Sunteți pe pagina 1din 3

PADUREA SPANZURATILOR

Liviu Rebreanu
Romanul se deschide cu tabloul tragic al unei spanzuratori. Aflam ca va fi spanzurat un
sublocotenent ceh, Svoboda, pentru ca a incercat sa dezerteze. Printre juratii curtii martiale se afla
si Apostol Bologa. El supravegheaza executia pedepsei capitale.
Dupa terminarea spanzuratorii in sufletul lui Bologa incolteste o idee care-i da sentimentul
indoielii, daca a facut bine condamnandu-l la moarte sau daca a facut rau. Totusi el incearca sa se
apere , sa-si apere propria-i constiinta, agatandu-se de justificarea ca nu si-a facut decat datoria.
Dupa venirea de la spanzuratoare ,Bologa isi aminteste anii copilariei cand a fost educat de mama
sa in spiritul credintei in Dumnezeu si totodata isi aminteste spusele tatalui sau care il considera
barbat, capabil de a-si castiga singur o paine si sa dobandeasca mereu stima oamenilor si mai ales
sa aiba sentimentul datoriei fata de popor.
Apoi aflam despre viata sa sentimentala si despre constiinciozitatea si curajul de care da dovada in
cadrul armatei. Aflam ca va fi trimis pe frontul romanesc, dar el incearca sa obtina o permisiune de
la comandament pentru a cere generalului de a ramane pe acest front sau de a fi trimis in Italia.
Nu obtine acest lucru astfel incearca sa dezerteze, dar este ranit si spitalizat.
Dupa iesirea din spital primeste o luna de concediu in care se intoarce acasa. Aici rupe legatura cu
Marta su pretextul ca a stat de vorba in ungureste cu un ofiter , dar adevaratul motiv era faptul ca
nu o iubea. Dupa venirea din concediu , pentru a nu fi trimis direct in lupta , este mutat la o
coloana de nemti unde Bologa sta in gazda la un gospodar a carui fata , Ilona , se indragosteste de
el si pana la urma se logodesc .
Intr-o zi primeste o scrisoare pentru a se prezenta la comandament. Aici afla ca este numit in
curtea de justitie pentru a judecarea unor tarani din zona frontului considerati spioni. Din nou
incepe o grea confruntare intre sentimentul datoriei fata de ordinea de stat si sentimentul datoriei
fata de neam.
Dar totusi constiinta datoriei fata de popor invinge , determinandu-l pe Bologa sa incerce trecerea
la romani pentru a iesi din necaz dar nu reuseste fiind prins de un coleg de-al sau, Varga , care il
preda regimentului. Aici este perchizitionat si i se gaseste harta cu liniile frontului inamic. Apostol
este condamnat la moarte prin spanzuratoare .
Romanul analizeaza drama nehotararii unui individ fata de care determinarile obiective se
dovedesc mai tari si asistam la drama neputintei de a alege intre doua solutii contradictorii.
Bologa reprezinta tipul intelectualului ofiter in armata austro-ungara. El reprezinta tipul
inadadptarii , tipul omului revoltat . Drama presonajului rezulta din incapacitatea de a se supune
regulilor noii lumi in care traieste.Bologa moare ca un erou. Prin destinul sau tragic dezvaluie
conditia intelectualului din Transilvania in perioada ocupatiei.
Tema romanului o constituie tragedia romanilor transilvaneni obligati sa lupte, in primul razboi
mondial, impotriva altor romani (cei din Regat).
Pe un plan mai profund, aceasta este tragedia omului prins in cercul unui destin istoric nefast.
conflict al romanului este acela dintre nevoia de optiune personala si neputinta de a rezista unor
imperative exterioare constiintei"
Apostol Bologa - locotenent romn, originar din Parva. Este fiul avocatului
Iosif Bologa (urma al unui frunta din Rscoala lui Horea ce fusese tras pe

