Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea personajului realist – Radu

Păduraru din romanul ,,Un strigăt pe


Nistru”
Textul realist prezintă o imagine cât mai clară și mai complexă a societății dintr-un timp și un
spațiu istoric determinat,evidențiind structura și mecanismele sociale. Scriitorii realiști plasează
pe primul plan romanul care are o geneză reprezentată de fapte reale, anume astfel de
caracteristică are romanul ,,Un strigăt pe Nistru” de Gheorghe Budeanu. El mai degrabă este
esxpresia simbolică,exhaustivă a destinului românilor pe acest pământ. Și sigur că un adevăr
prea dur reamintit de unii și recunoscut de alții. Toate aceste aspecte și trăiri putem să le
urmărim datorită personajului principal. . Un erou care deține imaginea unui intermediu de
expunere a diferenței exagerate ce poate fi în viața aceleiași persoane- de la soldatul Radu
Păduraru până la fratele Dragomir. Avem prezent un personaj realist, chinuit de război , de lupte,
trădări dar care totuți simte gustul dragostei.

De la începutul romanului am văzut un simplu student care a venit să susțină examenul de


admitere la Institutul Pedagogic din Tiraspol, până la sfârșitul lucrării el mi-a devenit un
exemplu drept de urmat. Probabil curajul este calitatea care îl definește, alături de putere,răbdare
și credință. Pentru mine toate persoanele care au luptat cu scopul de a păstra identitatea,cultura
țării sunt eroi. Dar adesea mă întrebam cum se aranjează viața lor după război, puteau ei să
trăiască mai departe și să uite tot ceea prin ce au trecut? Trăiesc obișnuit de parcă nimic nici nu a
fost? Multe variante sunt posibile dar cum s-a aranjat viața de după război a lui Radu, m-a uimit
foarte mult. A slujit lui Dumnezeu tot restul vieții sub un alt nume și s-a răzbunat pentru el și
pentru iubirea lui fără a-și murdări mâinele. Nu înțelegeam de ce și-a ales anume așa o soartă,
putea să revie acasă și să-și găsească o soție, să fie tată dar probabil era prea deștept. M-am
convins că doar un om inteligent și devotat iubirii sale va merge la un astfel de sacrificiu și
consider că așa a fost cel mai bine. Anume din motivul respectiv astăzi scriu despre el.

La începutul romanului autorul îl caracterizează fiind un bărbat tânăr, îndrăgostit de o studentă


pe nume Ecaterina din Tiraspol cu care se simțea cel mai fericit om de pe lume. Un moldovean
intelectual care a mers voluntar la război și mai apoi o viață trăind cu credința și dragoste față de
Dumnezeu. În fața Ecaterinei el era un tânăr frumos,deștept și romantic. O cucerea prin
buchetele de crizanteme ce îi dăruia, prin scrisoriile de dragoste ce îi scria și sigur prin maniera
lui de a vorbi cultural românește,căci i-a schimbat numele, din Catea în Ecaterina fiidcă el a spus
că așa este corect. În viziunea părintelui Dorimedont de la Mănăstirea Noului Neamț , fratele
Dragomir ( Radu Păduraru) era un călugăr foarte devotat,un frate bun, iubit și respectat de toți.
Vreau să menționez că împrejurările nu i-au afectat educația și cultura. Argumentez asta prin
faptul că aflându-se în Germania, alături de niște camarazi care își băteau joc de o fată
nevinovată, el negândindu-se la consecințe i-a salvat viața și i-a oferit bani pentru a putea reveni
la familia sa. Asta demonstrează că e o persoană educată,bună la suflet și curajoasă,căci a jertfit
cu siguranța lui pentru libertatea altcuiva. În fine toate acțiunile lui demonstrează că era foarte
îndrăgostit de Ecaterina. Ca de exemplu ceea că așa și nu și-a mai căutat altă dragoste,că îi scria
scrisori chiar dacă nu vedea nici un răspuns din partea ei, că aflându-se călugar în mănăstire
oricum se gândea la ea, că s-a răzbunat pentru ea pe Kalinnin și multe altele.
La sfârșit vreau să spun că îmi este puțin jale de el, războiul i-a distrus viața,el fiind un băiat
deștept soarta lui putea să se aranjeze altfel. Însă cred că a trăit așa cum a vrut Dumnezeu,căci
totuși i-a păstrat viața, în schimb el restul vieții i-a slujit Lui. Am o atitudine foarte bună față de
el, consider că puțini oameni ar putea merge la așa ceva dar dacă aș întâlni o astfel de persoană
numaidecât aș cere un autograf.

S-ar putea să vă placă și