSirii miRcSrii
proocatS de Vnt, cascada de pSr a zeiTei - care parcS tocmai s-a iit din alurile mSrii - e
rSsfiratS de Vnt Ri se terminS Qn destrSmSri moi% 0rupul de opal al zeiTei Venus, cu al'astrul
cerului Ri turcoazul mSrii Qn fundal, este su'liniat cu o tonalitate deschisS, su'til diferenTiatS,
apropiatS de auriu%
0ema ta'loului Venus -i Marte a fost luatS, pro'a'il, din doctrina
astrologicS umanistS a lui 3arsilio 4icino, Qn care analizeazS relaTiile de armonie Ri contrast
ce au loc Qntre astre% Venus este zeiTa iu'irii Ri a armoniei, pe cVnd 3arte este zeul
23
rSz'oiului% ]n structura compoziTiei putem descoperi un echili'ru perfect Qntre cele douS figuri,
culcate pe jumState, Qn poziTii aproape simetrice% Deose'it de reuRit este jocul claro'scur de
pe chipul lui 3arte%
0a'loul intitulat 'alomnia a fost inspirat de poestea pictorului grec Apelles,
calomniat pe nedrept cS ar fi luat parte la o conspiraTie Qmpotria regelui 4ilopat /tolemaios
al IV-lea% 'alomniaeste o operS moralizatoare, care ilustreazS stilul tVrziu al lui *otticelli,
apropiat de manierism%
9ucrSrile lui *otticelli pierd din popularitae Qn ultimii ani ai ieTii sale, Qmpinse Qn planul
al doilea de operele lui 9eonardo da Vinci, Rafael >anzio Ri 3ichelangelo% &reaTia marelui
maestru florentin, uitatS la Qnceputul secolului al XVI-lea, este redescoperitS decenii mai
tVrziu, cVnd se dezoltS stilul cunoscut su' numele de manierism%
/ictorii englezi din secolul al XIX-lea -/rerafaeliTii - or fi entuziasmaTi de frumuseTea
figurilor lui *otticelli% ]i fascineazS tocmai acea neliniRte Ri melancolie pe care le or Qm'ogSTi
Qn propriile lor lucrSri cu romantismulcaracteristic epocii lor%
/entru marea masS a populaTiei din acele timpuri, Qnflorirea culturalS Ri artisticS ce a
caracterizat RenaRterea nu a produs nicio schim'are Qn modul de iaTS sau de reprezentare
a lumii%
Referindu-ne, QnsS, la numSrul restrVns al personalitSTilor Qn diferite domenii de
creaTie, putem spune astSzi cS noile orizonturi spirituale Ri li'eralizarea moralei au creat un
anumit tip de B=m al RenaRteriiB (+7omo universalis renascentista+,, caracterizat prin
QnTelegere ascuTitS, deschisS oricSrei idei, simT deose'it al frumosului, dorinTS de afirmare Ri
renume, indiidualism cu posi'ilitSTi de dezoltare multilateralS, adersar al dogmelor Ri
ideilor preconcepute%
]n aspiraTia sa spre uniersalitate, QnlSturS orice 'arierS care-i stS Qn cale, se aratS
curajos Qn proiectele sale Ri plin de forTS Qn acTiune% .ste prieten Ri cunoscStor al artelor,
colindS - fSrS dificultate - filosofia Ri literatura, QnlocuieRte legile morale cu cele estetice%
B=mul RenaRteriiB este, Qn primul rVnd, un umanist cu larg spirit de toleranTS%
]n contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care Sd Qn
fiecare reprezentant al unei pSreri contrare, nu un adersar de idei, ci un duRman personal
ce tre'uie anihilat%
Renaterea creeaz condiiile eseniale ale culturii moderne prin
proclamarea independenei spirituale i ndemnarea la cugetare.
24