referat.clopotel.ro

roat i care a fost condamnat n procesul Memorandului i a fcut doi ani de


nchisoare) i al Mariei Hogea (fiic de medic, urma al unui subprefect din
vremea revoluiei lui Avram Iancu). A urmat studiile primare n satul natal,
gimnaziul la Nsud, devenind apoi student la Facultatea de Filozofie a
Universitii din Budapesta. Dup nceperea rzboiului, se nroleaz n
armat din ambiia juvenil de a-i demonstra vitejia n faa logodnicei sale,
Marta Doma. Este avansat ofier de artilerie i lupt pe fronturile din Italia i
Galiia, fiind rnit de dou ori i decorat de trei ori. [8]:p. 33
Otto Klapka - cpitan ceh, originar din Znaim, n vrst de aproape 35 de
ani.[8]:p. 9 A urmat coala de ofieri, dar nu i-a plcut viaa militar, aa c a
urmat apoi Facultatea de Drept i a profesat ca avocat. S-a cstorit cu fata
unui profesor i are cinci copii. Intenioneaz s dezerteze de pe frontul
italian, mpreun cu ali trei ofieri cehi, dar renun dintr-o laitate pe care
i-o recunoate ulterior (M nbue laitatea, Bologa!).[8]:p. 48 Este
transferat pe frontul din Galiia i numit n postul de comandant al
divizionului al doilea din Regimentul 50 Artilerie, din care face parte i
Apostol Bologa. Este descris de autor ca mijlociu ca statur i cu puin
barb, care-i ddea o nfiare de miliian sedentar.[8]:p. 9
Varga - locotenent de husari, ofier activ de etnie maghiar, nepotul
profesorului de filozofie de la Budapesta. Este tnr i ngmfat i are
ambiia s fie socotit un mare cunosctor de cai. Bologa l considera gol i
fudul, dar cu un suflet deschis i leal.[8]:p. 38
Gross - locotenent evreu, inginer la o fabric de maini din Budapesta.
Este adept al ideologiei socialiste i al teoriei revoluiei mondiale. Comand o
companie de pionieri. Autorul l descrie ca fiind usciv, slbit, cu barbion
retezat i cu ochii mici, negri, fulgertori (...). Vorbind, se aprindea repede,
iar vocea lui aspr, neplcut, devenea mldioas i cuceritoare.[8]:p. 38
Cervenco - cpitan rutean, profesor la un liceu din Stanislau. Refuz s
poarte arm din considerente religioase i afirm c mai bine i-ar tia
minile dect s trag asupra unor biei oameni ca i dnsul. Este descris
de autor ca un om voinic, sptos, cu o barb cafenie care-i acoperea
aproape tot pieptul i cu nite ochi n care plngea venic o suferin
tainic.[8]:p. 37
Meyer - medic militar german, permanent ursuz din cauza faptului c
sufer de insomnie. Insist pe lng general ca Bologa s primeasc o lun
de concediu de convalescen.
Petre - ordonana lui Apostol Bologa. Este un ran din Parva, n vrst de
peste treizeci de ani, nalt, sptos, cu minile ca nite lopei, cu obrajii osoi
i cu ochii nespus de blnzi, n care plpia evlavie i resemnare.[8]:p. 51 Are
cinci copii. i fusese recomandat lui Apostol de mama sa i l slujea pe ofier
cu o credin de cine, fericit c l-a scos din foc.
generalul Karg - comandantul diviziei. Este descris de autor ca un om
scurt i gros, cu faa urt i aspr, mohort de musti burzuluite,
sfredelit de nite ochi rotunzi, ale cror priviri, nind de sub sprncene
foarte late i venic ncruntate, preau dou pumnale veninoase.[8]:p. 67
Generalul este orgolios, insensibil i brutal i manifest un complex de
superioritate n discuiile cu subordonaii si.
Paul Vidor - ran maghiar din Lunca, de meserie tmplar. Are un lot mare
de pmnt i lucreaz de 11 ani, de cnd a rmas vduv, ca gropar. A fost
pus primar de ctre autoritile militare romne. Are doi copii: un biat ce a
murit pe frontul rusesc i o fat.

referat.clopotel.ro

Ilona - fiica groparului Vidor, n vrst de 18 ani. Cunoate un pic de


romnete. l ngrijete cu devotament, timp de dou sptmni, pe Bologa,
n perioada bolii acestuia.
Constantin Boteanu - preot romn din Lunca, prieten din copilrie al lui
Apostol Bologa. Este cu trei-patru ani mai mare dect Bologa. A fost ridicat
de autoritile maghiare nainte de intrarea otilor romne n sat i deportat
n apropiere de Dobriin, reuind s se ntoarc dup cteva luni. Se teme s
vorbeasc romnete i refuz s-l ajute pe Bologa de frica autoritilor.
Maria Bologa - fiica medicului Hogea din Parva, urma al unui subprefect
din vremea revoluiei lui Avram Iancu, soia lui Iosif Bologa i mama lui
Apostol Bologa. A crescut n internatul de fete de la Sibiu i are o profund
credin religioas pe care ncearc s i-o transmit fiului ei. Se opune
logodnei lui Apostol cu Marta Doma i nrolrii acestuia n armat.
protopopul Groza - preot btrn i vduv din Parva, care i-a cununat pe
prinii lui Apostol Bologa i a fost unul dintre sftuitorii familiei. A predicat
de la amvon ca stenii s nu-i lepede limba strmoeasc i nici credina n
Dumnezeu, fiind denunat autoritilor de notarul Plgieu i trimis ntr-o
nchisoare din Ungaria, n ciuda faptului c avea vrsta de 80 de ani. [8]:p. 34
Doma - avocat la Parva, dup moartea lui Iosif Bologa. S-a mbogit n
civa ani i ncearc s-i logodeasc singura fiic cu Apostol Bologa, cruia
i prevede un viitor strlucit.
Marta Doma - fiica avocatului Doma, o feti de vreo aptesprezece
ani, drgla i istea cum nu s-a mai pomenit pe valea Someului, i
care, pe deasupra, avea o zestre boiereasc.[8]:p. 30 Este cochet i uuratic
i, dup ce se logodete cu Apostol, l mpinge s se nroleze n armat.
Alexandru Plgieu - notarul din Parva, prieten din copilrie al lui Apostol Bologa. Este cu trei
ani mai mare dect Bologa i un susintor vajnic al autoritii statului. [8]:p. 29 Se comport ca un
renegat: l denun pe btrnul protopop Groza ca inamic al statului i afirm c nu-i va permite
nici tatlui su s tulbure linitea cetenilo
Scriitorul francez Andr Bellessort afirma n prefaa primei ediii traduse n limba francez c
Pdurea spnzurailor e un roman ce intereseaz toate naiunile n care adevratul cmp de
btlie este o biat inim a omului, cu un erou demn de a tri n memoria cititorului,
considerndu-l o realizare impresionant sub raportul construciei, ce are un loc de frunte n
galeria romanelor inspirate de Primul Rzboi Mondial (une place singulire au milieu de tous les
romans inspirs par le cataclisme de 1914).[49]:p. 32 Romancierul grec Kosmas Politis l considera o
capodoper de o mreie clasic att din punct de vedere al analizei psihologice, ct i al
compoziiei, concluzionnd: Cine reuete (ca Liviu Rebreanu) s nchid n cuvinte simple
bogia unor clipe de via, acela a nfptuit o mare oper, mai valoroas dect orice frazeologie.
[2]:p. 8

referat.clopotel.ro

S-ar putea să vă placă și