CONACUL FAMILIEI DONICI

Conacul familei Donici este un

monument de arhitectură de
importanță națională din satul
Dubăsarii Vechi, raionul
Criuleni, construit în secolul al
XIX-lea.
Conacul are o arhitectură
modestă, apropiată de cea a
caselor țărănești. Include un
parc și capela familiei Donici.
Aici a locuit astronomul
Nicolae Donici.
Actualmente, se află în stare
nesatisfăcătoare. S-a intervenit
în exteriorul clădirii cu teracotă.
Actualmente este sediul
gospodăriei agricole din
localitate
 Localitatea Donici
Localitatea Donici se află într-o zonă protejată a Parcului – Na țional
Orhei , (care cuprinde 14 000 h ), înconjurată de dealurile împădurite
(Hârtopul, Teleșeu, Voloaca), la 25 km de Orhei și 37 km de Chișinău.
Așezarea este mărginită cu livezi și vii, dar și de trei lacuri, care îi
conferă o priveliște cu totul specială.
Satul Donici a fost atestat documentar la 4 mai, 1436 cu denumirea de
“Bezin”. Această denumire vine de la râul din apropiere . Partea din
deal a satului, însă, purta denumirea de “Stanca” , ce provine de la
“Izvorul Stanca”, construit în anul 1806, de către Dumitru și Elena
Donici, în cinstea nașterii fabulistului “Alexandru Donici”. Denumirea
de “Donici” a satului, survine la 27 august 1966, cu prilejul împlinirii a
160 de ani de la nașterea fabulistului Alexandru Donici. Tot cu acest
prilej în conacul familiei Donici, în care funcționa o școală, s-a deschisă
o sală de expoziții care reprezenta un prim pas pentru deschiderea
unui muzeu.
 Conacul

Pe moșia pe care o deținea

Dimitrie Donici, de la tatăl
său Constantin Donici, s-a
construit acest frumos
conac, în anul 1765, de către
părinții fabulistului,
Dumitru și Elena Donici.
Planul casei, așa cum
rezultă din schița elaborată
la 14 mai 1973 de către un
institut de proiectări,
reprezenta situația reală a
conacului la data respectivă
și a constituit punctul de
plecare pentru restaurarea
acestuia în vederea
înființării unui muzeu
memorial. 
Edificiul are 8 camere, iar 4 din
ele sunt săli expoziționale. „Casa
mare”- este amenajată cu obiecte
specifice secolului al XIX-lea, din
care nu lipsesc superbele
covoare basarabene, pianina,
masa extensibilă cu scaune şi o
canapea în stilul Napoleon al III-
lea, placate cu inscripţii metalice,
bufetul, un secreter, icoane,
sfeşnice din argint şi un
candelabru, amplasat pe o
porţiune din tavanul pictat cu
motive florale. „Cabinetul de
lucru”, dotat cu şemineul
deasupra căruia este amplasat
un ceas de epocă şi două
sfeşnice, biroul de lucru cu un
scaun confortabil tapiţat cu crep,
serviciul de birou marmorat,
biblioteca în care se poate
observa o colecţie de cărţi din
sec. al XIX-lea, un covor
amplasat pe un perete, care
„Celelalte două camere
expoziţionale” sunt destinate
prezentării vieţii şi activităţii
fabulistului Alexandru Donici.
Sunt ilustrate şi momente
importante de la inaugurarea
muzeului din anul 1976.
„Cerdacul”, tipic moldovenesc,
este generos construit pe toată
latura conacului. „Parcul”, care
înconjoară conacul Donici, are
amenajat un iaz frumos și un
foisor înconjurat cu vegetaţie,
găzduind o confortabilă
banchetă şi o masă. „Bustul lui
Alexandru Donici” a fost
amplasat în curtea conacului în
anul 1969. Partea de deal de la
conac, care se numea „Stanca”,
găzduieşte un izvor care poartă
numele de „Izvorul Stanca”,
unde se păstrează şi astăzi în
bună stare vechiul sistem de
colectare şi filtrare a apei de la